39 matches
-
de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, sau oprit
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
impune democrația prin forță? În acest caz, unde mai este societatea deschisă a lui Karl Popper? Aceasta se definește ca o societate fără dogme impuse de instanțe superioare, cu atît mai puțin exterioare, în care indivizii sunt liberi să se autodetermine. Deci, ei stabilesc regulile, în deplină suveranitate. E tot mai limpede că o astfel de societate devine iluzorie, chiar acasă la promotorii săi cei mai fervenți. Fundamentaliștii, de orice coloratură ar fi, constituie mișcări politico-religioase tot mai îndepărtate de idealul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
unii cu alții. Iar când această dorință este eliberată și urmărită, oamenii obțin din ce în ce mai mult și trăiesc o viață bogată"123. Ceea ce ne motivează cu adevărat sunt trei factori importanți: autonomia (dorința de a ne conduce singuri, de a fi autodeterminați), măiestria (dorința de a deveni din în ce mai buni în ceea ce facem) și scopul (credința că ceea ce facem servește unui scop înalt). Întreaga țesătură de norme și sancțiuni ale unei societăți arată care sunt valorile și prioritățile pentru fiecare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și Muraven explică faptul că identitatea se formează pe baza adaptării sociale, culturale și de context istoric. Această afirmație nu presupune faptul că achiziția identității reprezintă răspunsul pasiv al indivizilor la contextele sociale, și nici că identitatea este în întregime autodeterminată de eveniment. Este vorba, mai curând, de faptul că oamenii sunt agenți activi în alegerea, alterarea și modificarea identităților lor, de așa manieră încât să se asigure un grad mai ridicat de satisfacție în cadrul situațiilor sociale și culturale pe care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării". Ideea comună aflată la baza acestor accepțiuni este că emanciparea implică o căutare a autonomiei. "A fi liber", spune Linklater (1990a: 135), înseamnă "a te autodetermina sau a avea capacitatea de a iniția acțiunea. Obiectivul teoriei critice internaționale este așadar de a extinde capacitatea omului de a se autodetermina" (Linklater 1990b: 10). Doi gânditori sunt esențiali în discursul teoriei critice internaționale a lui Linklater: Immanuel Kant
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că emanciparea implică o căutare a autonomiei. "A fi liber", spune Linklater (1990a: 135), înseamnă "a te autodetermina sau a avea capacitatea de a iniția acțiunea. Obiectivul teoriei critice internaționale este așadar de a extinde capacitatea omului de a se autodetermina" (Linklater 1990b: 10). Doi gânditori sunt esențiali în discursul teoriei critice internaționale a lui Linklater: Immanuel Kant și Karl Marx. Abordarea lui Kant este instructivă deoarece caută să încorporeze temele puterii, ordinii și emancipării (Linklater 1990b: 21-2). În interpretarea lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, s-au
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
legătură cu ea. Un eminent filosof cognitiv american, Douglas Hofstadter, renumit pentru descrierea cu totul aparte pe care o face minții umane - el numește conștiința „buclă stranieș, considerând-o o buclă semantică autoreferențială aptă să se îmbogățească și să se autodetermine datorită plasticității interacțiunilor neuronale , vorbește în ultima lui carte, I Am a Strange Loop, despre suferința cauzată de pierderea unei ființe dragi și constată că, în general, cei rămași în viață suferă de pe urma pierderii personale, dar nu și din pricina a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională a omului conștient se bazează pe spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică libertatea. Omul care cunoaște conștient se poate, până la un punct, autodetermina liber. Tema conștiinței, deși implicită în gândirea lui Descartes, s-a definit și ea în spiritualitatea Europei, mai ales prin idealismul german, începând cu Kant. Ea a rămas o constantă a filosofiei, alături de tema rațiunii, până în secolul XX. Este abordată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-o cultură dată. Jung folosește curent termenul de „persoană”, ca aspect reprezentativ, orientat înspre exterior, a psihismului individual (secondat de „umbra” orientată spre interioră. El acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării omului la vârsta adultă, când subiectul se autodetermină tot mai mult în specificitatea sa - dar și în echilibru și armonie -, în mijlocul lumii sale, prin „individuație”, sub cupola integratoare a sinelui ideal. Jung inaugurează astfel tema generică a ciclurilor vieții unei persoane, dezvoltată ulterior de Erikson și Levinson. Adler
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
forțe externe să acționeze”. Spinoza nu opune libertății necesitatea, ci constrângerea, căci numai dacă un lucru este constrâns să acționeze după o lege impusă, atunci acela nu este liber. Din acest punct de vedere, Dumnezeu este absolut liber deoarece se autodetermină în totalitate. Omul lui Spinoza este într-o stare de servitute în măsura în care este determinat de circumstanțele externe. Acesta, pentru a fi liber, trebuie să acționeze în baza emoțiilor active, care își au sursa în rațiune și nu în baza celor
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
prin aceasta că el nu vede în pacientul său nimic mai mult decât o mașinărie, în loc să vadă dincolo de boală, ființa lui umană! Ființa umană nu este un lucru printre alte lucruri; lucrurile se determină unele pe altele, în vreme ce omul se autodetermină. Ceea ce el devine - în limitele înzestrării sale și ale mediului său - este ceea ce el a făcut din sine însuși. În lagărele de concentrare, de pildă, în aceste laboratoare pe viu, pe aceste piste de încercare, am văzut și mărturisim că
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
a umanității este deja o chestiune o modă depașită". Trei definiții ale religiei (v. Man's search for ultimate meaning, p. 153) " Ființa umană nu este un lucru printre alte lucruri; lucrurile se determină unele pe altele, în vreme ce omul se autodetermină. Ceea ce el devine - în limitele înzestrării sale și ale mediului său - este ceea ce el a făcut din sine însuși." - Viktor Frankl - Omul în căutarea sensului " Nu se poate concepe nimic care să îl condiționeze într-atât de mult pe om
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
țară comună - și noi încercăm să învățăm limba de stat a Moldovei, dar dacă Moldova își va pierde suveranitatea și se va uni cu România, firește că peste o generație-două găgăuzii nici nu vor putea comunica. Nu dorim să ne autodeterminăm, dorim o garanție..."", a afirmat Nicolae Dudoglo. La alegerile din 16 martie 2008, profesorul Nicolai Dudoglo, primarul municipiului Comrat, a fost ales ca deputat de Comrat în Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri. El a obținut în primul tur de scrutin
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]