77 matches
-
de confrerie secretă, clădita pe lumină Evangheliei și pe puterea pocăinței. Ca modalitate de expunere, Ligia Semăn folosește caracterizarea directă (descrierea personajului de către autor - Lia, “din nou cea mai frumoasă, si pentru această băieții o admirau, iar fetele o invidiau”), autocaracterizarea (personajul se dezvăluie prin propriile gânduri, sentimente și stări sufletești - “De ce să fie tot timpul inferior? Pentru că nu avea bani ca si Relu, ca și ceilalți cunoscuți de-ai lui ? Nici măcar un costum pentru o seară deosebită”), caracterizarea indirectă (personajul
O MEDITATIE DESPRE CUNOASTERE, PASIUNE SI IMBOGATIRE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349650_a_350979]
-
română, antrenoare, bibliotecară, Floarea Cărbune îmbină într-un mod fericit reveria lecturii cu agilitatea sportului, ficțiunea debordantă cu intrarea fermă în realitate, visul cu cotidianul. Paradoxul este modalitatea esențială de abordare în viața și creația poetei Floarea Cărbune. Într-o autocaracterizare, ea face declarații pline de afecțiune (ador natura, anumiți oameni; iubesc viața și poezia ei; iubesc și respect manifestarea lui Dumnezeu; vă iubesc), ceea ce dovedește implicarea ei integrală, dorința de a participa, de a cunoaște toate misterele, comunicarea totală cu
CARMEN CĂTUNESCU DESPRE SCRIITOAREA FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349953_a_351282]
-
natură, în care a fost un vechi conac boieresc iar astăzi este un atelier, în care se făuresc sufletele fiilor de plugari spre a deveni luminătorii poporului, din ale cărui comori spirituale s-a inspirat arta marelui maestru”. * Plecând de la autocaracterizarea pe care și-o făcea marele artist - care se vedea cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor - Ion N. Oprea folosește drept argument (p.70 din op. cit). ceea ce scrie despre geniul muzicii Andrei Tudor în George Enescu
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
societatea prin apucăturile ei era comică.Așa cum este și astăzi.Fericita ”vină “ a autorului piesei de teatru ”O noapte furtunoasă “ este că a redat așa cum a fost societatea românească din vremea sa.El a fost un bun observator. Într-o autocaracterizare pe care și-a făcut-o, publicată în “Moftul Român “ și intitulată “O răutate “, Caragiale, între alte trăsături spiritual formulate pe care și le găsea, și care se potrivesc ca o mânușă poporului roman, spunea: “Votează regulat cu opoziția, deși
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
tip flaubertian aparține aproape în exclusivitate perioadei cînd Duliu Zamfirescu se afla în diplomație în Italia. În paginile scrisorilor din acea perioadă descoperim imprecii de călătorie prin țări și muzee, ce ne transmit nu o dată farmecul paginii literare, confesiile și autocaracterizările morale; de-a lungul ei au loc discuțiile estetice cu magistrul partener Titu Maiorescu, discuții în care se nasc atît de valoroase și modernele idei despre roman, hrănite fără contenire de nobilul foc al pasiunii creatoare. Putem concluziona că, începînd
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
societatea prin apucăturile ei era comică.Așa cum este și astăzi.Fericita ”vină “ a autorului piesei de teatru ”O noapte furtunoasă “ este că a redat așa cum a fost societatea românească din vremea sa.El a fost un bun observator. Într-o autocaracterizare pe care și-a făcut-o, publicată în “Moftul Român “ și intitulată “O răutate “, Caragiale, între alte trăsături spiritual formulate pe care și le găsea, și care se potrivesc ca o mânușă poporului roman, spunea: “Votează regulat cu opoziția, deși
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
sălii profesorale, cu inițierea simpozionului, intitulat Rolul activităților extracurriculare în formarea și dezvoltarea personalității elevului, părea destinat anonimatului, pierdut printre anunțuri importante...”). Cât privește limbajul individual, acesta completează profilul eroilor, adăugând elementelor de caracterizare (obținute prin atribuirea numelor) unele de autocaracterizare. Pigmentând intevențiile personajelor cu expresii ori ticuri verbale, cu unele creații personale (să se vadă, spre exemplu, combinațiile lexicale ale profesorului de sport Deșelatu), sau făcând apel la curente vulgarități stradale, convenționalizate ele însele, extrase din zonele joase ale comportamentului
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Atena, Grecia), Laurian Lodoabă (Lugoj, România), Andrada-Victoria Diaconescu (Râmnicu Vâlcea, România), Galaction Zelig (Vlădești, Vâlcea), Adalbert Gyuris (Augsburg, Germania), Elena Trifan (Ploiești, România), Valentin Calotă (Târgu Jiu, România). Prezentarea profilului spiritual al celor prezenți în carte s-a făcut prin autocaracterizare sau din perspectiva altor persoane, precum Elena Buică și Ligya Diaconescu. Herman Victorov, inginer, inventator, scriitor, a făcut din muncă un crez de viață, „un om îndrăzneț, neconformist, priceput, un intelectual remarcabil, cu o sclipitoare înțelepciune superioară, statornic în sentimente
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
Atena, Grecia), Laurian Lodoabă (Lugoj, România), Andrada-Victoria Diaconescu (Râmnicu Vâlcea, România), Galaction Zelig (Vlădești, Vâlcea), Adalbert Gyuris (Augsburg, Germania), Elena Trifan (Ploiești, România), Valentin Calotă (Târgu Jiu, România). Prezentarea profilului spiritual al celor prezenți în carte s-a făcut prin autocaracterizare sau din perspectiva altor persoane, precum Elena Buică și Ligya Diaconescu. Herman Victorov, inginer, inventator, scriitor, a făcut din muncă un crez de viață, „un om îndrăzneț, neconformist, priceput, un intelectual remarcabil, cu o sclipitoare înțelepciune superioară, statornic în sentimente
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
un spațiu mai mare de joc pentru prezentarea individualității muribundului decît o face perspectiva strict internă a monologului interior. 7.3.2. "Camera Eye" Sînt o cameră cu obiectivul deschis, oarecum pasivă, înregistrînd, nu gîndind. (Christopher Isherwood, Goodbye to Berlin) Autocaracterizarea naratorului la persoana întîi al lui Christopher Isherwood ca o cameră de luat vederi nu depășește stadiul de program; stilul său narativ abia dacă este influențat de acesta. Norman Friedman folosește sintagma într-un sens tehnic și o definește în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru socialism. În 1947 e ales vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români și membru al Academiei Române, în 1948 devine deputat în Marea Adunare Națională, iar în 1954 primește Ordinul Muncii clasa I. Fire contemplativă și acut sensibilă, chiar „bolnăvicioasă” potrivit unei autocaracterizări, atras în copilărie, „ca fetele”, de „culori și lucruri gingașe”, „rătăcit în visuri, în poezia câmpiei și a codrului și în labirintul cărților”, G. a găsit în adolescență cel mai propice climat pentru valorificarea artistică a predispozițiilor sale în cenaclul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
dacă acest lucru se întâmplă sau nu, familia lărgită, comunitatea sau societatea au tendința de a aglutina problema membrului unei familii cu problema familiei ca atare. Iar pentru familia în cauză vin semnale suficiente pe această linie din partea unităților menționate. Autocaracterizarea ca având probleme sau nu se datorează nu numai etichetărilor exogene, ci și procesului mai amplu de comparație socială. Intenționat sau spontan, direct sau indirect, prin prisma unor standarde și practici socioculturale, familia se compară cu alte familii și situații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scenariu și personaje, de unde și o posibilă explicație pentru prolificitatea sa. Scrisul lui stă sub semnul acestei întoarceri permanente și al propensiunii pentru disecarea minuțioasă, înțesată de detalii, dar și disipată pe mai multe nuclee epice, a cazurilor de conștiință. Autocaracterizarea prozatorului ca structură reflexivă, închisă în magma autobiograficului și orientată psihologic spre investigarea trecutului, explică preferința pentru romanul de analiză, cultivat fie ca atare, fie disimulat sub formula mai laxă a prozei de medii și a romanului de familie. Și
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
materialelor didactice propuse (concordanța cu tema): c5) Observații privind comportamentul elevilor, privind formarea sentimentelor morale, civice, patriotice, etc.). d) Metode folosite (dialogul, expunerea, exercițiul, povestirea, lectura, exemplul, demonstrația, analiza psihologică, ancheta - chestionare, analiză, studiul de caz, testul, consultația, caracterizarea și autocaracterizarea). e) Pregătirea elevilor pentru oră și participarea la dezbateri. e1) Daca tema este cunoscută din timp de elevi; e2) Dacă s-au anunțat planul, bibliografia, recomandări pentru strângerea datelor. Dacă s-au pregătit elevii pe baza acestor date. e3) Gradul
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
de altă parte, în povestiri se regăsesc umorul și sentimentalitatea, calități tradiționale ale prozei rurale, aici manifestate într-o versiune deloc desuetă. El însuși revendicându-și o dublă descendență - din Marin Preda și din Școala de la Târgoviște -, U. schițează o autocaracterizare acceptabilă. Din perspectiva subiectelor, dar și a construcției și scriiturii, textele au o diversitate marcată, întruchipând un caleidoscop cu o mare varietate cromatică: piesa titulară, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
valoare. Oglindește cu fidelitate perioada nefastă a comunismului totalitar, pleiada de scriitori pe care i-a cunoscut, o lume întreagă trece prin vizorul său, care scrutează neiertător comportamentul celor pe care ia cunoscut. Autorul e un spirit rebel (după propria autocaracterizare), care se judecă și pe el, dar și epoca și oamenii acelei epoci. Se simte un neînțeles și mai ales un nedreptățit și un neluat în seamă de contemporani, având la activ opt ani de închisoare și șase ani de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364, dar și posibilitatea de care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364, dar și posibilitatea de care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adresat sau nonadresat, la persoana a IIa sau a IIIa; poate conduce la pluriperspectivism intradiegetic; aceste perspective multiple pot fi convergente, determinând un personaj unitar și coerent, sau divergente, având ca efect relativizarea personajului, distrugerea coerenței, până la„pulverizarea“ personajului; - prin autocaracterizare: perspectivă internă, subiectivă; discurs homodiegetic - monolog (interior). Caracterizarea indirectă este o modalitate de sugerare a reliefului moral și psihic al personajului; valorifică tehnica sugestiei spre a confirma sau infirma caracterizarea directă. Modalitățile de caracterizare indirectă sunt: - (pre)numele, porecla (cognomenul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în liber tatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că identitatea scenică a personajului este construită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autocaracterizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic, fiindcă eroul sorescian ființează mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întotdeauna pline de referințe la valorile creștine. Puțin timp după ajungerea sa la conducerea guvernului, el s-a caracterizat, într-un interviu acordat cotidianului Magyar Nemzet, ca "un creștin-democrat liberal, cu angajament naționalist, ce crede într-o Europă unită". Această autocaracterizare plină de contradicții, care face apel atît la idealul creștin-democratic (el a găzduit la Budapesta, în iulie 1990, reuniunea Internaționalei Creștin-Democrate evocînd "triumful idealurilor lui Adenauer și ale lui Schuman asupra acelora ale lui Marx și Lenin"), cît și la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în cadrul unei teorii mai ample a semnelor, semiotica. Semnele lingvistice sunt doar un tip de semne care funcționează în societate, alături de altele cum ar fi: semnele marinărești, semnele de circulație, semnele prin care comunică surdo-muții, semnele matematice etc. Autorii propun autocaracterizarea și caracterizarea personalității indivizilor pe baza unui set de 52 de adjective (pentru această listă, vezi pe: http://en.wikipedia.org/wiki/Johari window). Vom defini în continuare factorii care determină atracția interpersonală. Atracția fizică este determinată de idealul de frumusețe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adresat sau nonadresat, la persoana a IIa sau a IIIa; poate conduce la pluriperspectivism intradiegetic; aceste perspective multiple pot fi convergente, determinând un personaj unitar și coerent, sau divergente, având ca efect relativizarea personajului, distrugerea coerenței, până la„pulverizarea“ personajului; - prin autocaracterizare: perspectivă internă, subiectivă; discurs homodiegetic - monolog (interior). Caracterizarea indirectă este o modalitate de sugerare a reliefului moral și psihic al personajului; valorifică tehnica sugestiei spre a confirma sau infirma caracterizarea directă. Modalitățile de caracterizare indirectă sunt: - (pre)numele, porecla (cognomenul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în liber tatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că identitatea scenică a personajului este construită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autocaracterizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic, fiindcă eroul sorescian ființează mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
țărănesc, stilizarea joacă un rol important. Referindu-se la universalitatea timpului prezentat, naratorul mărturisește: "Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că au fost toți copiii, de când îi lumea și pământul, măcar să zică cine ce-a zice". Autocaracterizarea, cu nuanțele ei ironice, conturează personalitatea eroului. Nică e "cel mai bun de hârjoană" și "slăvit de leneș ", învățătura părându-i-se "complet meșteșug de tâmpenie". Mai întâi a învățat la Humulești, într-o școală care se afla în curtea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]