119 matches
-
diariste, abruptețea și serialitatea ei sunt dovezile atracției fatale a morții. Fragmentarismul, ritmul sacadat, nefinitudinea depun mărturie pentru traiectoria pe care el se angajează cu un fel de resemnare tragică. Ca orice lucrare din specia biograficului, jurnalul intim pendulează Între autodezvăluire și auto-camuflare (self-disclosure și self-concealment, În terminologia lui Herbert Leibowitz 1). Termenii sunt, desigur, relativi și, la rigoare, interșanjabili. Ponderea unuia sau altuia din ei depinde de subiectivitatea instrumentelor de analiză. Din perspectivă psihologică, dezvăluirea va prevala asupra camuflării, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
moarte o izbăvire, punctul final al unei suite de Încercări insuportabile. Moartea ca relaxare existențială, neființa ca stare ideală a materiei, triumful calculului obscur asupra unei luminozități doar aparent benefice ordonează cele două tendințe, simultane și contrarii, ale jurnalului intim: autodezvăluirea și auto-camuflarea23. Nimeni și nimic exterior nu-l Împinge pe scriitor să-și dezvăluie intențiile sinucigașe. După cum nici o forță nu poate reprima Înfricoșătoarele mecanisme ale mărturisirii. Scriitorul sinucigaș suferă Întotdeauna de sindromul Dostoievski și de fatalitatea mărturisirii, de o perversitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
apartenență la grup; experimentarea frustrării determinată de sentimentul respingerii prin nonapartenență la grup; autoperceperea gândurilor și sentimentelor Într-o situație dată; confirmarea și stimularea În grup a asertivității; facilitarea relaționării și creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea unor trăsături caracteriale. Efectele au fost următoarele: În primul rând, prin cerința sa, exercițiul a pus copilul Într-o situație problemă; de aceea, reacția copilului ar putea fi considerată o proiecție a propriului mod de a acționa, de a se
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
în spațiul virtual. Totuși, studiul interacțiunilor care au loc în astfel de comunități conduce la concluzii care contrazic standardul conform căruia "co-prezența fizică" este necesară pentru crearea unor relații calitative, cu un grad ridicat de intimitate (Thomsen, Straubhaar, & Bolyard, 1998). Autodezvăluirea și intimitatea se dezvoltă într-un ritm rapid în astfel de comunități, pe măsură ce participanții își descriu problemele, cer și oferă sfaturi, informații sau încurajări. Aceasta nu înseamnă că participarea la comunitățile virtuale este cu totul similară celei din timp și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în comunitățile virtuale religioase comportă două probleme din punctul de vedere al individului: dezvăluirea propriei identități (reale) și cunoașterea identității reale a celorlalți membri. Acestea nu sunt în mod necesar relaționate, din moment ce este posibil ca într-o comunitate care încurajează autodezvăluirea, o parte dintre membri să nu fie onești cu privire la identitatea lor reală. Comunitățile virtuale religioase par să fie caracterizate de un nivel relativ ridicat al autodezvăluirii comparativ cu alte tipuri de comunități din spațiul virtual. Doar 21,3% dintre subiecți
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt în mod necesar relaționate, din moment ce este posibil ca într-o comunitate care încurajează autodezvăluirea, o parte dintre membri să nu fie onești cu privire la identitatea lor reală. Comunitățile virtuale religioase par să fie caracterizate de un nivel relativ ridicat al autodezvăluirii comparativ cu alte tipuri de comunități din spațiul virtual. Doar 21,3% dintre subiecți preferă în mod frecvent să-și păstreze anonimatul, ceea ce presupune un bun nivel al deschiderii și asumării responsabilității propriilor opinii în cadrul comunităților virtuale religioase. Acest rezultat
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o extindere a celor locale implică o bună intercunoaștere a participanților, care provine din interacțiunile directe petrecute în spațiul real. Cunoașterea identității reale a celorlalți membri ai comunităților virtuale religioase presupune fie contactul nemediat dintre participanți în afara comunităților virtuale, fie autodezvăluirea progresivă pe parcursul interacțiunilor dintre membri. Procentul persoanelor care nu cunosc identitatea reală a niciunui alt membru al comunității (17,59%) este mai mare decât cel al persoanelor care declară că nu își dezvăluie niciodată identitatea. Cel mai bine reprezentate sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
305 p<0,01). Se poate afirma că subiecții care se simt mai puțin vizibili în comunitățile religioase locale din care fac parte sunt mai implicați în comunitățile virtuale religioase, atât ca investiție de timp, cât și ca deschidere și autodezvăluire. Cei mai mulți dintre subiecții participanți la studiu se consideră adaptați la comunitatea locală din care fac parte. Doar un mic procent dintre cei care au răspuns la chestionar se simt într-o mare măsură (6,5%) sau în totalitate (1,9
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
acestora relevă faptul că scopul dezbaterilor la care participă persoane cu idei și orientări religioase diferite este mai degrabă apologetic, având ca finalitate întărirea convingerilor comune. Relațiile dintre membrii comunităților virtuale religioase sunt caracterizate de un nivel relativ ridicat al autodezvăluirii, o bună intercunoaștere a identității reale, care implică o responsabilizare a fiecărui participant în ceea ce privește asumarea propriilor idei, și o tendință spre dezirabilitate socială care acționează în sensul unor exprimări mai puțin radicale ale ideilor diferite de cele împărtășite de majoritate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
propriei personalități pentru a crea autenticitate în relație. Pentru a realiza congruneța terapeutul trebuie să știe cum să răspundă în timpul consilierii și să facă acest lucru cunoscut clientului dacă este adecvat să procedeze astfel. O’Leary scrie: Congruența nu este autodezvăluire. Terapeuții nu exprimă tot ceea ce experiențiază într-un anumit moment pentru a fi congruenți. Ci mai degrabă congruența apare în contextul relației terapeutice și se asigură că este nevoia clienților mai degrabă decât aceea a terapeuților, ceea ce este scopul central
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
scurte, frecvente), au inițiativă verbală (inițiază frecvent teme și conversații), au abilitatea de a partaja cu interlocutorul același grad de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
proiecteze în discurs emoții negative, să recurgă la tehnici de disociere de interlocutor și la agresivitate verbală, să blocheze comunicarea prin diverse strategii de evitare a subiectului sau de evitare a interlocutorului. Stilul deschis se concretizează prin angajarea vorbitorului în autodezvăluiri, prin sinceritate, atitudine cooperantă, poziții corporale deschise, susținerea privirii interlocutorului. Stilul atent presupune ascultare activă, feedback relevant, empatizare cu interlocutorul, susținerea comunicativă a acestuia. 3.8. Comportamentul comunicativ În funcție de situația de comunicare, de scopul interacțiunii, de stilul comunicativ și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
primul rând... în al doilea rând; pe de o parte... pe de altă parte; întâi... apoi), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare..., până aici am văzut cum..., o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc. Prin comportamentul autocentrat (autodezvăluirea) indivizii se dezvăluie celorlalți vorbind despre ei înșiși. Tip de comportament verbal constitutiv pentru anumite genuri și specii literare/jurnalistice (memorialistica, interviurile, cv-urile etc.), autodezvăluirea este o parte constitutivă a relațiilor sociale în măsura în care definește stadiul unei relații (stadiu inițial, stadiu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
văzut cum..., o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc. Prin comportamentul autocentrat (autodezvăluirea) indivizii se dezvăluie celorlalți vorbind despre ei înșiși. Tip de comportament verbal constitutiv pentru anumite genuri și specii literare/jurnalistice (memorialistica, interviurile, cv-urile etc.), autodezvăluirea este o parte constitutivă a relațiilor sociale în măsura în care definește stadiul unei relații (stadiu inițial, stadiu avansat, stadiu final; relație pozitivă/negativă), gradul de intensitate al relației (relație superficială/relație intimă) sau dă indicii asupra direcției pe care o va urma
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociale în măsura în care definește stadiul unei relații (stadiu inițial, stadiu avansat, stadiu final; relație pozitivă/negativă), gradul de intensitate al relației (relație superficială/relație intimă) sau dă indicii asupra direcției pe care o va urma relația (constituire, continuare, disoluție, repararea relației). Autodezvăluirile au funcție strategică în comunicare: vorbitorul îi propune interlocutorului o imagine despre sine pentru a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul este constrâns în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dă indicii asupra direcției pe care o va urma relația (constituire, continuare, disoluție, repararea relației). Autodezvăluirile au funcție strategică în comunicare: vorbitorul îi propune interlocutorului o imagine despre sine pentru a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul este constrâns în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de adaptare comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje cu grade diferite de complexitate, abilitatea de a echilibra orientarea spre sine cu orientarea spre interlocutor, abilitățile dobândite în managementul relațiilor interpersonale, capacitatea de implicare interacțională, abilitățile de ascultare activă, capacitatea de autodezvăluire, abilitățile descriptive, de exprimare a emoțiilor, de negociere, de afiliere, de reciprocitate în relațiile interpersonale, de concentrare. Cea de-a doua dimensiune vizează judecăți ale interlocutorilor privind eficiența, acuratețea, adaptarea contextuală a comportamentului comunicativ al unui individ într-o situație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În schimb, comunicarea cu membrii grupului se face de pe poziții de rol, iar rolul social este cel care dictează gradul de deschidere comunicativă: față de superiori există o relativă închidere comunicativă, în schimb cu egalii gradul de intimitate este mai mare; autodezvăluirea poate fi folosită pentru a obține milă, favoruri de la superiori; vechimea relației modelează gradul de intimitate („ne cunoaștem de-o viață, și cu rele, și cu bune”). Politețea și impolitețea comunicativă sunt reglate prin relațiile de rol. Asimetria relației de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul socio-economic, limba, diferențe de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ; competența de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
făcut-o până acum, bărbatul nu pare să formuleze idei ce se nasc spontan, ci convingeri apriori constituite în mintea sau sufletul său. Confesiunea nu e rostită cu lejeritate pentru că, pe de-o parte, el nu deține această obișnuință a autodezvăluirii, iar pe de altă parte, femeia primește cu îndoială declarația care certifică constanța afecțiunii. Lipsa ei de încredere e un argument în plus care-i întărește sămădăului gândul de a se lepăda de ea. Hotărârea o dată exprimată nu mai lasă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuplul Ghiță-Ana, așezarea la Moara cu noroc a fost categoric proba de foc a durabilității relației lor. Contrar aparențelor, comunicarea dintre cei doi, până la mutarea la cârciumă, fusese una din care nu lipsiseră două mecanisme articulate despre care vorbesc psihologii: autodezvăluirea (self-disclosure) (S. Jourand) sau penetrarea socială (I. Altman, 1973 și D. Taylor, 1979) și dezvăluirea reciprocă. Pe măsură ce partenerii învață să se autodezvăluie − spun specialiștii − se produce o tot mai mare apropiere și întrepătrundere psihologică și psihosocială. Gradul de cunoaștere interpersonală
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asupra comportamentului și nu asupra persoanei. 2. Exprimarea emoțională. A comunica eficient presupune a ști să ne exprimăm emoțiile. Una dintre cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de incapacitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, în teama de autodezvăluire. De aceea trebuie ca, în exprimarea emoțiilor, să se țină cont de următoarele: utilizarea unui limbaj adecvat, fără ambiguități și asumarea responsabilităților pentru ceea ce simțim. 3. Asertivitatea în comunicare este abilitatea de a ne exprima emoțiile și convingerile fără a
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]