51 matches
-
titularilor "cabinetului 1 și 2" le-am scos seara, pe furiș cu mașina din ambasadă, le-am dus într-o zonă pustie și le-am dat foc. Mă gândesc acum că dacă aș fi fotografiat scena cu mine oficiind un autodafe, în anul de grație 1979, dând pe cei doi pradă "flăcărilor iadului", poate aș fi obținut și eu râvnitul calificativ de "dizident", care astăzi aduce atâtea beneficii. Din sutele de colete, am reușit să salvăm multe cărți și albume, discuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
În stânga era o altă cameră, plină cu cereale, iar între camere era intrarea în bucătărie unde soba, la intrarea cuiva, primenea zecile de șoareci care aveau interese acolo. Când dădeai foc la sobă, parte din ei fugeau, ceilalți, refăceau scenele autodafeurilor. Sala de clasă era în localul unei prăvălii. Aveam 18 elevi așezați în bănci, câte șase, ordine numerică mereu risipită de dorința unuia sau altuia de a ieși afară. De multe ori eram vizitați de medicul de circumscripție, Sebastian Ionescu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în cea mai complet opoziție cu ordinea natural. Absurdul acestei caracteristici, care se contureaz în opoziție cu evaluarea religiei din punctul de vedere strict vital, spune cercettorul, rezid sau deriv din practicile rituale ale triburilor primitive bazate pe schingiuiri, mutilri, autodafeuri, pe feluritele suferințe ale ascezelor, pe sacrificiile colective de vieți omenești, pe practicile religioase, care dau o impresie de-a dreptul de absurd. Preluând de la Schopenhauer interpretarea fenomenului religios sub semnul unui conflict dintre viaț și conștiinț, interpretare în consens
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
contactul cu ele. Fu cu mult mai rău când pescarii prea încrezători, intrând într-o cârciumă a satului, vrură să-și pregătească o parte din recoltă. Atunci izbucni o adevărată răzmeriță. Țăranii enervați puseră mâna pe saci și făcură un autodafe; apucară pescarii nelalocul lor și îi legară strâns, nu fără a-i maltrata nițel. Astfel legați, fură, în ciuda protestelor lor neînțelese, aduși, noaptea, la București și lăsați la prefectura de poliție, unde agenții de serviciu, la fel de scandalizați, îi întemnițară pe
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cer citați mai ales Zamolxis și Zarathustra, care au fost într-atât de faimoși încât mulți au crezut că ei sunt inventatorii acestei Științe”12. E poate vremea să ne reamintim de acel spiritus magicus care a străbătut istoria printre autodafeuri și cărți puse la index librorum prohibitorum pentru a alimenta mereu structurile autoreflexive ale omului, arta și filosofia, cu propensiunea naturală a omului pentru mister și magie, îndemnându-l mereu să nu uite să viseze. 1 Fr. Bacon, op. cit., p.
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
aproape integral confiscate de giganticul aparat al limbii de lemn." Această schimbare n-a rămas fără reacții. Exemplul manualelor alternative de istorie, respinse de "o clasă politică ignară" și de o intelectualitate plecată la "vînătoare de vrăjitoare" și iubitoare de autodafeuri, este primul care-i vine în minte (și pe drept cuvînt!) d-lui Antohi. D-sa evocă și scandalul din jurul lui Eminescu și consideră că lipsește încă la noi "o piață a ideilor" adevărată și eficace. Societatea românească a devenit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
cu folkiști, noaptea veseli, ziua triști. Îi puteți asculta pe Nelu Ploieșteanu cu care Gheorghe Dinică a mai cîntat, precum Ștefan Iordache cu Sanda Ladoși, pe George Vintilă, ex Phoenix, care renaște din propria cenușă ca pasărea cu apetit pentru autodafe și între toate cele, la comandă un tango de corazon, cum ordonă nea Didi Sfiosu. Iar cînd e discuția mai aprinsă pe chestiune de doctrină financiară sau de finețuri ciocoiești, Vintilă o bagă pe-aia cu "Un' te duci tu
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
că o asemenea culegere de poezii horror nu își prea are locul în seria editorială Humanitas Educațional. Că unui copil gata să memoreze cu nemiluita poezii săltărețe nu e tocmai indicat să-i oferi o sumă de măceluri și de autodafeuri versificate. Că așa ceva e departe de a servi - vorba aceea - scopurilor educative sau moralizatoare cu care suntem de-atâta vreme deprinși. Lucruri, la urma urmei, de un bun-simț părintesc aproape suspect. Lucruri care mă forțează să adopt o poziție peste
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
Stephen King. Limuzina antifonată, blindată, ulterior decorată exterior cu grafitti devine biroul lui Eric, dormitor, sufragerie, toaletă, cabinet medical etc. Lincolnul conține microclimatul și laboratorul fanteziilor magnatului, care călătorește printrun New York devastat de conflicte intestine, de mișcări sociale, punctate de autodafeurile călugărilor budiști. Ceea ce se petrece în exterior face parte din alt film, la propriu și la figurat. Escalele în diferite părți ale orașului constituie tot atâtea episoade stranii, dintre care întâlnirile lui Eric cu soția lui, Elise Shiffrin (Sarah Gadon
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
cu o singură intrare care e și ieșire totodată prielnic risipirii de sine". Această viață-fundătură se declară în continuare, fățiș, "sedusă de cata-bază și inspirată doar scatologic, refuzînd cu program ( citește: prejudecată) catharsisul și iertarea,( ...) dispusă doar la recriminare și autodafe". Deci intră în ginta neagră a liricii, gintă mereu reîmprospătată de aspirații la gloria satanică a damnării. În opoziție cu poeții integrați în existență, care își exhibă satisfacția pe o gamă mai mult ori mai puțin "seducătoare", damnații cultivă cu
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
pasaje din Lunatecii, ca și altele din romanele postbelice și confesiunile Henriettei Yvonne Stahl, își dă seama că prozatoarea spune adevărul: Ion Vinea fantaza cu multă ușurință și, cel mai adesea, în chip năstrușnic. E timpul să mă reîntorc la "autodafeul" lui Vinea. Cum am spus, cred că e legat de fuga din țară a lui Dumitriu. Dar nu cred că Vinea și-a distrus o parte din manuscrise din cauză că, la o eventuală percheziție, s-ar fi descoperit similitudini între ele
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
flăcări; pagini din romanul Venin de mai, de pildă, au fost recuperate după ce aproape fuseseră mistuite de flăcări, căci, așa cum ne semnala încă acum patruzeci de ani Constandina Brezu, Vinea "și-a supus propria arhivă celei mai necruțătoare selecții posibile: autodafeul (fapt petrecut între 1960-1964; n-am putut detecta cu precizie data)". La prima vedere, pare că scriitorul a făcut doar o epurare critică și estetică a textelor sale. Dar, în continuare, Constandina Brezu - autoarea unui fișier al postumelor lui Vinea
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
roman (n.n.: Venin de mai) să aibă un manuscris original incomplet? Există pagini dactilografiate, cu corecturile autorului, ca și pagini salvate din foc, cu marginile arse". În ciuda formulărilor criptice, o sugestie clară iese, cred, la suprafață, ca untdelemnul deasupra apei: "autodafeul" lui Vinea n-a fost estetic, ci de altă natură. Faptul că Vinea și-a distrus o parte dintre manuscrise e confirmat, de altfel, și de Henriette-Yvonne Stahl, într-o discuție cu editoarea scriitorului. Și, dacă n-a fost vorba
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
de Henriette-Yvonne Stahl, într-o discuție cu editoarea scriitorului. Și, dacă n-a fost vorba de o simplă triere critică, după cum bănuiesc, atunci înseamnă că Vinea a vrut, de fapt, să se debaraseze de niște pagini compromițătoare. De aceea, leg "autodafeul" său de fuga lui Petru Dumitriu din țară și, mai ales, de arestarea, către sfîrșitul lui 1960, a rudelor și apropiaților prozatorului. După arestarea Henriettei-Yvonne Stahl, cu care Vinea rămăsese într-o legătură permanentă, trebuie ca el să se fi
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
mută zarul din jocuri doare mult când spun "apă" sau "pâine" sau "sânge reverberat în rază" claviatura surâsului arde-așa pur în autumnala amiază - a neprihană a începuturi cheamă ceva ce-n cuvinte nicicând nu se mistuie ci totuși mocnește: autodafeul din minte
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
Bonham Carter în rolul doamnei Lovett, marionetă cinică, rememorează pentru noi rolul ei de experiment tragic, Elizabeth, viitoare soție a lui Frankenstein (1994) din filmul omonim al lui Kenneth Branagh, fabricată in extremis de ucenicul vrăjitor și care preferă un autodafe existenței sale monstruoase. În film sfîrșește la fel în cuptorul cu plăcinte ca vrăjitoarea din Hansel și Gretel. Filmul seamănă cu acele povești care ne-au încîntat copilăria gen Scufița roșie sau Barbă-Albastră rescrise de o Angela Carter, în toată
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
și alte cărți mai tîrziu și mi-au dat o mînă de ajutor. Am avut o primă tentativă, o perioadă de creație febrilă care aproape m-a lăsat fără bacalaureat și care s-a încheiat la șaisprezece ani cu un autodafe al operelor mele complete. Apoi a urmat o lungă tăcere, plină de stupoare și de dezorientare. Am reluat meseria la douăzeci și șase de ani, cu teatru și cred că deja atunci eram pe drumul meu, forțat poate de depărtări
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
nici tradiției înțelegerii lui. Scrie Chebel: „N-am citit nici un text arab, nici chiar Cuvintele atribuite Profetului, în care apetitul sexual să fie considerat ceva rău... Nu Coranul, ci teologii medievali au codificat accesul la plăcerea sexuală. Fiind eu contra autodafeurilor și cenzurii, nu contați pe mine să le arunc afară din biblioteci textele. Mă limitez la a le denunța. Cât privește puterea eruptivă a dorinței la femeie, ea depășește toate interdicțiile imaginabile. E de ajuns să ne reamintim ce putere
Coranul și apetitul sexual () [Corola-journal/Journalistic/4181_a_5506]
-
și Erato. Orfeu judecând-o pe Euridice, iertând-o și la modul șăgalnic -șocant( ...) numind -dezgolindu-se în a sa condiție Umanăpatronată de zeul suprem al Eladei - ARDERE.... A reintra “pe sub fustă” în peștera epifaniei, ab origine, iată nu autoflagelarea, nu autodafeul mistic al marelui filosof-om, ci strigătul existențial întru transcendere, reincarnare, înviere . A insinua că această dorință a bărbatului este doar o ...perversiune, cum el însuși greșise prudent..., ar fi ignoranță sau habotnicie ea însăși perversă, ca prejudecată. Deoarece consider
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cel celebru, ale cărui poeme intră obligatoriu în orice exemplificare a poeziei optzeciste (cel din poemul Aer cu diamante, poem care a și dat titlul volumului colectiv din 1984, cel din De-a wați ascunselea sau Adio.La Galați și Autodafe, în exemplificările postmodernismului românesc) și un Iaru (aproape) necunoscut, diferit de colegii săi de generație, care păstrează un ce tragic și dezumanizant în spatele jocului lumii și a faldurilor limbajului. Poezia lui este considerată poezie a concretului, a cotidianului, dar e
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
cu divinul; nici una, oricâte texte sacre ar ști el și oricâtă teologie ar proclama! „Spune-mi cum te rogi ca să știu ce nu poți să vrei de unul singur“ - cam așa ar putea să sune mărturisirea de credință a fiecăruia, autodafeul - cel care nu se face în piața publică, ci în „piața“ sufletului, acolo unde sufletul iese din el însuși ca să caute hrană. Cam așa crede și „preaadevăratul“ Marc Aureliu (așa-l numea Hadrian), când repetă formula: „ori providența, ori atomii
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
și chiar cercetătorilor, cu excepția cîtorva care beneficiau de o adeverință specială. Altele au fost arse. Deci nu numai naziștii au ars cărți, așa cum susținea cu impertinență propaganda comunistă, ci și exponenții totalitarismului roșu. Am asistat și eu la un asemenea autodafe, la Oradea. Cu mare greutate, elev fiind în ultima clasă de liceu, am izbutit să intru, în taină, în cîteva din asemenea depozite de cărți valoroase și să pot citi unele din ele. De fapt, în acei ani de apogeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
unui mare poet cum este Mircea Cărtărescu, în numele luptei cu nonvaloarea și cu prostul gust. Și sunt șocat să citesc că un alt poet, care mai este și președinte al Comisiei de Cultură a Senatului României, e de părere că "autodafeul" pus la cale de Daniel Corbu în cadrul Festivalului Internațional de Neoavangardă de la Iași, din zilele de 4-8 iunie, nu poate fi condamnat. Focul n-a purificat niciodată nimic decît în mentalul primitiv și întunecat al unor vremuri pe care, în
Scrisoare deschisă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8368_a_9693]
-
În stânga era o altă cameră, plină cu cereale, iar între camere era intrarea în bucătărie unde soba, la intrarea cuiva, primenea zecile de șoareci care aveau interese acolo. Când dădeai foc la sobă, parte din ei fugeau, ceilalți, refăceau scenele autodafeurilor. Sala de clasă era în localul unei prăvălii. Aveam 18 elevi așezați în bănci, câte șase, ordine numerică mereu risipită de dorința unuia sau altuia de a ieși afară. De multe ori eram vizitați de medicul de circumscripție, Sebastian Ionescu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
strânge" cu cordialitate "degetele" acestor soldați chipeși. Și, mai cu seamă, își hrănește ochii cu acest spectacol îmbătător, se nutrește cu "emoții și entuziasm". Seara, fericirea ei atinge apogeul, când în piața Beauvau sunt arse ca o revanșă simbolică pentru autodafeul nazist drapelele germane. După cum povestește fata, privit de la balconul ei, spectacolul era magnific. Era un minunat "foc al bucuriei". Parcă ar fi fost pus pe foc Hitler însuși, remarcă Micheline: steagurile germane exală o "duhoare infectă". Mareșalul Pétain, cândva adorat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]