92 matches
-
permanente este vizat de orice autentic parcurs de ordin școlar sau extrașcolar. La întrebarea cum putem acționa ca să-l aducem pe educat la stadiul independenței și autocontrolului asupra propriei vieți, răspunsul trebuie să aibă în vedere exigențele autonomiei, socializării și autoformării (Prevost, 1994, p. 24). Autonomia presupune posibilitatea de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă o atomizare, o rupere a legăturilor cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările grupale, colective. Autonomia este, de fapt, o autoorganizare care se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de lumea înconjurătoare. Pot fi decelate mai multe ipostaze ale autoformării (vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub toate aspectele, dincolo de spațiul educativ în sensul strict; autoformarea existențială, adică acea formare de sine prin sine, ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările grupale, colective. Autonomia este, de fapt, o autoorganizare care se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de lumea înconjurătoare. Pot fi decelate mai multe ipostaze ale autoformării (vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub toate aspectele, dincolo de spațiul educativ în sensul strict; autoformarea existențială, adică acea formare de sine prin sine, ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere interpretativă; autoformarea educativă, ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de lumea înconjurătoare. Pot fi decelate mai multe ipostaze ale autoformării (vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub toate aspectele, dincolo de spațiul educativ în sensul strict; autoformarea existențială, adică acea formare de sine prin sine, ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere interpretativă; autoformarea educativă, ca ansamblu de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub toate aspectele, dincolo de spațiul educativ în sensul strict; autoformarea existențială, adică acea formare de sine prin sine, ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere interpretativă; autoformarea educativă, ca ansamblu de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în sensul strict; autoformarea existențială, adică acea formare de sine prin sine, ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere interpretativă; autoformarea educativă, ca ansamblu de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
autoformarea educativă, ca ansamblu de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista de mai sus poate fi modulată, îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
creând noi obișnuințe sau competențe la nivel comunitar, dilatând spațiul de posibilități și de progres. Neoautodidaxia instaurează un demers formativ permanent, dinamic, independent de alteritate. Actorul social își poate croi un destin nou, mai puțin dependent sau îngrădit de alții. Autoformarea are la bază o rețea de procese de producere a unor componente ce regenerează continuu prin transformările sale interne și care constituie o readaptare permanentă a tacticilor de învățare la noi exigențe impuse de exterioritatea naturală și socială. Autoformarea, înțeleasă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
alții. Autoformarea are la bază o rețea de procese de producere a unor componente ce regenerează continuu prin transformările sale interne și care constituie o readaptare permanentă a tacticilor de învățare la noi exigențe impuse de exterioritatea naturală și socială. Autoformarea, înțeleasă ca autopoiesis, este acea autogenerare interioară cu scop adaptativ, ca perfecționare a mecanismelor de valorizare practică a experienței individuale și sociale. Obiectivul prioritar al practicii formării trebuie să-l constituie autoformarea. Rolul profesorului în această acțiune se schimbă. În cadrul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
noi exigențe impuse de exterioritatea naturală și socială. Autoformarea, înțeleasă ca autopoiesis, este acea autogenerare interioară cu scop adaptativ, ca perfecționare a mecanismelor de valorizare practică a experienței individuale și sociale. Obiectivul prioritar al practicii formării trebuie să-l constituie autoformarea. Rolul profesorului în această acțiune se schimbă. În cadrul unui dispozitiv de autoformare asistată, dascălul are mai multe obligații: de a face demonstrații, de a gestiona timpul, de a anima și susține indivizii sau grupul, de a-i pune pe elevi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este acea autogenerare interioară cu scop adaptativ, ca perfecționare a mecanismelor de valorizare practică a experienței individuale și sociale. Obiectivul prioritar al practicii formării trebuie să-l constituie autoformarea. Rolul profesorului în această acțiune se schimbă. În cadrul unui dispozitiv de autoformare asistată, dascălul are mai multe obligații: de a face demonstrații, de a gestiona timpul, de a anima și susține indivizii sau grupul, de a-i pune pe elevi în situația de autoevaluare, de a face sinteze etc. În cadrul unui dispozitiv
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aceste atribute se deplasează progresiv (nu total) spre educați. Toate aceste activități funcționează ca un prealabil și un stimulent pentru formarea unor competențe autoformative. Se-nțelege că spațiul informal dobândește un statut cu totul special, devenind un referențial complementar al autoformării. Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare Procesul mondializării constituie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale lumii actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
puțin în următoarele direcții: noi dispozitive didactice, integrate pentru un public fie clasic, fie provenit din noile evoluții economice (schimbarea rutei de formare, pregătire complementară, polivalentă etc.); noi structuri instituționale, agreate de societate, concretizate în formule de pregătire la distanță, autoformare, educație a adulților, universități virtuale, mult mai flexibile și personalizate decât instituțiile tradiționale și mult mai permeabile la evoluțiile pieței muncii. Dacă prima direcție are în vedere crearea de competențe pentru utilizarea noilor tehnologii pentru a accede la informații și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cognitive specifice situațiilor învățământului la distanță sau ale dispozitivelor mediatice. (Alava, 2004) Se naște un univers autoformator, rezultat al procesului sistemic contextualizat și creator de context, care, prin intermediul actorilor și al interacțiunilor acestora cu dispozitivul, produce un spațiu extensiv de autoformare, dotat cu dispozitive interne cu funcții autoreglatorii. Educatul face mai multe lucruri simultan: decelează informația, își construiește și supraveghează parcursul și depistează noi strategii de interacțiune cu cunoașterea, de înaintare în universul informant. Noțiunea de distanță nu este totuna cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formare continuă își subsumează, secvențial sau total, tranzitoriu sau permanent, incidental sau deliberat facilități presupuse de noile achiziții. Este de la sine înțeles că toate aceste presiuni și altele ce vor veni, trebuie să redefinească necontenit schemele practice de formare și autoformare a celor care vor să formeze pe alții, la rândul lor. Societatea cunoașterii, sprijinită tocmai pe noile ancadramente tehnice, obligă la o reconfigurare a traseelor de formare (inclusiv didactice), în care schemele clasice de relaționare la cunoaștere și la experiențe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
după criterii și standarde de calitate recunoscute cel puțin pe plan european, pentru a se asigura recunoașterea și echivalarea parcursurilor de formare într-un anumit areal geografic, și 2. se cer a fi identificate și alte situații de formare sau autoformare digitală, la nivelul elevilor, care să fie recunoscute formal și sancționate pozitiv în perimetrul școlar; în acest caz, școala se poate institui în instanță de control și evaluare a ceea ce se realizează în afara ei, la nivelul unor instituții conexe, care
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere material, a diminuării accentuate a activităților extrașcolare, sugerând formarea prin mijloace profesionale a specialiștilor, care să contribuie la determinarea autoformării educației, a educației civice, care să reconstruiască personalitatea elevului, să-l ajute să se dezvolte și să-și exploreze cu maximum de eficiență aptitudinile și capacitățile de care dispune. Activitatea de autocunoaștere și autoevaluare realizate printr-o consiliere corectă, egalitatea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
lui propriu, prin strategiile, metodele și mijloacele utilizate la fiecare oră de matematică, prin dăruire și prin perseverență poate asigura integrarea tuturor elevilor În colectiv, asigurând succesul acestora. Individualizarea exercițiilor asigură șanse egale de acces În procesul de formare și autoformare. De asemenea, se optimizează relația Învățător-elev și se ameliorează și se nuanțează relațiile interpersonale. Preocupată oră de oră de a asigura activizarea tuturor elevilor am pus accent deosebit pe orientarea ludică și afectivizarea activităților de Învățare, pe eșalonarea materialului de
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
mai Întreagă, opera lui M. Eliade ne poate ajuta mai bine la precizarea identității naționale, pentru că o integrare care anulează particularitățile naționale nu mai este integrare. Autobiografia lui M. Eliade Înviorează orele de dirigenție, trezește interesul și preocupări intense de autoformare la adolescenți. Ca și Papini, Eliade vorbea de adolescență ca o epocă de descoperiri intelectuale, iar nu ca o criză fiziologică sau sentimentală (Memorii, vol. I,II, editura Humanitas, București, 1991). Pentru ca viața lui Eliade să constituie stimulent și Îndreptar
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
rezulta variat prin juxtapunerea, prin asocierea, prin combinarea rațională, elementară sau întâmplătoare sau reversibilă a altor soluții cunoscute experiențial sau prin studiu sau prin cercetare metodologică. Ca orice altă paradigmă în abordarea educației și aceasta poate genera modele proprii de autoformare și acțiune ale educatorului, tocmai pentru că el va forma chiar pe educați în spiritul acestei alternanțe, pe care s-o aplice apoi în integrarea lor științifică, socio-profesională, culturală. Doar amintind câteva dintre modele alternative pentru conceperea educației practice, identificăm dificultatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
motivații) sau acțională (deprinderi, priceperi, abilități) sau socială (relații, colaborare, comunicare, participare) sau culturală (valori, creații din domeniile specifice). Este esențială această semnificație dată competenței, ca o abordare din perspectiva acțiunii reale, a practicii sistemului de acumulări (formale, nonformale, prin autoformare) ale educatului (cunoștințe declarative și procedurale, capacități, abilități, atitudini, motivații, trăiri), evaluat la anumite intervale, pe criterii de eficiență și eficacitate în situații, fapte, contexte complexe ale mediului real (școlare, sociale, profesionale, științifice, culturale). Atunci rolul educației nu este numai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management, către
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea unor decizii de modificare a unor acțiuni de autoeducație, după o luptă între diverse motive implicate, după o cântărire a unor alternative posibile, argumente și contrargumente, a unor consecințe posibile, cu stabilirea unei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sfat, confruntarea cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor personalități, modele umane reale sau ideale de reușită sau eșec în autoformare, autoinstruire, autocunoaștere, autostimulare, pentru Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație autocorectare sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a modului de gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care le-au avut și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și contradicții reale între obiectiv-subiectiv, vizibil-invizibil, explicit-implicit. De aici, apreciem cerința de evita excesul în favoarea unei paradigme și a unui model (conceput, aplicat empiric, imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective, contexte. Dar rezolvarea și a nevoii de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]