200 matches
-
sine. Pierzând obiectul iubirii, el devine masochist, își face rău alegând să sufere. “Este pasiv, se consideră victimă. Este trist, disperat, fricos. Se simte singur. Găsim în viața lui nevoi relaționale nesatisfăcute: nevoia de securitate, de reciprocitate, de acceptare, de autodefinire, de impact, de exprimare, de iubire. Este evitant și înțepenit, undeva, în trecut. Se manifestă ca un copil blocat sau prea supus sau ca un părinte critic exacerbat”, declară Maria Verdi. Prin psihoterapie se vindecă traumele generatoare de insecuritate, se
Într-o lume a socializării și relațiilor virtuale intense, oamenii sunt tot mai singuri și depresivi [Corola-blog/BlogPost/93198_a_94490]
-
sentiment religios de fatalitate, sceptisim, nevroză), devenit deja un pattern al prozodiei lui Ioan }epelea, pune la grea încercare pe cele două traducătoare în franceză, Hélene Lenz și Coca Soroceanu, care, zicem noi s-au descurcat onorabil. Acest recital de autodefinire în zece ipostaze, nu exclude accente parodice, ludice, polemice: "La Oradea spiritul s-a dezumflat / și au puit mincinoșii imberbi. A trecut / clipa dansând sârba aceea învățată / pe vremea pușcașilor marini în Vietnam". Ne sunt oferite și sfâșietoare enigme cu
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
ostracizat". Și aici, în pavilionul din "cucurigul viei" se simțea "ca un alt Robinson (cum se vede, imagine recurentă) în insula singurătății lui", "ros de insomnia dorului". Dar Dinu Pillat nu e în fond un temperament solar, extravertit. O semnificativă autodefinire psihologică ni-l înfățișează acum cu totul altfel: "Am fost o fire atât de închisă și timidă, atât de sălbăticită, atât de blestemat spectativă încât aproape nici nu mi-am trăit tinerețea. Am făcut totdeauna o cacialma, trăind indirect prin
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
a fi integru. Suferă de toate bolile și viciile imaginabile. Nu poate ieși singur din el și din natură. Omul nu se poate autodefini. El se definește prin semeni. Constatăm actul individuației, dar nu ne dăm seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. Eu, Petre Țuțea, spun ce cred eu despre mine și când rămân singur cu mine uit și unde m-am născut; și în singurătate aș muri de melancolie ca maimuța lui Andreev. Prezența mea e definită de contemporanii mei. Drama
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Monica Spiridon readuce în discuție, racordând-o la contextul actualității, o problematică veche și obsesivă în cultura română, generatoare de tensiuni explozive (de ordin ideologic, politic, retoric) și, deloc surprinzător (având în vedere proiectul Uniunii Europene), încă "fierbinte": aceea a autodefinirii identității noastre etnice (și naționale). Autoarea pleacă de la o premisă care o situează, din start, în afara închiderii, deja istorice, a metafizicii etnonaționale (cu semn autostigmatizant sau, din contră, excepționalist): identitatea se definește în termeni formali și nu de substanță, ea
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
cu regulile sistemului; dincolo de contextul comunist, e un conflict etern, care permite generalizarea. Cuvîntul-cheie rocker e, chiar fără marca specifică atribuită de diftong, un termen specific limbajului multor tinerilor, indiferent de simpatia sau antipatia care i se asociază (ținînd de autodefinirea juvenilă prin preferințe muzicale, asociate unui anume stil de viață, de îmbrăcăminte etc.). În limbajul unui activist din anii '60, precum cel reprezentat în clipul publicitar, termenul rocker era puțin probabil; el nu apare de altfel cuprins în DEX (nici măcar
"Roacăre" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9545_a_10870]
-
de vulnerabilitate și că, pentru a putea deveni autonome, ele au adesea nevoie de sprijinul altor persoane. Autonomia incluzivă presupune o conștientizare a relației sinelui cu ceilalți și o situare responsabilă față de nevoile cerute de bunăstarea lor, astfel încât procesul de autodefinire a acestui sine să nu limiteze condițiile necesare pentru ca și ceilalți să se poată diferenția la rândul lor. Acest tip de autonomie este propriu persoanelor care au copii în îngrijire. Sunt denunțate, în acest context, dominația, competiția, excluderea, separarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
gestică unei poezii veritabile, rareori previzibilă, adeseori surprinzătoare. Textele din Eu însumi se impun fie la modul impetuos, iconoclast, de-a dreptul insolent (mai ales în prima secțiune a volumului), fie, dimpotrivă, prin explorarea marginilor unei Singurătăți esențiale; fie prin autodefinire (artele poetice abundă), fie prin "călătoriile în afara eului". De oriunde ar porni, autorul ajunge la același adevăr încorporat scrisului, în regim de intensitate vizionară sau de înțelepciune stoică. Două exemple: "Poezia mea are nevoie de forța unui taur ca să se
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
n. m., G.G.ț pentru explorarea cărora instrumentul lui nu e adaptat" (p. 128). Atracția față de zonele obscure ale sufletului la un ins înzestrat pentru gândirea abstractă, căreia nu-i ignoră însă limitele, este în sine remarcabilă, ca și onestitatea autodefinirii, semnalată printr-un citat revelator: "Sunt și eu ce pot". (Re)descoperind această latură a personaltății lui Valéry, Livius Ciocârlie se (re)găsește, inevitabil, pe sine, pentru că tocmai elementele secundare, nesemnificative din punctul de vedere al Spiritului întors asupra lui
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
de o riguroasă, aplicată și, mai cu seamă, fermă conștiință a poeziei și, în al doilea rând, de o viziune poetică, cu alt cuvânt o practică a scriiturii întru totul armonioasă și de o coerență indiscutabilă. Mereu încercat de tentația autodefinirii, a explicitării de sine, poetul a căutat să-și impună câteva adevăruri perene, în virtutea unui clasicism esențial, subsumabil temperamentului său de stirpe apolinică. Lirica lui Ștefan Augustin Doinaș prinde contur dintr-o nevoie imperioasă de armonie și raționalitate, căutându-și
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
din prezent. Considerațiile despre timiditate, de exemplu, despre comportamentul insului timid, despre cauza și consecințele timidității, definesc un concept și trimit totodată la felul de a fi al celui care vorbește despre aceste lucruri, adică la Livius Ciocârlie. Definire și autodefinire, în termeni, aici, aproape tehnici: „Așa cum presupuneți, la originea timidității este carența de energie. Această carență provoacă un reflex de conservare a energiei puține de care dispune individul, adică provoacă o atitudine retractilă, lipsită de îndrăzneală, deloc «bărbătească», în relațiile
O carte de idei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5989_a_7314]
-
rostului propriu. Cât despre Sultana din Femeia interzisă, ea ilustrează perfect angoasa omului de astăzi, care își are într-un anume pământ rădăcinile, iar coroana aruncă umbră asupra altui loc, și ca urmare, se află într-o continuă nevoie de autodefinire. Ea vorbește altfel despre drama femeii din lumea contemporană, care își obține independența prin profesie, loc de muncă, dar libertatea autentică, nu doar exterioară, ci interioară, și-o câștigă mult mai greu. Merită lăudată inițiativa editurii Ibu de a oferi
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
care ne complăcem despre noi înșine, mitologiile noastre personale, poveștile pe care le suprapunem peste adevăratele noastre vieți. Cu mult înainte de am ajuns să-mi dau seama cum impune un regim neînduplecat propria sa imagine cetățenilor, furându-le identitățile și autodefinirile, experimentasem constrângeri similare în viața mea personală - în viața din familia mea. Și cu multă vreme înainte de a înțelege ce înseamnă pentru o victimă să devină complice la crimele statului, descoperisem rușinea complicității în termeni mult mai personali. Intr-un
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
a fost, pe bună dreptate, considerat de exegeză un artizan al cuvântului poetic șlefuit cu migală, inserat cu obstinată atenție în montura unei fraze radical ceremonioase, de o eleganță precisă și de un rafinament controlat cu minuție. De altfel, tentația autodefinirii, a reculului în oglinda poemului e unul dintre procedeele privilegiate ale poeziei/ poeticii lui Foarță: „N-ai vrea să știi, și tu, ce carte,/ de care nu se mai desparte,/ citește acest vrednic domn,/ uitând de masă și de somn
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
Caută să nu mai pui la inimă și să nu te mai frămânți din cauza celor care nu merită decât disprețul tău. Viața nu e suportabilă fără o anume doză de cinism”. Așadar, o anume doză, și nu cinism integral. Perfectă autodefinire.
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
tot n-am simțit nimic, atâta doar că începusem să atârn mai greu de mine însămi ziua în care iapa vecinei mele de nelegiuită meditație a fătat un mânz de cuc a avut un rol decisiv asupra modului meu de autodefinire și am căzut bolnavă într-un arc de beznă mi s-a spus că așa vine tinerețea și lasă în inimă un crater ca după sărutul cu meteoriții v dar am scăpat și din asta cu imunizare pe viață și
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
care te situează într-o comunitate mai mică, regională, dar cu particularități tot atât de distincte și de valoroase. în fine, al treilea motiv este exilul, un fenomen postmodern complex, care obligă la permanente comparații între națiunea proprie și cea adoptivă. Dificultățile autodefinirii, complexele de inferioritate, noile și vechile idealuri de viață, valorile etice, costumele, obiceiurile culinare, ritualurile religioase, atitudinea față de bani, dragoste sau moarte conturează imagologia ca un important dialog între culturi și mentalități. În general, studiile clasice de imagologie reduc imaginile
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
de poziționare și asiguare a unui avantaj competițional între diferitele grupuri etnice, fiind o modalitate prin care acestea își stabilesc fundamentul identității, sistemul propriu de valori, setul de credințe, adeseori expus sub formă de legendă, în definitiv o formă de autodefinire și autoconservare. Tot în acest capitol, autorul face trimitere la studii psihologice și sociologice, utilizând în explicațiile sale asupra relațiilor dintre diferitele grupuri etnice, termeni precum stereotip, prejudecată, status, diferența culturală sau socială, încredere și toleranța etnică, devalorizare socială. Autorul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Poți emite ipoteze și poți merge pe firul lor, care te-ar putea conduce spre miezul operei, spre centrul labirintului. Dar nu e sigur, nu ai nici o confirmare. Acest fenomen m-a atras la Arghezi, în primul rând: incertitudinea unei autodefiniri. Nu avem nici un alt scriitor român capabil de atâtea metamorfoze. Arghezi e un florilegiu de individualități și un florilegiu de stiluri. Încercarea exegeților de a-l reduce la unitate sau de a stabili un numitor comun e, în principiu, anti-argheziană
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
neconvenționale, semnate de Radu Vancu, Ioan Mariș, Rodica Braga, Teodor Dună, Cosmin Perța, Mara Magda Maftei, Mihai Posada, Ioan Radu Văcărescu. Multe fraze critice sunt memorabile. Un singur exemplu (din textul lui Radu Vancu): Acestea sunt sensurile discreției poetice ivănesciene: autodefinire prin cufundarea în indefinit, exprimare prin continuă reprimare, ocultare revelatorie a biografiei prin bibliografie, conștiință saturniană a perpetuei evanescențe." l În SCRISUL ROMÂNESC (nr. 7-8/ 2006), Monica Spiridon elogiază, fără nicio rezervă critică, "eseurile" (de fapt însemnările gazetărești despre moravurile
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
trebuie să știm pentru a avea încredere în el. Sigur, nu spune nimeni să știm detaliile din familia lui, din viața lui privată, dar să fie un om în viața căruia să nu fie umbre, lucruri ascunse sau minciuni în autodefinirea lui, pentru că aici avem un risc major, când despre un politician nu se știe tot, mai ales lucruri care crezi că nu ar fi plăcute pentru opinia publică, că nu ți-ar aduce voturi, acel politician devine șantajabil. Și aș
Cât de mult a contat CV-ul lui Ponta în cerințele lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/40302_a_41627]
-
Ruga o port în mine). Mariana Gurza își declină simplu intențiile, fără ascunzișuri, ea-și dezvăluie firesc, desenul secret al ființei. Poți s-o cunoști, doar citindu-i aceste versuri, de o simplitate și limpezime aproape miraculoase. O încercare de autodefinire: „Am crezut că știi cine sunt./ Eu mă credeam,/ deopotrivă că sunt/ și umbră și ființă./ Până când mi-am dat seama/ că-n oglinda timpului/ nu eram mai mult decât/ un strigăt,/ un hohot de râs,/ o rochie albă,/ o
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
lutului în rotire, cuvintele îi vin de peste tot, se ating de toate cele ale universului deținut la ,,degetul mic,, și pus pe lut, dar apoi se restrâng, se referaă la sine, la partea poetica a autoarei, lăsând o serie de autodefiniri. Frumos spus ( nu e vorba doar despre vorbele mele) ci și demonstrativ”. ( Valentin Tașcu, în „Răsunetul” Bistrița, cu referință la volumul tablete contra disperării. - „Creația Melaniei Cuc impresionează prin diversitate, exuberanta în a se exprima și încredere în steua ei
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în plus, Dorința, Inimi), arte poetice și profesiuni de credință (Poem cu pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în plus, Dorința, Inimi), arte poetice și profesiuni de credință (Poem cu pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin oglinzi, îmi e tot una // Că nu arăt a fi mai bun, // Deși mă străduiesc întruna, // Răsar din versuri sau apun, // Fărămițat și-ntotdeauna, // Doar din tăceri mă recompun, // Ca din tipsii de
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]