112 matches
-
parte familia austro-asiatică și familia austroneziana. John D. Bengtson, începînd din 1996, propune și el o astfel de super-familie ("Greater Austric macro-phylum")288 care ar trebui să includă: - nihali (limba din centrul Indiei) - austro-asiatice (munda - mon-khmer) - hmong-mien (miao-yao) - daic (tai-kadai) - austroneziene - ainu (Japonia) Principala trăsătură caracteristică a acestor limbi ține de nivelul fonologic: sistemele consonantice sînt simple sau normale, în timp ce sistemele vocalice sînt extrem de bogate, unele limbi austro-asiatice avînd pînă la 40 de vocale: "adesea 3 serii după locul de articulare
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Southeast Asia, Australian Național University, Canberra, 1998. Sidwell, Paul, Classifying the Austroasiatic Languages. History and State of the Art, Lincom Europa, München, 2009. Zide, Norman H. (editor), Studies în Comparative Austroasiatic Linguistics, The Hague, Mouton, 1966. 6.8. MAREA FAMILIE AUSTRONEZIANA (MALAYO-POLINEZIANĂ) 1257 de limbi austroneziene cu 350 milioane de vorbitori (Ethnologue), preponderent limbi insulare vorbite pe o suprafata vastă, întinsă pe trei continente (Africa, Asia și Oceania) din insula Madagascar (S-E Africii) la vest, pînă în Insula Pastelului (Chile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Canberra, 1998. Sidwell, Paul, Classifying the Austroasiatic Languages. History and State of the Art, Lincom Europa, München, 2009. Zide, Norman H. (editor), Studies în Comparative Austroasiatic Linguistics, The Hague, Mouton, 1966. 6.8. MAREA FAMILIE AUSTRONEZIANA (MALAYO-POLINEZIANĂ) 1257 de limbi austroneziene cu 350 milioane de vorbitori (Ethnologue), preponderent limbi insulare vorbite pe o suprafata vastă, întinsă pe trei continente (Africa, Asia și Oceania) din insula Madagascar (S-E Africii) la vest, pînă în Insula Pastelului (Chile) la est și din Taiwan
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iar pe direcția nord-sud din Taiwan pînă în Noua Zeelandă). În 1706, filologul olandez Hadrian Reland semnala unele asemănări între limbile malgașa, malaeza și limba vorbită în Futuna. Marele lingvist și filolog spaniol Lorenzo Hervás y Panduro stabilește existența unei familii austroneziene încă din 1748, în cunoscutul sau Catalogo delle lingue, publicat în 18 volume. În celebra să opera Über die Kawi-Sprache auf der Înșel Jawa (Despre limba kawi din Insula Java, 3 vol., Berlin, 1836-1839), marele lingvist și filozof al limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
le clasifică în patru ramuri: indoneziana, microneziana, melaneziana și polineziana și cărora le stabilește o origine comună cu limbile formosane vorbite în Taiwan (această insulă a fost cunoscută în trecut sub denumirea portugheză Ilha Formosa - "Insula Frumoasă"). De fapt, familia austroneziana este doar una din cele trei mari familii lingvistice ale Oceaniei, alături de familiile papua și australiană. Se pare că termenul austronezian, cvasi-general utilizat astăzi, a fost propus în 1899 de Wilhelm Schmidt pentru a denumi o familie de limbi pe
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și australiană. Se pare că termenul austronezian, cvasi-general utilizat astăzi, a fost propus în 1899 de Wilhelm Schmidt pentru a denumi o familie de limbi pe care o integra într-o macro-familie austrica. Existența unui macro-phylum austric (familiile austro-asiatică, kam-tai, austroneziana etc.) este frecvent invocată astăzi. Mai mult, tendințele actuale de a unifica familiile lingvistice în macro-familii se manifestă și în acest caz, limbile austroneziene fiind integrate, de pildă, într-o ipotetica super-macro-familie chino-tibeto-austroneziană291. În ciuda mării diversități filogenetice și structurale (de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi pe care o integra într-o macro-familie austrica. Existența unui macro-phylum austric (familiile austro-asiatică, kam-tai, austroneziana etc.) este frecvent invocată astăzi. Mai mult, tendințele actuale de a unifica familiile lingvistice în macro-familii se manifestă și în acest caz, limbile austroneziene fiind integrate, de pildă, într-o ipotetica super-macro-familie chino-tibeto-austroneziană291. În ciuda mării diversități filogenetice și structurale (de pildă, ramura indoneziana cuprinde limbi de tip izolant, în timp ce ramură polineziana este analitic-aglutinantă), diversitate pe care autorii volumului Limbile lumii 292 o pun pe seama
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
obiectului posedat preceda numele posesorului; limbile polineziene preferă ordinea verb-subiect-obiect; unele limbi austrneziene din Noua Guinee au topica subiect-obiect-verb (poate sub influența unor limbi papua). Limbile din grupul Reef-Santa Cruz șunt greu de clasificat, prezentînd trăsături comune atît cu familia austroneziana, cît și cu limbile papua"293. Tipologic, s-ar mai putea aminti sistemele fonologice simple (număr redus de consoane și vocale, absența grupurilor consonantice dificil de pronunțat), muzicalitatea fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dificil de realizat o clasificare a celor peste 1250 de limbi care compun această familie. Ne vom limită 294 la cîteva clasificări simplificate, cu enumerarea limbilor cu cel mai mare număr de vorbitori, precum și a cîtorva mai aprofundat cercetate. Familia austroneziana este împărțită în două subfamilii: formosană și malayo-polineziană. Din perspectiva unei clasificări geografice tradiționale subfamilia malayo-polineziană are patru mari ramuri: indoneziana, melaneziana, microneziana și polineziana. O altă împărțire a limbilor malayo-polineziene cuprinde ramură occidentală (cu limbi cum ar fi malgașa
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
insula Taiwan, aducînd cu ei elemente ale culturii Hemudu (cultivarea meiului și a orezului, domesticirea porcului, locuințele pe piloni, pirogile cu sistem de balansare etc.). Tot mai mulți specialiști consideră astăzi că proto-formosana a fost limba mama a mării familii austroneziene. Alte teorii se referă la o separare timpurie între proto-formosană și proto-malayo-polineziană295, care ar avea la bază grupul de limbi paiwan din sudul insulei. Orientalistul Julius Klaproth este primul care, la începutul secolului al XIX-lea, consideră limbile formosane drept
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
teorii se referă la o separare timpurie între proto-formosană și proto-malayo-polineziană295, care ar avea la bază grupul de limbi paiwan din sudul insulei. Orientalistul Julius Klaproth este primul care, la începutul secolului al XIX-lea, consideră limbile formosane drept limbi austroneziene 296. Limbile formosane actuale, vorbite de aborigenii din Taiwan (500 de mii, 2% din populația insulei) au o structură extrem de arhaica și sînt în pericol de extincție din cauza expansiunii chinezei han > taiwaneză (vorbită de 98% din populația insulei). O serie
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Andaman și limba considerată pînă atunci un izolat lingvistic, kusunda, o limbă din Nepal. 6.9.1. Familia papua E alcătuită din limbi vorbite într-o zonă din vestul Pacificului, limbi care, definite prin excludere, nu sînt nici australiene, nici austroneziene. Se vorbesc într-o zonă cuprinzînd Timorul de Est, Insulele Solomon, dar mai ales în insula Nouă Guinee (vestul insulei, Irian Jaya, aparține Indoneziei, iar estul aparține statului Papua-Noua Guinee) și în cele aproximativ 600 de insule învecinate. Papua-Noua Guinee este țara în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sud (22), Lakes Plain (20), border (15), Geelvink (12) etc. Limbile din subfamilia Reef-Santa Cruz (denumite de localnici natugu, vorbite în insula Santa Cruz / Nendö din insulele Solomon), clasificate anterior drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc. Limbile din subfamilia Reef-Santa Cruz (denumite de localnici natugu, vorbite în insula Santa Cruz / Nendö din insulele Solomon), clasificate anterior drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură, dar unele trăsături sînt comune cel putin cîtorva ramuri
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscut genetician care a relaționat date ale științei sale cu date lingvistice, stabilește și el legături între cele trei grupuri americane indigene și o serie de populații asiatice turcico-siberiene. Că și în cazul altor familii și macrofamilii de limbi (limbile austroneziene, papua, caucaziene, negro-africane etc.), existența unei macrofamilii amerindiene este susținută mai mult de criterii geografice, istorice, antropologice, genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala alfasilabară (abugida) balineză,derivată din scrierea brahmi; latină 33. baluchi (beluciană) OR Pakistan / N Iran, Afganistan, Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între Iran, Afganistan și Pakistan familia indo-europeană, ramura
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi, karo, alas), de sud (simalungun), tobaic de sud (angkola, batak toba, batak mandailing) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul sumatran; VSO "scriere" cu combinații de obiecte, cu valoare simbolică; abugida batak, de inspirație indiană; latină 40. bemba OR Zambia / N R. D. Congo, Tanzania, Botswana; lingua franca pentru aproximativ 18 grupuri etnice familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO chirilica, cu două semne suplimentare 46. bikol OR Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea Bicol; limba standard are la bază dialectul naga familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya Zedi de la Bagan (sec. XII) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; trăsături atît izolante
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia, Daghestan (Rusia); limba literară are la bază dialectul din Groznîi familia caucaziana de nord-est, ramura nakho-daghestaneză, grupul nakh; aglutinanta; ergativă; SOV arabă, latină cu diacritice, chirilica 64
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca în estul Angolei de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 73. chuuk (truk, r(o)uk) OR Chuuk (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic microneazian latină 74. ciluba (luba-kasai, luba-lulua) LN în R. D. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul luban latină modificată 75. ciukotă O Ciukotka (district autonom în Federația Rusă); Peninsula Ciukotsk din Rusia; ciukoții se
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin anul 1000, finlandezii s-au stabilit în nordul Europei în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]