112 matches
-
Jingulu, Tuvan, Turkmen, Tswana), modul și/sau modalitatea (în limbi ca: Mapudungu (Araucanian, Chile), Xakas, Tswana (familia bantu, Botswana), Betta Kurumba (familia dravidiană, India), Chepang (Tibeto-Burman, Nepal), Ngiyambaa (Australia)) sau aspectul (în limbi ca: GtaɁ, Rama (Chibchan, Nicaragua), Loniu (limbă austroneziană, Papua Noua Guinee), Raga (limbă austroneziană, Vanuatu), Lavukaleve (limbă papuașă de est, East Papuan; Insulele Solomon)).Faptul că valoarea principală a auxiliarelor românești este de a marca modul nu este foarte surprinzătordeci din perspectivă comparată. Gramaticalizarea auxiliarelor românești ca mărci de mod nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
modul și/sau modalitatea (în limbi ca: Mapudungu (Araucanian, Chile), Xakas, Tswana (familia bantu, Botswana), Betta Kurumba (familia dravidiană, India), Chepang (Tibeto-Burman, Nepal), Ngiyambaa (Australia)) sau aspectul (în limbi ca: GtaɁ, Rama (Chibchan, Nicaragua), Loniu (limbă austroneziană, Papua Noua Guinee), Raga (limbă austroneziană, Vanuatu), Lavukaleve (limbă papuașă de est, East Papuan; Insulele Solomon)).Faptul că valoarea principală a auxiliarelor românești este de a marca modul nu este foarte surprinzătordeci din perspectivă comparată. Gramaticalizarea auxiliarelor românești ca mărci de mod nu este specială din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scade pe măsura ce gradul de mixtura interrasială crește, fapt explicat printr-un efect "de diluare" al presupuselor gene diabetogene. La Melanezienii din Papua- Noua Guinee există diferențe în prevalența diabetului insulinoindependent în funcție de descendența grupelor etnice. La cele cu descendență Austroneziană prevalența este mai mare (4%) în comparație cu cele cu descendență ne-Austroneziană (0,7%). Prevalența redusă a diabetului la populația cu descendența ne-Austroneziană a sugerat existența unui factor protector, probabil determinat genetic. Intre prevalența diabetului (diabet tip 2) și ascendența
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
printr-un efect "de diluare" al presupuselor gene diabetogene. La Melanezienii din Papua- Noua Guinee există diferențe în prevalența diabetului insulinoindependent în funcție de descendența grupelor etnice. La cele cu descendență Austroneziană prevalența este mai mare (4%) în comparație cu cele cu descendență ne-Austroneziană (0,7%). Prevalența redusă a diabetului la populația cu descendența ne-Austroneziană a sugerat existența unui factor protector, probabil determinat genetic. Intre prevalența diabetului (diabet tip 2) și ascendența Austroneziană a fost găsită (72) o corelație lineară. Prevalența diabetului scade
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
Papua- Noua Guinee există diferențe în prevalența diabetului insulinoindependent în funcție de descendența grupelor etnice. La cele cu descendență Austroneziană prevalența este mai mare (4%) în comparație cu cele cu descendență ne-Austroneziană (0,7%). Prevalența redusă a diabetului la populația cu descendența ne-Austroneziană a sugerat existența unui factor protector, probabil determinat genetic. Intre prevalența diabetului (diabet tip 2) și ascendența Austroneziană a fost găsită (72) o corelație lineară. Prevalența diabetului scade cu creșterea proporției de gene non-Austroneziene în melanjul interetnic. c. Studiile asupra
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
prevalența este mai mare (4%) în comparație cu cele cu descendență ne-Austroneziană (0,7%). Prevalența redusă a diabetului la populația cu descendența ne-Austroneziană a sugerat existența unui factor protector, probabil determinat genetic. Intre prevalența diabetului (diabet tip 2) și ascendența Austroneziană a fost găsită (72) o corelație lineară. Prevalența diabetului scade cu creșterea proporției de gene non-Austroneziene în melanjul interetnic. c. Studiile asupra gemenilor monozigoți Au arătat o rată de concordanța ridicată (3), în cadrul perechilor de gemeni în care, inițial, numai
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
4. Familia tai-kadai (daica) / 189 6.6.5. Familia hmong-mien (miao-yao) / 189 Bibliografie specială / 190 6.7. Marea familie austro-asiatică / 191 6.7.1. Familia munda / 192 6.7.2. Familia mon-khmer / 193 Bibliografie specială / 193 6.8. Marea familie austroneziana (malayo-polineziană) / 193 6.8.1. Familia formosană / 196 6.8.2. Familia malayo-polineziană / 197 Bibliografie specială / 198 6.9. Marea familie oceanico-indopacifică / 199 6.9.1. Familia papua / 199 6.9.2. Familia tasmaniană / 202 6.9.3. Familia andamaneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ultima ediție, 2015, la un numar de 6.291.192.624 de vorbitori - populația totală a planetei). În ciuda tendinței evidente de reclasificare în macro-familii a limbilor lumii, Ethnologue are în vedere 141 de familii - 6 majore (afro-asiatică - 366 de limbi, austroneziana - 1223, indo-europeană - 437, nigero-congoleză - 1524, sino-tibetană - 453, trans-Noua Guinee - 476) și alte 135 de familii, cărora li se adaugă 51 neclasificate, 75 de izolate, 93 creole, 16 pidgins, 21 de limbi mixte, una artificială, 137 de limbaje ale surdo-muților. Această
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de limbi în Papua-Noua Guinee, Insulele Solomon și Andaman) 6. Austrica 6.1. Austro-asiatică (peste 150 de limbi în Asia de Sud-Est) 6.2. Miao-yao (4 limbi în Asia de Sud-Est) 6.3. Daic (aproximativ 50 de limbi în Chină, Laos și Thailanda) 6.4. Austroneziana (aproximativ 1000 de limbi în Asia de Sud-Est și Oceania) 7. Dene-caucaziană 7.1. Basca (1 limba, Spania și Franța) 7.2. Caucaziana de nord (38 de limbi în Caucaz) 7.3. Burușaschi (1 limba în India și Pakistan) 7.4. Nihali
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba pe cale de a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3 mîl. de vorbitori), tay (1,7 mîl. de vorbitori în Vietnam), hlai (Insula Hainan, China, 700 de mii de vorbitori). Limbile tai-kadai sînt considerate fie o parte a limbilor sino-tibetane, fie familie independența, fie ca aparținînd macro-familiei austro-tai (familia austroneziana, kam-tai, miao-yao), familei austro-asiatice (limbile munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mii de vorbitori). Limbile tai-kadai sînt considerate fie o parte a limbilor sino-tibetane, fie familie independența, fie ca aparținînd macro-familiei austro-tai (familia austroneziana, kam-tai, miao-yao), familei austro-asiatice (limbile munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fie familie independența, fie ca aparținînd macro-familiei austro-tai (familia austroneziana, kam-tai, miao-yao), familei austro-asiatice (limbile munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale la sfîrșitul frazei marchează interogativele și imperativele; topica SVO, substantiv-adjectiv. 6.6.5. Familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și lingviști care consideră că populațiile care vorbeau proto-austro-asiatica sînt populațiile autohtone ale acestei regiuni, celelalte (indo-europenii, chino-tibetanii, tai-kadai etc.) migrînd aici ulterior. Încă din 1906287, lingvistul austriac Wilhelm Schmidt crede că limbile austro-asiatice ar putea fi înrudite cu cele austroneziene în cadrul macro-familiei austrice (phylum austric). El propune o macro-familie austrica (< lat. auster "sud") din care să facă parte familia austro-asiatică și familia austroneziana. John D. Bengtson, începînd din 1996, propune și el o astfel de super-familie ("Greater Austric macro-phylum")288
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Încă din 1906287, lingvistul austriac Wilhelm Schmidt crede că limbile austro-asiatice ar putea fi înrudite cu cele austroneziene în cadrul macro-familiei austrice (phylum austric). El propune o macro-familie austrica (< lat. auster "sud") din care să facă parte familia austro-asiatică și familia austroneziana. John D. Bengtson, începînd din 1996, propune și el o astfel de super-familie ("Greater Austric macro-phylum")288 care ar trebui să includă: - nihali (limba din centrul Indiei) - austro-asiatice (munda - mon-khmer) - hmong-mien (miao-yao) - daic (tai-kadai) - austroneziene - ainu (Japonia) Principala trăsătură caracteristică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
parte familia austro-asiatică și familia austroneziana. John D. Bengtson, începînd din 1996, propune și el o astfel de super-familie ("Greater Austric macro-phylum")288 care ar trebui să includă: - nihali (limba din centrul Indiei) - austro-asiatice (munda - mon-khmer) - hmong-mien (miao-yao) - daic (tai-kadai) - austroneziene - ainu (Japonia) Principala trăsătură caracteristică a acestor limbi ține de nivelul fonologic: sistemele consonantice sînt simple sau normale, în timp ce sistemele vocalice sînt extrem de bogate, unele limbi austro-asiatice avînd pînă la 40 de vocale: "adesea 3 serii după locul de articulare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Southeast Asia, Australian Național University, Canberra, 1998. Sidwell, Paul, Classifying the Austroasiatic Languages. History and State of the Art, Lincom Europa, München, 2009. Zide, Norman H. (editor), Studies în Comparative Austroasiatic Linguistics, The Hague, Mouton, 1966. 6.8. MAREA FAMILIE AUSTRONEZIANA (MALAYO-POLINEZIANĂ) 1257 de limbi austroneziene cu 350 milioane de vorbitori (Ethnologue), preponderent limbi insulare vorbite pe o suprafata vastă, întinsă pe trei continente (Africa, Asia și Oceania) din insula Madagascar (S-E Africii) la vest, pînă în Insula Pastelului (Chile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Canberra, 1998. Sidwell, Paul, Classifying the Austroasiatic Languages. History and State of the Art, Lincom Europa, München, 2009. Zide, Norman H. (editor), Studies în Comparative Austroasiatic Linguistics, The Hague, Mouton, 1966. 6.8. MAREA FAMILIE AUSTRONEZIANA (MALAYO-POLINEZIANĂ) 1257 de limbi austroneziene cu 350 milioane de vorbitori (Ethnologue), preponderent limbi insulare vorbite pe o suprafata vastă, întinsă pe trei continente (Africa, Asia și Oceania) din insula Madagascar (S-E Africii) la vest, pînă în Insula Pastelului (Chile) la est și din Taiwan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iar pe direcția nord-sud din Taiwan pînă în Noua Zeelandă). În 1706, filologul olandez Hadrian Reland semnala unele asemănări între limbile malgașa, malaeza și limba vorbită în Futuna. Marele lingvist și filolog spaniol Lorenzo Hervás y Panduro stabilește existența unei familii austroneziene încă din 1748, în cunoscutul sau Catalogo delle lingue, publicat în 18 volume. În celebra să opera Über die Kawi-Sprache auf der Înșel Jawa (Despre limba kawi din Insula Java, 3 vol., Berlin, 1836-1839), marele lingvist și filozof al limbajului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
le clasifică în patru ramuri: indoneziana, microneziana, melaneziana și polineziana și cărora le stabilește o origine comună cu limbile formosane vorbite în Taiwan (această insulă a fost cunoscută în trecut sub denumirea portugheză Ilha Formosa - "Insula Frumoasă"). De fapt, familia austroneziana este doar una din cele trei mari familii lingvistice ale Oceaniei, alături de familiile papua și australiană. Se pare că termenul austronezian, cvasi-general utilizat astăzi, a fost propus în 1899 de Wilhelm Schmidt pentru a denumi o familie de limbi pe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și australiană. Se pare că termenul austronezian, cvasi-general utilizat astăzi, a fost propus în 1899 de Wilhelm Schmidt pentru a denumi o familie de limbi pe care o integra într-o macro-familie austrica. Existența unui macro-phylum austric (familiile austro-asiatică, kam-tai, austroneziana etc.) este frecvent invocată astăzi. Mai mult, tendințele actuale de a unifica familiile lingvistice în macro-familii se manifestă și în acest caz, limbile austroneziene fiind integrate, de pildă, într-o ipotetica super-macro-familie chino-tibeto-austroneziană291. În ciuda mării diversități filogenetice și structurale (de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi pe care o integra într-o macro-familie austrica. Existența unui macro-phylum austric (familiile austro-asiatică, kam-tai, austroneziana etc.) este frecvent invocată astăzi. Mai mult, tendințele actuale de a unifica familiile lingvistice în macro-familii se manifestă și în acest caz, limbile austroneziene fiind integrate, de pildă, într-o ipotetica super-macro-familie chino-tibeto-austroneziană291. În ciuda mării diversități filogenetice și structurale (de pildă, ramura indoneziana cuprinde limbi de tip izolant, în timp ce ramură polineziana este analitic-aglutinantă), diversitate pe care autorii volumului Limbile lumii 292 o pun pe seama
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
obiectului posedat preceda numele posesorului; limbile polineziene preferă ordinea verb-subiect-obiect; unele limbi austrneziene din Noua Guinee au topica subiect-obiect-verb (poate sub influența unor limbi papua). Limbile din grupul Reef-Santa Cruz șunt greu de clasificat, prezentînd trăsături comune atît cu familia austroneziana, cît și cu limbile papua"293. Tipologic, s-ar mai putea aminti sistemele fonologice simple (număr redus de consoane și vocale, absența grupurilor consonantice dificil de pronunțat), muzicalitatea fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dificil de realizat o clasificare a celor peste 1250 de limbi care compun această familie. Ne vom limită 294 la cîteva clasificări simplificate, cu enumerarea limbilor cu cel mai mare număr de vorbitori, precum și a cîtorva mai aprofundat cercetate. Familia austroneziana este împărțită în două subfamilii: formosană și malayo-polineziană. Din perspectiva unei clasificări geografice tradiționale subfamilia malayo-polineziană are patru mari ramuri: indoneziana, melaneziana, microneziana și polineziana. O altă împărțire a limbilor malayo-polineziene cuprinde ramură occidentală (cu limbi cum ar fi malgașa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]