256 matches
-
pentru cine încearcă și este conștient de aceasta în a-și însuși cât mai mult din ’datul’ Mântuirii colective, care i se datorează desigur - lui Isus. În zilele acestea nu mai cred foarte mulți că sunt damnați (fiind și treaba autoeducației de fapt) și că au un destin implacabil precum vechii greci, care de altfel filosofi fiind presupuneau un rol activ de nesupunere față de vitregiile „sortite”, acest lucru reprezentând mântuirea personală - o altă previzualizare păgână a mântuirii, de altfel. O revelație
TRILOGIA DIVINA VS TRILOGIA IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357594_a_358923]
-
de subiecte fierbinți și vom constata că ele degenerează rapid într-o ceartă aprinsă. Dezbaterile constructive în asemenea spații, de multe ori, sunt destinate eșecului. Dar ce putem face? Care este alternativa? Ca în majoritatea cazurilor, răspunsul este educația. Sau autoeducația. O problemă conștientizată e pe jumătate o problemă rezolvată. Dacă știm aceste capcane ale minții noastre, data viitoare ne va fi mai greu să cădem în ele. Însă va necesita muncă. Cultivarea zilnică a empatiei de orice fel ajută împotriva
De unde atâta ură pe Internet? () [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
se pune în mod acut mai ales astăzi, când școala pare să nu mai fie suficientă pentru a forma individului acele competențe și aptitudini care să-i permită să urmeze cariera mult visată. Elevul trebuie să conștientizeze că studiul individual, autoeducația, în corelare cu abilități de comunicare sunt esențiale și este necesar să evite fetișizarea rolului școlii, care nu poate și nici nu este de dorit să-i ofere totul. Profesorul trebuie să știe așadar cum să poată să răspundă așteptărilor
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
Profesor George Manu, București-2016, p. 155) Noțiunea traco-getă de dascăl, Daskalos-desemnează pe cel hărăzit să devină Învățător-Model-Călăuzitor-Conducător, pentru sine, pentru discipoli și pentru semeni. Dascălul dacoromân trebuie să aibă conștiința misiunii sale creștine, pentru a iniția procesul profund spiritual de autoeducație, evidențiindu-și astfel personalitatea sa creatoare. Sub nimbul sferei de Dascăl se bucură: mama, bunica, preotul, monahul, duhovnicul, poetul, scriitorul de geniu, filosoful, profetul, mărturisitorul, artistul, conducătorul și sfântul. Dincolo de calitățile deosebite ale Învățătorului, Dascălului: chip luminos, înfățișare plăcută, frumoasă
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
banal în spațiul pe care îl împărțim cu ceilalți este influențat și ne modelează sănătatea fizică și confortul psihic. Este despre acceptare frustrată versus reacție eliberatoare, despre dorință versus nevoie, despre limitare și... terapie urbană de grup. Despre educația și autoeducația care nu se sfârșesc odată cu școala și cu trecerea din locuința proprie către zona asta a nimănui și a tuturor, în același timp, pe care o numim spațiul public. Pentru că suntem programați genetic să funcționăm în grupuri. Iar a fi
Cum deschidem Bucureștiul? () [Corola-blog/BlogPost/338087_a_339416]
-
Bontaș I., (1994), arăta faptul că, educația permanentă este un sistem educațional deschis, compus din obiective, conținuturi, forme, și tehnici educaționale, care asigură: întreținerea și dezvoltarea continuă a potențialului cognitiv, afectiv și acțional al personalității, al capacitaților și deprinderilor de autoeducație; formarea de personalități independente și creative. Educația permanentă este nemijlocit legată de diagnoza și prognoza educației (învățământului), de programare și inovare pe termen lung a educației. Având în vedere finalitățile acțiunii educaționale de dezvoltare a creativității umane, se impune în
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Cu cât funcția, care la Început esteîmpărțită Între profesor și elev, tinde să devină o funcție ce aparține cu precădere elevului, cu atât mai mult actul de instruire Înclină să se convertească Într-unul de autoinstruire, cel de educație - În autoeducație. Astfel, acțiunile celor doi „subiecți” - cea a profesorului și cea a partenerului său, elevul (clasa de elevi)-, se contopesc, până la urmă, Într-un mod comun și unitar de acțiune, care sedesfășoară În condițiile unei interdependențe de mare subtilitate și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile culturii ce servesc drept suport acestei activități de instruire (educație), cu tendința de a se transforma În autoinstruire (autoeducație) eficientă. Privită În cadrul acestui proces de confruntare a condițiilor ideale (ce decurg din obiectivele prevăzute), cu condițiile reale (determinate de dispozițiile interne ale elevului, nivel de dezvoltare etc.), la care se adaugă și cele ale mediului din care el face
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
considerabil aria surselor și resurselor de cunoaștere (Învățare) a elevilor, studenților, profesorilor; - la Îndemâna acestora stau noi resurse și posibilități de instrumentalizare a actului de Învățare și a celui de predare și mai ales - se creează noi posibilități de autoinstruire și autoeducație, de creștere a gradului de autonomie și autocontrol a celor care Învață/studiază; - apare o largă deschidere a dezvoltării unui nou tip de Învățământ - Învățământ la Distanță (ID), - ceea ce Înseamnă că alături de modul tradițional de Învățământ, „față În față”, cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de viață al omului modern, o necesitate indispensabilă menținerii competenței și afirmării personale. Așa se face că, din „Învățare pentru viață”, Învățarea devine o dimensiune a Întregii vieți a individului. Dând curs acestor cerințe, epoca modernă a lărgit considerabil funcțiile autoeducației, ale autoinstrucției, ale cultivării de sine, atribuind o nouă menire Învățământului. Acum, „sarcina unei activități moderne de predare nu mai este aceea de a da un sistem gata de cunoștințe elevului, ci de a-i transmite bazele și metodele autoformării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
transmite bazele și metodele autoformării lui pentru o viață Întreagă, În special pentru perioada În care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său, pe școala sa. Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat Într-unul care se educă pe sine, instruirea În autoinstruire” (Les dictionnaires de savoir..., 1972). „Învățarea Învățării” devine astfel un obiectiv prioritar al instrucției școlare. Singurul lucru cert pe care noi putem să-l transmitem elevilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului (Faure, E., 1974). Educația, în spiritul exemplelor prezente în paragrafele anterioare, este intervenția deliberată care mijlocește folosirea biberonului de către sugar, dar și înțelegerea conținutului didactic de către școlar. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal sau transpersonal care facilitează interacțiunea subiect-obiect în direcția unei finalități transformatoare. În această perspectivă, educația apare ca fiind liantul dintre potențialitatea de dezvoltare („propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
figurile mitice proiectarea unor complexe ancestrale, sau posibilitatea Împlinirii deghizate a unor dorințe și aspirații cenzurate de Supra-Eu (de conștiința socială justițiară). * „De cele mai multe ori, conștiința e o problemă de educație.” (Alex. Dumas - tatăl) De fapt, În primul rînd, de autoeducație: „Unde să găsești un om care să fie pentru sine Însuși un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judecător; care să-și recunoască vina, să se cheme el Însuși În fața tribunalului conștiinței sale, să se recunoască vinovat și să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu lumânarea” aceste deficiențe din comportamentul copiilor sau că trebuie să caute pretexte pentru a face neapărat o pedagogie preventivă. Μ Unii oameni sunt Într-atât de siguri de ei Înșiși, Încât reduc Înțelesul procesului de educație la cel de autoeducație. Dar o astfel de optică le limitează formarea personalității numai la ceea ce vor ei să fie, ignorând astfel ceea ce societatea le-ar pretinde. Μ Poate că, Într-adevăr, dacă n-am Încerca atât de mult să ne explicăm ce este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cadrul didactic - de la care așteaptă acțiuni de îndrumare și de control -, cât și o independență - dorind să se afirme, să poată rezolva singur sarcinile și chiar să poată să își propună și să își îndeplinească anumite obiective în procesul de autoeducație). Pe de altă parte, nu putem vorbi doar de o dependență informațională în cadrul unui grup: putem lesne identifica o dependență afectivă și una motivațională, și nu numai; mai mult, destul de greu putem vorbi despre un tip de dependență aparte, separat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să urmărească atent copiii pe o perioadă de petrecere a timpului liber și să reliefeze comportamentele care apar, în mod natural, mai frecvent la aceștia, pentru a motiva comportamente mai puțin dorite. În mod similar, dacă este vorba despre autoeducație și autodezvoltare, o persoană poate începe prin precizarea într-o listă a comportamentelor favorite (din ultima săptămână, să spunem), apoi să selecteze câteva dintre acestea pe care să le folosească drept motivatori ai unor comportamente mai puțin preferate. Sugerăm ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Harvard Business School, Boston. Badders, B. (1998), „Collaborative Work, Ideas that Work Magazine, Eisenhower National Clearinghouse (ENC), Ohio. Baloche, L.; Mauger, M. Lee et al. (1993), „Fishbowls, Creative Controversy, Talking Chips: Exploring Literature Cooperatively”, English Journal, octombrie. Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baron, R. (1983), Behavior in Organization, Allyn and Bacon, Inc., New York. Baron, R.; Byrne, D. (1987), Social Psychology - Understand Human Interaction, Allyn and Bacon Inc., New York. Baron, R.S.; Kerr, N.L. (2003
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
șoitu, L. (1997), Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tichy, N.M.; DeVanna, M.A. (1986), The Transformational Leader, John Wiley & Sons, New York. Toma, S. (1983), Autoeducația: sens și devenire, Editura Didactică și Pedagogică, București. Toma, S. (1994), Profesorul - factor de decizie, Editura Tehnică, București. Tomșa, G. (1999), Consilierea și orientarea în școală, Editura Viața Românească, București. Torrington, D.; Hall, L. (1991), Personal Management. A New Approach
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
negative pe care individul le-a asimilat, le-a interiorizat În trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor negative, imitării unor antimodele, influenței negative a unor grupuri marginale etc. În cazurile menționate, persoana devine inadaptabilă la lume. Ea va nega valorile morale, culturale și spirituale și va avea manifestări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ce aduc câștig în profunzimea și rapiditatea judecării unei probleme. -Simularea pe ecran a unor fenomene și procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înțelegerea acestora. -Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple -Formarea intelectuală a tinerei generații prin autoeducație -Elevul învață în ritm propriu, fără emoții și stres care să-i modifice comportamentul -Aprecierea obiectivă a rezultatelor și progreselor obținute Noțiuni, concepte utilizate în IAC Sistemul IAC (Instruire Asistată de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interacțiunii dintre
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
se ocupă de problemele copiilor, consultă materiale informative, cărți de specialitate și chiar psihologi în domeniu . La polul opus se află cei care pleacă în străinătate și lasă copiii în grija bunicilor, rudelor sau singuri. Se vorbește, de asemenea, despre autoeducație. Un copil se va autoeduca, de cele mai multe ori, în contrast cu situația să de acasă. O familie dezmembrată, părinți alcoolici, indiferenți sau afectați de subcultură, îl vor face pe copil să devină rece, egoist, arivist și în cel mai bun caz le
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
admirație pentru frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de apărare, conservare și dezvoltare a mediului înconjurător condiție de viața civilizată și sănătoasă. În ultimă instanță, școala trebuie să trezească spiritul de independență, de formare a capacității de autoinstruire și autoeducație ecologică la elevi, căci ignorarea de către învățători a necesității acestui lucru dăunează muncii educative fiind, una din cauzele principale ale eficienței scăzute ale acestei activități. Este deosebit de important ca în amplul proces de formare a omului, viața din afara școlii să
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
și diversifică raportul dintre om și mediu sau (societate), favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului. Educația are rolul de a diminua imprevizibilul și de creștere a controlului în ceea ce privește dezvoltarea ontogenetică a individului. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal, transpersonal care facilitează interacțiunea subiect - obiect cu finalitate transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
al pregătirii teoretice și intelectuale a tinerilor: Cunoștințele referitoare la semnificațiile sociale ale activității sportive în general și particular; Cunoștințe privind apariția și evoluția jocului de baschet; Înțelegerea biomecanică a tehnicii jocului și tacticii; Tipul de efort - mixt; Cunoștințe privind autoeducația - practicarea jocului de baschet în timpul liber; Cunoașterea temeinică a regulamentului și regulilor simple de arbitraj; Cunoașterea modului de organizare a unei competiții. Capitolul III. Componentele jocului de baschet III.1. Componenta fizică Tip somatic; Talie; Raport talie - greutate; Lungimea brațelor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
scris în vremea Dinastiei a V-a (Imperiul Vechi, aproximativ pe la 2400 î.Hr., la circa un secol după înălțarea piramidei de la Giseh), a fost transcris de nenumărate ori și folosit ca manual curricular atât pentru „Casele Vieții”, cât și pentru autoeducație moral-politică de-a lungul întregii vieți. Detaliile lipsesc, manualul fiind un corpus de norme paideutice și reguli de viață de o actualitate șocantă. Vizirul era, de fapt, un scrib faraonic și mare dregător. „Manualul” preciza principiile și exigențele formării cetățeanului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]