200 matches
-
m-am gândit să mă refugiez pe vreo insulă Îndepărtată unde nu mai sunt alți europeni. Aș fi ca unul dintre personajele din romanele de aventuri, știi, cu olandezi care eșuează pe un mal necunoscut și fac copii cu o autohtonă. Dar știu că nici așa nu mi-ar fi aici locul. De asta trebuie să mă Întorc În Olanda, deși nu-mi face nici o plăcere. Trebuie să mă duc și să intru În luptă. — Atunci vin cu tine, a zis
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Și, cum notorietatea îți este dat... de publicarea în reviste și volume prestigioase, care nu au naționalitate, nevoia de afirmare pe plan autohton p...lește. Dar acest fapt nu înseamn... și dispariția nevoii de afirmare a unei școli de economie autohtone autentice. De aceea, întoarcerea acas... a unor tineri economiști de valoare este un mare câștig pentru comunitatea științific... româneasc.... Revenirea lor în tar... poate primeni mai rapid școală de înv...ț...mânt, ajut... producția de studii de economie valoroase, poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Limba de lemn bolșevică, transplantată ca limbaj oficial în anii 1947-1948, se caracteriza în România printr-un grad neobișnuit de artificialitate, datorită inexistenței produselor ideologice și discursive autohtone de caracter comunist. Limbajul oficial al primilor ani de comunism folosește deseori nu doar neologisme calchiate după cuvinte rusești, ci și turnuri de frază importate și chiar o prozodie și intonații specifice „de ședință”, fără raport cu inflexiunile uzuale ale
Cum se folosea limbajul "academic" în Epoca de Aur () [Corola-journal/Journalistic/67790_a_69115]
-
Bratu Iulian Una dintre multele blonde sexy autohtone, Sânziana Buruiană, se simte singură și deprimată chiar de Crăciun. Deși au trecut patru luni de atunci, ea nu poate trece peste despărțirea Rățoi, fostul său iubit, și, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă resimte lipsa acestuia mai mult ca niciodată
De ce e Sânziana Buruiană tristă de Crăciun by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72958_a_74283]
-
unor reguli atît de trecătoare”, iar Apollo face vizite în bucătăria autoarei, îi răsfoiește hîrtiile, îi atinge tastele (Mistere). Cu asemenea avansuri și replieri ale spiritului răsfrînt în verbul liric, creația Anei Blandiana, reprezentînd o impunătoare sinteză a unor poetici autohtone, e la ora actuală ambasadoarea cea mai cunoscută a poeziei noastre pe mapamond. Poeta are cărți traduse în nu mai puțin de 24 de limbi. Ana Blandiana, Patria mea A4, Ed. Humanitas, 2010, 152 p.
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
inferioare” fără de care identitatea ei apare desfigurată și sărăcită. Într-o prefață intitulată, provocator, Ce mai poate face azi istoria literară?, Ion Simuț pune, cu legitimă îngrijorare, un diagnostic al motivelor care au generat criza de statut a istoriei literare autohtone: „Criza istorismului se acutizează prin ofensiva globalizării. Dar, dacă păstrarea și promovarea identității naționale contează, avînd de îndeplinit o misiune nobilă, dificilă și niciodată epuizată - sau, eventual, epuizată o dată cu sfîrșitul națiunii”. În asemenea condiții, o nouă „rezistență culturală”, de ariergardă
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
nu tu băgători în seamă isterici și doritori de autografe în jur; Meirelles a fost, pur și simplu, client. Ne uităm la el și ne închipuiam ce s-ar fi întâmplat dacă la Mamaia ar fi descălecat vreo vedeta parata autohtonă cu trei amicale-n tricolor și aflată la un pas de a semna cu vreo prestigioasa echipa din Azerbaidjan sau din Arabia Saudita", a scris Victor Ciutacu pe Facebook.
Victor Ciutacu, uimit de Raul Meireles: Am făcut, în premieră, ceea ce detest by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33786_a_35111]
-
a sublinia apropierea de gulerele albe"3. În 2005, Mircea Geoana a formulat expres, la congresul în care a candidat împotriva lui Ion Iliescu, aceasta necesitate de reorientare, iar după aceea Grupul de la Cluj a teoretizat noul electorat al stângii autohtone ca fiind tânăr, educat, urban, similar până la urmă modelelor occidentale. Adus în România, Anthony Giddens, fost consilier al lui Tony Blair și Bill Clinton, vorbea despre modelul social-democrat modern 4, sursa de inspirație pentru programul lui Mircea Geoana. Reamintim momentul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
trei elemente îți iau ochii: rolul-pivot al lui Craig, modul de filmare extrem de îngrijit, dar fără a pierde naturalețe în maniera Ritchie și imaginile panoramice ale Londrei. Criticii britanici înșiși au punctat că lungmetrajul arată mult mai bine decât altele autohtone făcute cu bugete similare. Și totuși, în pofida complexității sporite, Layer Cake e mai slăbuț decât gangster flicks făcute de Ritchie. Părerea mea e că feblețea filmului se găsește în același loc ca și trăinicia lui, adică în rolul principal: e
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
mele începuturi, ci și, în genere, în cel al literaturii române, menținîndu-se ca un implacabil ideolog pînă-n imediata apropiere a detendei din jurul anului 1965, cînd se străduia, la spartul tîrgului, să stingă primele luminițe de liberalizare ce mijeau în publicistica autohtonă. Firește că pentru a rămîne pe linia de plutire (care nu se mai identifica cu faimoasa ,linie" a partidului) nu-i rămînea acestui veritabil picaro ideologic decît soluția unei ,năpîrliri" (a cîta?), a unei ,normalizări". De facto, nu era decît
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
Cosmin Ciotloș Ceea ce amenința să devină o "trilogie artistică" autohtonă - după modelul aceleia academice a lui David Lodge - a fost deturnat la timp și în chip fericit. După ce, în Căderea Bastiliei, Horia Gârbea compunea mici șarade (nostime, ce-i drept) pornind de la lumea literară bucureșteană, promisiunea unui roman cu subiect
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
este înrudit cu vorba latină, cu ruja, rugina, rouge. Deal se spune ca e slav din delu „parte”. Este autohton cf. ie*dhel “a crește” > a se înalță”, dala în chineză, del, dele „înălțime” în tunguso-manciuriană, semitic țel „deal”. Tot autohtone dacice sunt și coasă, învârți etc.explicate curent prin slavă. Casă dedus din lat. casă, care are origine necunoscută, e cuvânt străin de la populații vecine rurale. Noi putem demonstra că vorba latină vine chiar din dacă în care trebuie sa
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
unei platforme de comunicare și resurse comune. Aceasta urmează a fi reactualizată periodic de către organizațiile prezente. Pentru mediul universitar timișorean, acest eveniment reprezintă după cum afirmă coordonatorii proiectului, domnișoarele Raluca Petrescu și Ramona Drondu, o îmbunătățire a activităților O. N.G. -urilor autohtone în domenii precum scrierea de proiecte, relații publice, strângere de fonduri. OTILIA PLOSCARIU Turism l Și cultură Centrul Euroregional pentru Democrație organizează vineri și sâmbătă, 18 și 19 noiembrie, la Secția de Etnografie și Folclor a Muzeului Banatului din Timișoara
Agenda2005-47-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284393_a_285722]
-
astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai ales cele alimentare au devenit acute și cronice din toamnă lui 1981. Atunci sunt reintroduse cartelele desființate în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. Oamenii se hrăneau în mod obișnuit cu legume, fructe și pește, toate autohtone. Politica economică de planificare centralizată conduce la prețuri aberante, fără nici o legătură cu realitatea economică. Producția este orientată spre investiții industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse în cantități insuficiente. Mai importante decât banii devin „relațiile”, mărfurile sunt vândute
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
mai ales cele alimentare au devenit acute și cronice din toamnă lui 1981. Atunci sunt reintroduse cartelele desființate în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. Oamenii se hrăneau în mod obișnuit cu legume, fructe și pește, toate autohtone.Politica economică de planificare centralizată conduce la prețuri aberante, fără nici o legătură cu realitatea economică. Producția este orientată spre investiții industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse în cantități insuficiente. Mai importante decât banii devin „relațiile”, mărfurile sunt vândute
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
mai ales cele alimentare au devenit acute și cronice din toamnă lui 1981. Atunci sunt reintroduse cartelele desființate în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. Oamenii se hrăneau în mod obișnuit cu legume, fructe și pește, toate autohtone. Politică economică de planificare centralizată conduce la prețuri aberante, fără nici o legătură cu realitatea economică. Producția este orientată spre investiții industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse în cantități insuficiente. Mai importante decât banii devin „relațiile”, mărfurile sunt vândute
„PROGRAMUL DE ALIMENTAŢIE ŞTIINŢIFICĂ A POPULAŢIEI” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/360995_a_362324]
-
zărească la prima intersecție și le bănuiam răcoarea din interior. Nu ar fi stricat un soft drink cu mestec de lămâie și mentă, fructe proaspăt spălate, cireșe și mango, portocale sau kiwi. Mă îndreptăm, așadar, spre oază de literatură culinara autohtonă, un amestec indecent, picant sau dulce până la fad de ingrediente fără cultură certă, cerând dovadă adaptării corpului la mediul înșelător. Prima posibilitate ar fi trebuit ocolita. Pe un scaun din lemn, un bătrânel arab pictă vitrină magazinului pe care l-
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
viitoarei Marii Dacii. Apoi, de ce nu, un Tudor Vladimirescu, cel care „a-mbrăcat cămașa morții” când a jucat interesele neamului său, împotriva intereselor boierilor, grecilor și turcilor. Sau un Cuza-Vodă, înlăturat, atât de interesele străinilor, dar, mai ales, de interesele trădătoare autohtone. Doamne, câți au mai fost cei înlăturați de interesele autohtonilor trădători, făcând jocul intereselor străine!.. De aceea, niciunul nu a reușit să aducă neamul nostru la gloria și puterea marelui regat al dacilor. Se-nțelege de la sine de ce. Domnitorii noștri
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
farmec specific”. Spre bucuria mea, sunt și eu o privilegiată a acestui club “bettaist”, regăsindu-mă în vârful pixului autorului cu scrieri “ilisciene”, cu “suflet curat și cu simțiri senine, prietenoase”. “Pașii dânsei înaintează agale, în mlădiere de Fata Morgana autohtonă, evidențiind în scrieri memorabile simțiri vii, autoarea vine cu “un alai măreț de personaje rurale de pe întinse bărăgane. Mereu binevoitoare și optimistă, zâmbitoare larg, ca la un spectacol de comedianți, cu un stil literar limpezit în roua dimineților de mai
INSOMNIILE SCRIITORULUI NICĂ D. LUPU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366147_a_367476]
-
înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic.Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
la început din limbajul marinăresc. Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cît., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacica pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
la început din limbajul marinăresc.Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cît., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacica pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
să constituie punctul de atracție de la sine-nțeles, frecventate obligatoriu, în jurul lor construindu-și viață mai toți, sub mottoul conviețuirii pașnice, în armonie cu natura și cu semenii. Latura creativă, cosmopolita și hedonista a insulei se reflectă în ofertă gastronomica autohtonă, națională și internațională. Preparată cu pește prins în imediata apropiere a țărmului stâncos, mâncarea „bullit de peix”, un fel de ciorbă marinăreasca, este mâncarea clasică tradițională a insulei, steaua gastronomiei Ibizei și delicatesă supremă a localnicilor. Nu mai puțin de
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală, în Europa și invers, nu
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]