92 matches
-
un domeniu strict de cunoaștere * Indexare * Normalizare, gestiunea autorităților * Organizarea informației * Cercetarea informației, identificarea acesteia * Localizarea documentelor Competențe generale Competențe fundamentale * Cunoașterea mediului juridic și administrativ în care își desfășoară activitatea * Cunoașterea mediului cultural și universitar Competențe complementare * Animație, negociere * Autoformare * Comunicare * Conceperea activității de formare * Coordonare * Drept * Evaluare * Gestiunea contabilă și financiară * Informatică * Limbi străine * Organizarea și gestiunea resurselor umane * Pedagogie * Planificare, planificarea proiectelor * Cercetare * Redactare * Statistici * Valorificare 174. Care sunt principalele domenii de competență ale unui bibliotecar într-o
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
societății. În organizarea și desfășurarea activității de pregătire și muncă pentru viitor, învățământul are în vedere dezvoltarea capacităților de cunoaștere și creație ale omului, a interesului de cunoaștere, aptitudinilor și concepției despre lume și viață, a dispoziției pentru autoinstruire și autoformare. În acest sens, școala trebuie să formeze tineri capabili să asimileze cunoștințele pe care să le folosească în mod creator în viața de toate zilele. Aceasta înseamnă de fapt a realiza un învățământ formativ. Realizarea funcției formative a învățământului înseamnă
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
trebuie să își asume noi roluri și responsabilități în propria formare. Învățământul actual are în vedere dezvoltarea capacităților de cunoaștere și creație ale omului, a interesului de cunoaștere, aptitudinilor și concepției despre lume și viață, a dispoziției pentru autoinstruire și autoformare. În acest sens școala trebuie să formeze tineri capabili să asimileze cunoștințele pe care să le folosească în mod creator în viața de toate zilele. Aceasta înseamnă de fapt a realiza un învățământ formativ. Realizarea funcției formative a învățământului înseamnă
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări sindicale, al reducerii timpului de muncă În urma extensiunii și proliferării tehnicului, a redistribuirii sale În consens cu obiectivele personale. Acest timp devine un interval pentru autoformare, informare, noi practici spirituale (individuale sau comunitare). Timpul alocat sinelui este consacrat unor activități (auto)motivante, imaginate pe cont propriu, ce aduc bucurie și satisfacție. Timpul non-activ nu este unul mort, marginal, ci susține și propensează timpul cu adevărat creativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
părinților copiilor? Se știe că vârsta copilăriei este cea mai permisivă și mai ușor de modelat din toate punctele de vedere psihogenetice. De pildă, potrivit pedagogului italian Maria Montessori, ființa umană se caracterizează printr-un impuls organic spre dezvoltare prin autoformare. Acest impuls se manifestă ca după un plan divin. Fiecare etapă, numită și senzitivă, presupune o nevoie vitală, iar satisfacerea acestei nevoi creează drumul apariției alteia. În copil se structurează adultul de mâine, acest proces depinzând de calitatea materialului pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fie autorii unui conținut sporit ca dimensiuni și să colaboreze Între ei pe acel conținut. Ea le-a dat de asemenea posibilitatea să distribuie fișiere și să globalizeze conținutul respectiv - individual sau ca parte a unor comunități În curs de autoformare - fără a mai trece prin vreuna dintre organizațiile sau instituțiile tradiționale ierarhice. Noudescoperita putere a indivizilor și a comunităților de a-și trimite pretutindeni produsele și ideile, deseori pe gratis, În loc să le descarce pasiv de la antreprizele comerciale sau de la ierarhiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mai Întreagă, opera lui M. Eliade ne poate ajuta mai bine la precizarea identității naționale, pentru că o integrare care anulează particularitățile naționale nu mai este integrare. Autobiografia lui M. Eliade Înviorează orele de dirigenție, trezește interesul și preocupări intense de autoformare la adolescenți. Ca și Papini, Eliade vorbea de adolescență ca o epocă de descoperiri intelectuale, iar nu ca o criză fiziologică sau sentimentală (Memorii, vol. I,II, editura Humanitas, București, 1991). Pentru ca viața lui Eliade să constituie stimulent și Îndreptar
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ține de o dotație naturală imposibil de satisfăcut în condiții organizate. Când contextul nu-i permite unui individ cu QI ridicat să se instruiască școlar la un nivel mai înalt decât cel elementar, atunci el se poate angaja voluntar în autoformare individuală, dacă are ambiția de a-și șlefui personalitatea. Este tot atât de adevărat că te poți autoinstrui paralel sau după o școală fie nesatisfăcătoare, fie foarte incitantă. Dacă un profesor are cultura și harul de a arunca ispita lecturii ca supliment
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
decît o singură cale de influențare: exemplul, pentru că acesta nu violentează libertatea copilului. Acțiunea directă a educatorului se reducea la autoperfecționare, spre a putea fi un model pentru elevi. Prin intermediul exemplului oferit de educator se cultivă și copiilor tendința spre autoformare: "toată educația, sau 99% din ea se reduce la puterea exemplului, la îndreptarea și perfecționarea propriei noastre vieți. Dacă tu însuți ești rău, cred că nu numai ar fi greu, ci de-a dreptul cu neputință să dai o educație
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
muncă. Astfel, prin procesul educațional de înfăptuire a acestor cerințe se potențează psihicul elevilor cu noi valori artistice care îmbogățesc viața lor spirituală și le dezvoltă entuziasmul pentru cultura artistică. Totodată orientează întreaga activitate cognitivă și creativă a elevilor spre autoformarea unui sistem coerent de noțiuni și unor modalități proprii de exprimare artistico plastică. Se știe, cape calea treptatei familiarizări cu elementele de limbaj plastic elevii dobîndesc și experințe specifice, dar numai printr-o muncă conștientizată și productivă. CAPITOLUL I Rolul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
elemente plastice și noi modele organizaționale. Pentru înlăturarea cauzelor care conduc la blocaje ale creativității, pentru a fi sigur de succes în activitatea cu elevii pe care îi conducem și îi îndrumăm, trebuie să avem permanent în vedere preocuparea pentru autoformarea noastră ca educatori de creativitate, stilul nostru pedagogic trebuie să dobândească prospețime, să fim receptivi la nou, schimbările metodologice să îmbrace caracterul unui joc. Numai dacă vom fi în pas cu cele mai noi cuceriri ale științei în acest domeniu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în parte (cine? cum?). Din timp va fi elaborat un plan care va cuprinde: * Evaluarea timpului util pentru fiecare acțiune * Marcarea timpului necesar realizării activităților din agendă * Rezervarea unui timp pentru activități neprevăzute * Rezervarea timpului pentru planificare * Rezervarea timpului pentru autoformare * Identificarea acțiunilor în rezervă * Evaluarea viabilității planului propus. Este recomandat ca planificarea să se facă pe un an în avans, să fie reactualizată o dată la trei luni și revăzută permanent. În vederea delegării unor responsabilități cu eficiență sporită, este bine să
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
desen, povestire, joc), în mod firesc și spontan. Caracteristicile principale ale acestui nivel al creativității sunt spontaneitatea, libertatea de exprimare, curiozitatea, dispoziții și aptitudini pentru anumite domenii. Încurajarea și îndrumarea plină de tact a acestor calități contribuie la formarea și autoformarea personalității creatoare. Se conturează ideea că este important nu doar produsul actului creator, ci și procesul în sine, chiar dacă nu este obiectivat. Pe treptele timpurii ale ontogenezei este chiar mai important să se aibă în vedere dezvoltarea capacității personalității în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
disting, în instruire, nu numai o categorie, ci trei tipuri de obiective la care se raportează diferit: 1) scopurile legate de îndeplinirea sarcinilor sau „hopurile de trecut” (hoop jumping); 2) scopurile pedagogice ale sistemului educațional; 3) scopurile de autoconstrucție și autoformare prin cunoaștere 255. Acestea nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistemului educațional; 3) scopurile de autoconstrucție și autoformare prin cunoaștere 255. Acestea nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acțiuni și funcții presupune un ansamblu de cunoștințe și abilități deosebite, imediat s-a ajuns la concluzia că managementul este chiar de domeniul artei. Spirit în care s-a exprimat, printre alții, Henry Mintzberg, deoarece presupune un permanent proces de autoformare, managerii considerându-se că joacă următoarele roluri: a. de contact, cu mediul intern organizației, dar și cu exteriorul, prin atribuții similare cu cele de relații publice; b. de informare, foarte important, atât prin culegerea și selectarea datelor absolut necesare, relevante
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
reciproc și pe cooperare. În această viziune, se presupune că elevul poate interveni permanent în deciziile privind ce vrea să învețe, cum va folosi ceea ce a dobândit și care vor fi modalitățile de evaluare, iar profesorul este facilitatorul învățării și autoformării, partener al elevului într-o relație educațională interactivă. El este proiectant, tutore, manager, moderator,organizator și gestionar al conținuturilor, activităților și experiențelor de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
trebuie învățat. Pedagogul suedez obișnuia să afirme că ,,rezultatul cel mai frumos al educației este de a plasa pe fiecare individ, singur, în fața conștiinței sale. Prin aceasta, educația desfășurată în școală îl pregătește pe elev pentru viață, dar și pentru autoformare continuă. Chiar dacă Ellen Key exagera atunci când limita intervenția educatorului în actul de instrucție a copilului, lăsând deplina libertate de acțiune a acestuia, multe dintre ideile sale au deschis un drum nou pe care au acces mulți dintre pedagogii secolului trecut
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui propriu, prin strategiile, metodele și mijloacele utilizate la fiecare oră de matematică, prin dăruire și prin perseverență poate asigura integrarea tuturor elevilor În colectiv, asigurând succesul acestora. Individualizarea exercițiilor asigură șanse egale de acces În procesul de formare și autoformare. De asemenea, se optimizează relația Învățător-elev și se ameliorează și se nuanțează relațiile interpersonale. Preocupată oră de oră de a asigura activizarea tuturor elevilor am pus accent deosebit pe orientarea ludică și afectivizarea activităților de Învățare, pe eșalonarea materialului de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
2. Virtualizarea - tendință „naturală” a evoluției și organizării lumii reale 1.3. Aspecte ale virtualizării educației 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un istoric și se manifestă sub mai multe forme (vezi Michel, 1999): - învățământul și învățarea asistată de computer, practicate deja de câteva decenii; - cursuri electronice și programe didactice care pot fi depozitate pe Web sau pe compact discuri; - rute de autoformare și autoînvățare destul de suple, adaptate la interesele individuale, personale; - formarea și educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de tipul: punerea în situația de a gestiona cunoașterea, analiza de nevoi, rezolvarea de probleme, antrenarea gândirii critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte, activitatea colaborativă, autoexplicarea propriilor procese de cunoaștere, evaluarea și autocorectarea acțiunilor. 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Un principiu de bază al educației virtuale îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gândirii critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte, activitatea colaborativă, autoexplicarea propriilor procese de cunoaștere, evaluarea și autocorectarea acțiunilor. 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Un principiu de bază al educației virtuale îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber ales, urmând un ritm individual și sub imperiul unor medieri minimale față de alteritatea formativă. Obiectivul autofomării
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte, activitatea colaborativă, autoexplicarea propriilor procese de cunoaștere, evaluarea și autocorectarea acțiunilor. 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Un principiu de bază al educației virtuale îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber ales, urmând un ritm individual și sub imperiul unor medieri minimale față de alteritatea formativă. Obiectivul autofomării permanente
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]