45 matches
-
de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, s-au
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este supraviețuitorul? Nici nu știu sigur dacă există un răspuns ferm, căci el ar presupune să stabilim cu certitudine care sînt cele trei personaje importante, și într-un fel chiar care este cel mai important dintre toate, cel suficient de autodeterminat încît să nu necesite prezenta însuflețitoare a povestitorului. În măsura în care cartea nu oferă un raspuns cert, ambiguitatea e esențială: căci acest al treilea nenumit este, cred eu, însăși vocea narativa, așa cum s-a modificat ea în întîlnirile cu toate celelalte personaje
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
în rețea, a tranzacțiilor și sarcinilor esențiale cum ar fi asigurarea securității, traficului, sănătății, energiei și finanțelor. Acești factori tăcuți în luarea deciziilor deja contribuie la administrarea sistemelor umane; vor ajunge să fuzioneze acestea cu destinul uman sau se vor autodetermina? Sisteme de gândire virtuale, advărate destine. Convergența biomimeticii cu sisteme care gândesc și acționează asemănător ființelor vii, care au un ADN artificial, generată de nanobiologie urmează să se configureze, folosind drept model natura. Aceste creiere virtuale vor genera propria lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării". Ideea comună aflată la baza acestor accepțiuni este că emanciparea implică o căutare a autonomiei. "A fi liber", spune Linklater (1990a: 135), înseamnă "a te autodetermina sau a avea capacitatea de a iniția acțiunea. Obiectivul teoriei critice internaționale este așadar de a extinde capacitatea omului de a se autodetermina" (Linklater 1990b: 10). Doi gânditori sunt esențiali în discursul teoriei critice internaționale a lui Linklater: Immanuel Kant
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că emanciparea implică o căutare a autonomiei. "A fi liber", spune Linklater (1990a: 135), înseamnă "a te autodetermina sau a avea capacitatea de a iniția acțiunea. Obiectivul teoriei critice internaționale este așadar de a extinde capacitatea omului de a se autodetermina" (Linklater 1990b: 10). Doi gânditori sunt esențiali în discursul teoriei critice internaționale a lui Linklater: Immanuel Kant și Karl Marx. Abordarea lui Kant este instructivă deoarece caută să încorporeze temele puterii, ordinii și emancipării (Linklater 1990b: 21-2). În interpretarea lui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o dublă orientare ontologică. Aceasta ne revelează faptul că natura persoanei umane este, cum spuneam, constituită dialectic. Acest aspect al „naturii ființei umane”, pe care l-am analizat și cu o altă ocazie 4, presupune faptul că viața psihică se autodetermină, iar direcția pe care aceasta o poate lua este reprezentată prin ipostazele ontologice de „a fi” ale acesteia. În sensul acesta persoana se poate „afirma pe sine” (în cazul normalității psihice) sau se poate „nega pe sine” (în cazul nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau răspunsuri în legătură cu validitatea acestor jocuri de limbaj; ele se sprijină pe experiența, acordul, obiceiurile și regulile unei comunități, ceea ce le dă conținut. Ca atare, se pare că, într-un anumit sens, în concepția lui Wittgenstein, limba și gîndirea se autodetermină și se autoconstituie din interior și că, prin urmare, realitatea nu este independentă de limbaj și de gîndire. Pe de altă parte, se poate constata similitudinea, datorată lecturilor sau intuiției, între Ferdinand de Saussure și Ludwig Wittgenstein în a asemăna
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mo? tenirea lor na? ional? ? i de na? ionalismul lor cultural. Atunci se vor uni, ? i nu printr? o revolu? ie violent? 26. Cultură era at�ț de important? pentru Iorga �nc�ț era convins c? p�n? ? i dezbinarea na? ional? , negarea autodetermin? rîi na? ionale ? i nedreptatea social? pot fi remediate prin intermediul ei. El credea �ntr? o schimbare fundamental? prin na? ionalismul cultural, acesta reprezent�nd varianta să de revolu? ie cultural?. Na? ionalismul lui Iorga era un concept moral. Puteai deci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
martirizate. America �? i va pune industria la dispozi? ia Alia? ilor. �n alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga ? i?a exprimat �nalta opinie asupra ? elurilor r? zboiului american ? i mai ales fă?? de sus? inerea de c? tre Pre? edintele Wilson a principiului autodetermin? rii93. Pentru frontul de vest, intrarea �n r? zboi a Statelor Unite nu putea surveni �ntr? un moment mai potrivit. �ntre timp, soldă? ilor francezi le ajunsese cu? ițul la os. Au ap? rut revolte ? i insubordon? ri. Iorga era bine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Hitler sau sovieticii; existau totu? i lacune. Controversă ungaro? rom�n? asupra Transilvaniei este la fel de acut? că �ntotdeauna. Iugoslavia ? i Cehoslovacia nu mai exist?. Dar la Versailles, frontierele au fost pentru prima dat? stabilite mai mult sau mai pu? în pe baza autodetermin? rîi. Care era ? i principiul de baz? al Pre? edintelui Wilson. Că s? fim mai exac? i: cum credeau �n 1918 aceste popoare c??? i vor hoț? r� viitorul? Fostele imperii care st? p�niser? aceste regimuri fuseser? state multina? ionale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre interesele personale ? i aspiră? iile na? ionale. Br? tianu era con? tient de faptul c? absen? a lui Iorga la Versailles urma s? fie o absen?? mai mult dec�ț remarcabil? , dar toat? elocin? a maghiar? nu putea face nimic �mpotriva autodetermin? rîi ? i a validit?? îi tratatelor secrete. �n ce m? sur? au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace l? sau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroas? minoritate aflat? sub st? p�nire str? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tot at�? ia rom�ni de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost f? cut �n 1940, c�nd, �n urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost �mp? r? it?. Era oare Ungaria din perioada interbelic? mul? umit? de aplicarea principiului autodetermin? rîi, care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are unele �ndoieli. Spiritul general era: �Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodat?!) Ungaria nu va accepta niciodat? Acordul de la Versailles! � Ideea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Partidul Social Democrat (? i chiar de ilegalul Partid Comunist). Pierderea a dou? treimi din Ungaria istoric? ? i a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a dou? treimi din Ungaria istoric? ? i a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s? a �nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �ntreprins o c? l?torie important?: a plecat �n Statele Unite, vizita dur�nd p�n? �n aprilie. Că admirator dintotdeauna al Americii, Iorga nu a �ncetat niciodat? s???i exprime cu emfaz? recuno? țin? a fă?? de Pre? edintele Wilson pentru principiul autodetermin? rîi al acestuia, care f? cuse posibil? �nf? ptuirea Rom�niei Mari. �nainte de plecarea lui Iorga, �n cea mai bun? tradi? ie a politicianismului, Vintil? Br? tianu a �nceput s?? l �mproa? te cu noroi: �Cine pl? te? te c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? iune ? i deci nu puteau ridică preten? îi asupra existen? ei unei patrii a lor. A organizat manifestă? îi publice �n care el era principalul orator, iar dscursurile lui �ncepeau �ntotdeauna cu �Tr? iasc? Italia! � Nici un g�nd acordat autodetermin? rîi etiopienilor, dar o mul? ime de vorb? rie despre �misiunea civilizatoare� a Italiei ? i despre �barbarismul etiopienilor�, �n schimb. Iorga omitea s? men? ioneze metodele de lupt? ale italienilor, folosirea gazelor toxice ? i faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol �n via? a public? au semnat declară? ia, inclusiv Iorga 10. Doamna Liliana �? i amintea c? solemnitatea organizat? �n onoarea profesorului B�mont �ncepuse la ora 7 seară. Iorga, care era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din timpul r? zboiului rece. ?i numai de atunci. A?a cum comenta recent tragedia din Balcani �Time Magazin�, �Exist? nu pu? ini nostalgici ai R? zboiului Rece� care nu ar avea nimic �mpotriva revenirii zilelor Yaltei. Ace? tia resping manifest? rile autodetermin? rîi din Balcani, consider�ndu? le drept o �calamitate european? �, �tribalism�, un �djinn sc? pat din sticl? � etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscen? e sinistre ale lui Disraeli (c? ruia nu? i p? să de �o existen?? ideal? pentru cre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
the Italian Government, Bucure? ți, 1937 195�Iorga s-a referit la această, remarc�nd c? ungurii �? i imaginau bazinul carpatic că pe �ni? te C�mpii Elizee izolate�, ad? ug�nd c? geografia nu trebuie s? constituie un obstacol �n calea autodetermin? rîi na? ionale 196�Iorga, Lupta, ? tiin? ific? �mpotriva dreptului rom�nesc, Conferin?? la adunarea �Astra� ? inut? la Abrud la 1 septembrie 1938, Bucure? ți, 1938 197�Iorga, O c? l?torie �n ? ara Ha? egului, Bucure? ți, 1906 198�Dom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
până când temperatura scade din nou, necesitând alt ciclu de Încălzire. Acesta este un exemplu de feedback negativ. Toate sistemele se mențin prin folosirea feedbackului negativ. Opusul, feedbackul pozitiv, produce rezultate foarte diferite. În feedbackul pozitiv, o schimbare În activitate se autodetermină, Întărind și intensificând procesul, În loc să-l ajusteze și să-l amortizeze. De exemplu, o durere În gât face o persoană să tușească, iar tusea, la rândul ei, exacerbează durerea de gât. Cibernetica se concentrează În principal asupra feedbackului negativ. După
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]