118 matches
-
participanților au avut vîrste peste 50 de ani, astfel încît numărul celor care au fost intens marcați de anii socializării secundare comuniste este destul de redus. Ea merită însă consemnată și valorificată în determinarea transmiterii transgeneraționale a patternurilor de comunicare și autodezvăluire specifice totalitarismelor. Cu toate că mulți dintre cei care au internalizat experiența perioadei comuniste ar dori să o decupeze ca pe un "interval complet eterogen în raport cu norma sensului istoriei fiecăruia" (Antohi, 1997), nu putem nega faptul că această perioadă, cu reușitele sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inferioritate specific oricărui stigmat, sentimente corelate cu o atitudine submisivă și fatalistă (Gavreliuc, 2002a, p. 220). Studiul citat, coordonat de R. Goodwin, semnalează existența unei corelații semnificative, la nivelul celor trei culturi, între "viziunea fatalistă asupra lumii" și "motivarea spre autodezvăluire": cu cît nivelul fatalismului este mai ridicat, cu atît subiecții au fost mai ezitanți în a împărtăși gîndurile sau sentimentele personale cu cei din jur. Sentimentul neajutorării este însoțit cel mai frecvent de un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proces în care nu trebuie reconstruite numai instituțiile și adecvate politicile publice la adevăratele nevoi ale cetățeanului, ci pur și simplu trebuie regăsit și reîngemănat "cetățeanul" însuși, adică omul obișnuit, care să își recapete autonomia și demnitatea individuală. Interpretînd importanța autodezvăluirii din perspectivă utilitaristă (Gouldner, 1960), observăm că ani de-a rîndul balanța analizei cost-beneficii a înclinat înspre costuri privite ca excesiv de împovărătoare. Goodwin și colaboratorii (1999) menționau că astăzi stilul de viață competitiv impus de capitalism, precum și dispariția unui "organ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
oamenilor obișnuia să se canalizeze, au dus la slăbirea alianțelor interpersonale și nu au condus firesc la refacerea comunicării autentice între oameni. Autorii sugerează totuși că astăzi s-ar cuveni în mai mare măsură să ne putem focaliza asupra beneficiilor autodezvăluirii personale, dar și să stimulăm capacitățile personale în a întreține destăinuirea celuilalt față de noi. Numai activînd o dezvăluirea facilitantă (facilitative disclosure) (Dion et al., 1998) se va putea reface țesutul natural de relații interumane vii și reciproc recompensatoare pentru cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
țesutul natural de relații interumane vii și reciproc recompensatoare pentru cei implicați, fie că raportarea se realizează față de vecinul din bloc sau față de "străinul" de peste graniță, într-un climat caracterizat de respect și încredere bilaterală. Una dintre calitățile majore ale autodezvăluirii constă în posibilitatea diminuării stereotipurilor. Lumea de astăzi este tot mai eterogenă cultural, iar fenomenul globalizării accentuează această diferențiere progresivă. Desființarea frontierelor, participarea activă a tuturor țărilor Europei la procesul de creare a unei identități europene necesită însă un efort
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a tuturor țărilor Europei la procesul de creare a unei identități europene necesită însă un efort conjugat spre rezonanță, deschidere și toleranță, atît al factorilor politici, cît și al actorilor individuali. într-un studiu pe această temă, investigînd specificul fenomenului autodezvăluirii printre adolescenții băștinași ai Irlandei de Nord, Hargie și colaboratorii (2001) au remarcat cum un climat politic sănătos, conjugat cu efectele benefice ale autodezvăluirii creșterea atracției față de partenerul de relație și consolidarea încrederii interpersonale determină o mai mare disponibilitate a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factorilor politici, cît și al actorilor individuali. într-un studiu pe această temă, investigînd specificul fenomenului autodezvăluirii printre adolescenții băștinași ai Irlandei de Nord, Hargie și colaboratorii (2001) au remarcat cum un climat politic sănătos, conjugat cu efectele benefice ale autodezvăluirii creșterea atracției față de partenerul de relație și consolidarea încrederii interpersonale determină o mai mare disponibilitate a reprezentantelor sexului feminin de a iniția prietenii cu reprezentantele altei religii. Dat fiind faptul că bărbații interacționează mai dificil cu parteneri de discuție de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de relație și consolidarea încrederii interpersonale determină o mai mare disponibilitate a reprezentantelor sexului feminin de a iniția prietenii cu reprezentantele altei religii. Dat fiind faptul că bărbații interacționează mai dificil cu parteneri de discuție de același sex (nivel al autodezvăluirii mai redus), fiind recunoscută preferința "universală" pentru parteneri de discuție femei (Matsushima, Shioni, 2001) și întrucît statisticile atestă că majoritatea actelor violente din Irlanda de Nord au ca făptași subiecți de gen masculin, se sugerează că dezvoltarea în toate straturile sociale (deci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
preferința "universală" pentru parteneri de discuție femei (Matsushima, Shioni, 2001) și întrucît statisticile atestă că majoritatea actelor violente din Irlanda de Nord au ca făptași subiecți de gen masculin, se sugerează că dezvoltarea în toate straturile sociale (deci și printre bărbați) a autodezvăluirii facilitante poate contribui la diminuarea stereotipurilor negative privitoare la membrii altei religii sau etnii. Cu toate acestea, nu trebuie însă să uităm că toate culturile se caracterizează printr-o preferință ridicată pentru autodezvăluire intimă față de membrii in-grupului (Goodwin et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
straturile sociale (deci și printre bărbați) a autodezvăluirii facilitante poate contribui la diminuarea stereotipurilor negative privitoare la membrii altei religii sau etnii. Cu toate acestea, nu trebuie însă să uităm că toate culturile se caracterizează printr-o preferință ridicată pentru autodezvăluire intimă față de membrii in-grupului (Goodwin et al., 1999) și mult mai precară față de cei ai out-grupului. Prezentam anterior diferențele interculturale generate de percepția adecvării unor teme de conversație, apelînd la paralelismul dintre SUA și Asia (Barry, 2003; Barry, Bernard, Beitel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2009). Se cuvine menționat că și țările est europene cuprinse în studiile lui Goodwin și colaboratorilor săi (1999) sau Goodwin și Gaines (2004) prezintă unele particularități demne de consemnat. Deși pot părea tentante în a fi promovate în cadrul procesului de autodezvăluire, din cauza greutăților economice pe care le înfruntă aceste țări, subiectele ce vizează grijile și neliniștile personale se încadrează în categoria subiectelor tabu. De asemenea, analiza efectului conjugat al genului și al temelor preferate de autodezvăluire situează bărbații la un nivel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi promovate în cadrul procesului de autodezvăluire, din cauza greutăților economice pe care le înfruntă aceste țări, subiectele ce vizează grijile și neliniștile personale se încadrează în categoria subiectelor tabu. De asemenea, analiza efectului conjugat al genului și al temelor preferate de autodezvăluire situează bărbații la un nivel semnificativ mai ridicat decît femeile în ceea ce privește împărtășirea ideilor și convingerilor politice. Rezultatul nu este foarte surprinzător dacă ținem cont de faptul că viața politică a acestor trei țări este dominată de bărbați (Buckley, 1992). Dincolo de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bărbaților, căci în cultura japoneză există o toleranță mai ridicată pentru exprimarea emoțiilor de către femei decît de către bărbați, care trebuie să învețe să fie "impenetrabili". Tendințele semnalate confirmă valențele transculturale ale unui stereotip de gen evidențiat în studiile din registrul autodezvăluirii (care afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste. K. Scherer și colaboratorii (1983) au realizat o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
capacitatea de a ne înțelege propriile probleme și pe faptul că avem resursele necesare pentru a le rezolva. Axioma fundamentală a acestui tip de terapie o constituie credința în capacitatea pacientului de a se autodirecționa. În cazul copiilor seropozitivi, acceptarea, autodezvăluirea, speranța duc la deschiderea și abilitatea de a comunica cu ceilalți, de a-și exprima gândurile și sentimentele negative, teama și anxietatea. Obiectivul urmărit constă în autoactualizarea sentimentelor, autoevaluare, autodeterminare. Se creează o atmosferă liberă, o deschidere la experiența de
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de a ne dilata existența. Cucerim din interiorul nostru, ne tulburăm - într-un fel - tăcerea lăuntrică spre a ne fi mai familiari. Amenințăm de-la-sine-înțelesul stării de fapt pentru a ne asuma (auto)investigația, (auto)descoperirea, (auto)creația. În toată această autodezvăluire pentru sine, autocunoaștere și autoconfigurare, autoeducația nu vine cu mai multă (sau cu prea multă) iubire de sine. Nu narcisismul, histrionismul este efectul ei sănătos, ci luciditatea și limpezirea de sine. Prin autoeducație, ne creăm posibilitatea de a ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
apartenență la grup; experimentarea frustrării determinată de sentimentul respingerii prin nonapartenență la grup; autoperceperea gândurilor și sentimentelor Într-o situație dată; confirmarea și stimularea În grup a asertivității; facilitarea relaționării și creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea unor trăsături caracteriale. Efectele au fost următoarele: În primul rând, prin cerința sa, exercițiul a pus copilul Într-o situație problemă; de aceea, reacția copilului ar putea fi considerată o proiecție a propriului mod de a acționa, de a se
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea, autodezvăluirea, susținerea comunicativă a celuilalt, comunicarea conflictuală, exprimarea aluzivă, eufemismele, ironia, jocurile de limbaj, politețea). Pe lîngă acești parametri, interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității ce implică reacții afective, cognitive și comportamentale. Atitudinea o organizare relativ durabilă de credințe, sentimente și tendințe comportamentale față de persoane, grupuri, obiecte și evenimente semnificative din punct de vedere social. Autodezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informații mai mult sau mai puțin intime despre el. Auto-prezentare se referă la strategiile pe care le folosește individul pentru a modela impresiile celorlalți despre el. Auzul ne informează despre obiectele din jur
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
făcut-o până acum, bărbatul nu pare să formuleze idei ce se nasc spontan, ci convingeri apriori constituite în mintea sau sufletul său. Confesiunea nu e rostită cu lejeritate pentru că, pe de-o parte, el nu deține această obișnuință a autodezvăluirii, iar pe de altă parte, femeia primește cu îndoială declarația care certifică constanța afecțiunii. Lipsa ei de încredere e un argument în plus care-i întărește sămădăului gândul de a se lepăda de ea. Hotărârea o dată exprimată nu mai lasă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuplul Ghiță-Ana, așezarea la Moara cu noroc a fost categoric proba de foc a durabilității relației lor. Contrar aparențelor, comunicarea dintre cei doi, până la mutarea la cârciumă, fusese una din care nu lipsiseră două mecanisme articulate despre care vorbesc psihologii: autodezvăluirea (self-disclosure) (S. Jourand) sau penetrarea socială (I. Altman, 1973 și D. Taylor, 1979) și dezvăluirea reciprocă. Pe măsură ce partenerii învață să se autodezvăluie − spun specialiștii − se produce o tot mai mare apropiere și întrepătrundere psihologică și psihosocială. Gradul de cunoaștere interpersonală
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dilemă (eu, ca terapeut, sunt în dilemă): să amân ședințele cu ceilalți pacienți sau să lucrez mai puțin cu tine (prin asta sugerăm că el ca persoană poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Cornille, 2002). Femeile raportează mai multe simptome intruzive și de evitare precum și un scor total crescut comparativ cu bărbații. O explicație posibilă sugerată în cercetările anterioare ar fi că femeile împărtășesc mai ușor stările trăite, stereotipul de gen permițându-le autodezvăluirea facilă. Erdur et al. (2006) realizează un sumar al motivelor identificate de cercetători de-a lungul timpului pentru a justifica vulnerbalitatea crescută a medicilor femei. Câteva dintre cauzele numite sunt: conflictul între rolurile de mamă, soție și carieră, dificultățile de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
scurte, frecvente), au inițiativă verbală (inițiază frecvent teme și conversații), au abilitatea de a partaja cu interlocutorul același grad de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de intimitate, își bazează persuasiunea pe argumente logice și se folosesc de „puterea expertului” în argumentare, au gândire și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]