56 matches
-
funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69% Simptome moderate, istoric de 2-3 sindroame de sevraj. Accentuarea tulburărilor de atenţie şi memorie, comportament inadecvat, interferă cu activitatea socio-profesională. Deficienţă funcţională accentuată, incapacitate adaptativă 70-89% Apariţia elementelor de deteriorare, nelinişte, imposibilitate de autocontrol şi autocenzură, apariţia complicaţiilor (afecţiuni somatice invalidante) şi intoxicaţii acute recurente. TULBURĂRI MINTALE ORGANICE . TULBURARILE NEUROCOGNITIVE Sindroamele TNC majoră şi TNC uşoară şi subtipurile lor etiologice. DEMENŢA (cod CIM-10 F00-F03) a fost inclusă în Tulburarea neurocognitiva majoră Criterii de diagnostic DSM
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
medie, incapacitate adaptativă 50-69% Comportament impulsiv,disforie, ideaţie paranoidă, elemente de deteriorare cognitivă, care afectează activitatea prafesională. Se va corela cu scalele utilizate pentru evaluarea deteriorarii cognitive. Deficienţă funcţională accentuată, incapacitate adaptativă 70-89% Comportament exploziv, antisocial, deficit important de autocontrol şi autocenzură, periculozitate, deteriorare cognitivă certă. Se va corela cu scalele utilizate pentru evaluarea deteriorării cognitive. MODIFICĂRILE DE PERSONALITATE SECUNDARE UNEI UNEI LEZIUNI ŞI BOLI CEREBRALE O tulburare stabilă a personalităţii care reprezintă o modificare faţă de modelul de personalitate anterior, caracteristic
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
autoprotecție a tuturor care se bazează pe dorința de salvare a unui particularism românesc. Demersul lui Goma este fondat pe expresia unei solidarități cu disidenții din Est, dar este și un răspuns la alienarea care duce la acceptarea mediocrității unei autocenzuri cotidiene. Goma notează în scrisoarea din ianuarie adresată lui Pavel Kohut: Voi sînteți ocupați de ruși; noi ceilalți, românii, sîntem ocupați de români ceea ce este, după toate, mai dureros și mai eficient decît o ocupație străină. Trăim cu toții sub călcîiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
diferențiată a copiilor din diferite clase sociale; - raționalizări propuse de instituții și câmpuri despre propriile procese (ideologia artei pentru artă în câmpul artistic, discursul managerial în spațiul organizațional, ideologia iubirii romantice în grupul conjugal); - o continuă muncă de eufemizare a autocenzurii inconștiente prin care indivizii adaptează comunicările la structurile câmpului căruia i se adresează. Impunerea prin violență simbolică menține și întărește raporturile de forță care au generat-o. În general, procesul este următorul: prin violență simbolică, individul asimilează o anumită clasificare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
oscilațiile scriitorimii întru conștiința vagă a rolului pe care l-ar putea juca dacă ar fi cu adevărat unită, fără rivalitățile, invidiile și interesele de moment” (Monica Lovinescu, Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii, care „i-a făcut pe unii nu numai să nu exprime ce gândeau, ci chiar să nu gândească ce gândeau” (Paul Goma, Cenzura, autocenzura și paraliteratura). Revista militează pentru rezistența scriitorului român ca singura șansă de a duce literatura contemporană
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
ocolire/fentare a cenzurii. Ceea ce făcea cam toată lumea. Dar, mai întâi, remarc faptul că așa-numita „desființare a cenzurii” a însemnat, în realitate, multiplicarea acesteia, inclusiv prin repartizarea unor sarcini de cenzură redactorilor și conducătorilor de publicații, inducând subtil ideea autocenzurii. Înainte „te citea” instituția de stat specializată, pe când după decretul din 1977 treceai prin cel puțin trei-patru „filtre”, dacă nu mai multe, până reușeai să ajungi la public cu ceea ce mai rămăsese din „producția” ta intelectuală. Aceste lecturi „preventive” multiple
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Românul postum Muschetarii în Balcani stă mărturie pentru eforturile lui B. de a ieși din spațiul confesiunii. Subiectul și personajele aparțin experiențelor din perioada captivității, insă autorul se șterge practic din narațiune. Imaginea „lazaretului” e mai palida (poate și din cauza autocenzurii), în schimb narațiunea e mai alertă, cu elemente picarești. Românul acesta, împreună cu Oreia (Jurnalul actorului Alexandru Miereanu), o poveste de dragoste, demonstrează că B. avea resurse de a depăși statutul de autor al unei singure cărți valoroase. SCRIERI: Zile de
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
roșiatică, slabă a jarului. Spune că În zilele următoare a fost liniște În sectorul lor și doar treceau mașini cu răniți de la 7 Pionieri și 5 Dorobanți. Continui să cred că desăvârșita discreție a relatării nu se datorează vreunei eventuale autocenzuri, cât unei spaime nelămurite. El nu este, și poate că nu va fi niciodată, un narator omniscient. Este și va fi mai degrabă uimit, Înspăimântat și În același timp Îmbărbătat de ceea ce Îi este dat să povestească. Poate filmul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
autorul unei monografii consacrată lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit. Mazilit pentru indisciplina față de partid, nu față de meseria pe care o știa bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care și-o propuneau angajații de la Vremea Nouă care-l aveau cu "aprobarea" și pe Petru Necula cu "bun de tipar" (vestitul T) în buzunar. Regretatul I. Al. Angheluș era un poet în toată puterea cuvântului cu care am
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
familiei, Plasarea elevului În situații interpersonale pozitive, Consilierea spre alegerea unei profesii care să nu fie În dezacord cu aptitudinile sau interesele elevilor dacă e cazul, trimitere spre examen neuropsihiatric și endocrinologic, Popularizarea legislației penale, cu rol profilactic În inducerea autocenzurii comportamentale. În primul rând, este nevoie de relații adecvate, echilibrate Între elevi și cadrele didactice. Pentru aceasta, profesorii au nevoie de urmarea unor cursuri de perfecționare (de psihologia copilului, de sociologia familiei, de sociologia moralei, de psihoterapie, de psihoterapie religioasă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
confesive) stilul lui"352. Există totuși câteva aspecte ce permit dihotomia memorii jurnal pe modelul oferit de Eugen Simion. La apa Vavilonului se încadrează în modelul flaubertian, deoarece autoarea îi dă o formă intenționată de literatură, programată unui cititor, supusă autocenzurii și stilului frumos. Jurnalele pot fi așezate în categoria stendhaliană datorită spontaneității, autenticității, pactului cu istoria care elimină hașurarea stilului frumos. "M-am sfiit totdeauna să scriu despre cei care fac parte din ființa mea. Iubirea pentru ei nu-mi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
problematica lecturii și a lectorului jurnalului intim și din perspectiva autorului, propriul lector, motivat de rememorarea unor evenimente, de justificarea continuării jurnalului sau de verificarea estetică. Relectura presupune în acest caz nuanțarea, evaluarea, eliminarea sau completarea textelor și prilej al autocenzurii. Eugen Simion punctează că "intervine, în acest caz, un alt punct de vedere asupra micii istorii: nu putem spune că discursul se obiectivizează, dar, în mod sigur, putem spune că discursul intim continuă să se ficționeze prin aceste reluări succesive
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
folosindu-se de experiența personală o inspiră și astfel apare, în 1951, în revista "Înșir-te, mărgărite" (Rio de Janeiro) schița cu caracter autobiografic Acum se moare, semnată cu pseudonimul Ina Cristu. Schița cu conținut autobiografic va fi supusă aceleași autocenzuri aplicată jurnalelor din adolescență: după revoluție, îi neagă calitățile artistice și interzice publicarea ei. Despre ea vorbește în corespondența cu Doina Jela în 1997: "Dacă ai nevoie de citate din acest text (deși nu văd la ce ți-ar servi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în străduința autorului de a reveni la variante inițiale sau de a reconstitui aventura lirică în izbucnirea pură, eliberată de conjuncturi, de intervenții exterioare sau de intoleranțe și de zelul naiv și nefast al inhibițiilor și prejudecăților diverse și al autocenzurii". Menționatul Jurnal de campanie (1974), Africa de sub frunte (1978) și Versuri (1981) sunt în realitate niște antologii de autor. O elocventă confesiune, A fi sau a nu fi la stânga (în Totuși iubirea, 1992, nr. 15) informează despre reacțiile insurgentului sub
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o comunitate și descurajează cea mai discretă inițiativă individuală: emanciparea, fie și minimală, e înăbușită în fașă, în măsura în care nu mai există nici un spațiu de libertate. Totul se sfârșește prin instaurarea panicii - e ceea ce intenționează stăpânul - și crearea unui climat propice autocenzurii, consecință ineluctabilă a supravegherii fără cusur, exercitată zilnic. Dar supravegherea caută, de asemenea, să descurajeze orice perspectivă de regrupare, inevitabil îngrijorătoare pentru puterea în exercițiu. Supravegherea integrată dorește să-i facă pe indivizi să devină anonimi, toți la fel și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
căruia Îi parvin spre avizare texte de legi58, filme, cărți problematice. La baza ierarhiei, lipsa unui cadru legal de exercitare a controlului și Îndelungul antrenament În câmpul suspiciunii permeabilizează granițele dintre cenzori și scriitori, maeștri depotrivă ai deghizării și ai autocenzurii. Dacă scriitorii dezvoltă o artă a camuflării mesajului subversiv, cenzorii-scriitori nu ezită să Își cenzureze, Într-un gest schizoid, chiar propriile creații (este vorba de cazul echinoxistului Vasile Sav, care, lucrând și la Direcția Presei, Își retrage din revistă propriile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
disociind între valoare și conjunctural, între prestatorii de comenzi sociale și artiștii de rasă. Astfel, cărții sale "Anatomia unei negații", prima carte despre Ionesco scrisă în anii '70, îi recunoaște după 19 ani scăderile datorate informației precare, dar și spiritului autocenzurii în care a fost scrisă. Ea are acum doar valoare documentară, depășită fiind prin apariția celor două volume de publicistică ionesciană, dar mai ales prin cartea Martei Petreu, "Ionesco în țara tatălui" (2002), pe care gentilul critic nu uită s-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să-i facă vulnerabili: autoritățile care controlau totul puteau cu ușurință să-i manipuleze, să-i șantajeze, să-i determine să scrie rapoarte sau să-și denunțe colegii. În acest context al fricii controlate, aflate permanent sub lupa puterii, al autocenzurii implicite, al minciunii prin omisiune, ceea ce interesează sunt detaliile concrete, nuanțele jocului subtil dintre libertate și alienare. Securitatea nu era o entitate în sine, un bloc; ea funcționa într-o manieră foarte ierarhizată. De pildă, cum putem stabili ce era
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este o noțiune compozită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și schimbare; * preluați idei/e altora și le dezvoltați; * emiteți un număr cât mai mare de idei; * opriți autocenzura gândurilor și ideilor. Normele cer și induc: * acceptarea ideilor și opiniilor altora; * ascultare activă; * toleranță la ambiguitate; * dezvoltarea transformarea ideilor; * îndepărtarea autocenzurii, criticii; * activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare constă în faptul că înlătură pe timpul activității în grup teama de critică, evaluare, blamare a ideilor, părerilor, opiniilor, favorizând exprimarea liberă, noncomformismul
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este o noțiune compozită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o iertare creștină comparativ cu ceea ce s-a întâmplat după '48, când câștigătorul nu și-a mai iertat victima. Limbajul personajelor caragialiene este, evident, un limbaj plin de defecte, dar, așa cum este, nu e dominat de efectul cenzurii și al autocenzurii. Lumea lui Caragiale este creștină sau paradisiacă dacă o raportăm la comunism. Vedeți, aici, el îl continuă pe Ralea, cu o viziune ideală. Există și o altă viziune, neagră, infernală, despre lumea lui Caragiale. E cea a lui Mircea Iorgulescu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dintre obiecte fiind comandate de către instituții sau, cel puțin, bucurându-se de sprijinul lor tacit, însă, în anumite perioade, instituțiile ajung să fie provocate de așa-zise manifestări de artă "deviantă", care sunt în cele din urmă acceptate datorită internalizării autocenzurii propriilor norme de a reacționa restrictiv față de acestea. Potrivit observației lui Simon Sheikh, fost coordonator al Programului de Studii Critice de la Academia de Artă din Malmö, termenul de "critică instituțională" ar indica o conexiune directă între o metodă și un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
săptămâna viitoare, în sens exact contrar, despre același autor. Și nu o dată. Dar marele vinovat este și rămâne, în primul rând, în mod evident, sistemul și apoi instrumentele sale. Acestea sunt adesea adevăratele victime. Apare și fenomenul extrem de frecvent al autocenzurii și acceptării tăieturilor direcției presei. Cât de mulți critici ar putea arunca piatra într-o deplină onestitate intelectuală? Drama concesiilor tactice a fost și este specifică întregii culturi alternative. Ea n-a putut supraviețui, într-o măsură foarte variabilă cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1987) și, evident, toate precizările cuprinse în respectiva Notă asupra ediției sunt și rămân valabile și nu le mai reluăm aici. Văzând lumina tiparului în condițiile dificile determinate de existența în regimul comunist, a unei cenzuri severe și, implicit, a autocenzurii, am fost nevoiți să intervenim în acest prim volum în sensul eliminării unor pasaje care se refereau la relațiile româno-ruse mai ales în timpul Războiului de Independență, la Basarabia, la problema evreiască, la colindele de Crăciun ș.a., intervențiile respective - puține, din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]