53 matches
-
această cauză au început să denigreze și să minimalizeze atât lucrarea cât și pe autori, mai pe ascuns, mai pe față, dovedind un singur lucru: că „invidia este un defect care recunoaște o calitate”. În esență, contestatarii au atacat lipsa „autohtoniei” autorilor cărora le-a răspuns unii „autohtoni” care au zis, pe drept, că e mai important că s-a scris lucrarea, nu de unde sunt de loc autorii. Pentru cei care au minimalizat efortul autorilor (parcă ce-au făcut!) a răspuns
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unui model de conlucrare și armonizare a tuturor etniilor, ceea ce, în opinia lor, înseamnă o prefigurare a Europei actuale; secunzii, ucrainienii din Cernăuți, dirijați de Kiev, vor să-și justifice stăpânirea asupra părții de nord a Bucovinei prin susținerea tezei autohtoniei ucrainienilor și colonizarea zonei cu români după descălecatul lui Dragoș-Vodă <footnote Vezi: Mărturii despre Bucovina, Centrul de Studii “Bucovina”, Filiala Iași, Academia Română;Contantin Moraru, Cursul vieții mele, Memorii, Editura Hurmuzachi, Suceava, 1998, p. II-VIII. footnote>. Crearea, la Rădăuți, în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
este ea. Viziunea conservatoare a moștenirii culturale, reificată de cuvântul "tradiție", a favorizat o concepție prea simplă a schimbării sociale, în termeni de antinomii (tradiție/modernitate). Noi știm astăzi că rare sunt locurile din lume unde se poate afirma o autohtonie autentică, că etnicitatea este mai mult o relație decât proprietatea unui grup, că economia de piață și instituțiile de stat nu sunt incompatibile cu structurile familiale, că o mișcare de gherilă poate recurge la transa posesiei, că schimburile "globale" sub
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
trainingurilor“, lansărilor cu ștaif, „europenizării“ noastre, caragialiană în veacul vecilor, amin! Îi afectează și infectează mizeria fizică și morală înconjurătoare, violența și prostia sau violența prostiei, mitocănia parvenitului și indolența funcționarului, se sufocă în mâlul politic și al presei din Autohtonia, și unde pot afla scăparea? În prietenie! Alt concept complet desuet, minunat pus în pagină. Hotărăsc atunci să-și comunice în scris scurte impresii, întâmplări, gânduri din realitatea imediată, folosind desuetele și intruvabilele cartoline și nu asepticul „mail“ informatic. Drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
grup, partizanale (Theodor Codreanu). De altfel, primul capitol, Autohtoni și periferici, reamintește ordinea demografică normală, în măsură să asigure stabilitatea și armonia organismului statal. Din păcate, în ultimele trei sute de ani de istorie, inclusiv clipa prezentă, autonomia și, mai ales, autohtonia au fost doar excepții, și acestea de scurtă durată: domnia lui Cuza, aprig hulită de "periferici" în asociere cu "dizidenții" (virusați și virusabili, ca "oameni recenți"), apoi scurtul segment de două decenii dintre cele două războaie mondiale, ponegrit de asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
culturii și civilizației austro-germane, în special, în evoluția acestui ducat, editând și difuzând cu regularitate publicația "Kaindl-Archiv". Cel de-al doilea centru de studii, cel ucrainean, înființat în 1992, în fosta capitală a Bucovinei, încearcă să inventeze și să argumenteze "autohtonia" ucrainenilor, fie în întreaga Bucovină, fie, cel puțin, în zona de nord a provinciei, spre a justifica și legitima anexarea și păstrarea ei în granițele actuale ale Ucrainei. Centrul de studii din Rădăuți încearcă să reconstituie punctul de vedere românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
împreună cu Rhadamanthys, a devenit judecător în Infern. Și tot din Creta, în plină epocă clasică, se trimiteau purificatori renumiți 59. Insula a fost învestită cu prestigiile fabuloase ale epocii primordium: pentru Grecia clasică, Creta minoică reprezenta miracolele "originilor" și ale "autohtoniei". Nu ne putem îndoi de faptul că tradițiile religioase ale grecilor au fost modificate de simbioza cu autohtonii, în Creta ca și în alte părți ale bazinului egeean. Nilsson remarcase că, din cele patru centre religioase ale Greciei clasice - Delfi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe Agditis, transformându-1 astfel în zeița Cybele (Pausanias, VII, 17: 10-12). Mult mai răspândite sunt miturile care relatează nașterea oamenilor de piatră; le întâlnești din Asia Mică până în Extremul Orient și în Polinezia. E vorba, probabil, de tema mitică a "autohtoniei" primilor oameni; ei sunt născuți de o Mare Zeiță chtoniană. Anumiți zei (ca, de exemplu, Mithra) sunt de asemenea imaginați ieșind dintr-o stâncă, precum soarele, a cărui lumină strălucește în fiecare dimineață deasupra munților. Dar această temă mitică nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
printre muritori; el a muncit ca sclav la Admetos. Olympienii și eroii pe stăpânul acelui loc sfânt, Python. Această ispravă mitică a avut o importanță considerabilă și nu numai pentru Apollon. Victoria unui zeu - luptător împotriva Dragonului, simbol atât al "autohtoniei" cât și al suveranității primordiale a puterilor telurice, este unul din miturile cele mai răspândite (§ 45). Specific pentru Apollon este, pe de o parte, faptul că a trebuit să expieze această ucidere devenind astfel zeul, prin excelență, al purificărilor; și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cele două războaie daco-romane din 101-102 și 105-106 d.Hr., teză îmbrățișată cu entuziasm de reprezentanții Școlii Ardelene, care susțineau, dintr-o pornire națională și politică, puritatea poporului și limbii române, fără să realizeze că furnizau argumente celor care negau autohtonia românilor în propria lor țară. Să fi pierit oare și geții din Câmpia Română, din Dobrogea și cei de pe amândouă maluri ale Dunării? Cine a avut interesul să-i facă pierduți pe strămoșii noștri direcți și să-i arunce
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
anteriorități, cine a fost mai întâi, noi sau vecinii noștri, și nu e vorba numai de unguri, istoricii din ultimii 150 de ani au răspuns, folosind toată gama de argumente, inclusiv pe cele de bun simț, la problemele legate de autohtonie și continuitate, neocolind nici problema locuirii și a localităților din spațiul românesc, îndeosebi a satului românesc. Într-adevăr, istorici precum P.P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu, Ștefan Pascu, Ștefan Ștefănescu, Ștefan Olteanu, Dan Gh. Teodor, Alexandru Gonța, Mircea D. Matei și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
desfășura viața comunității. Singur termenul sat nu ne scutește de a apela la locurile întărite, la cetăți, la horodiștile și târgurile considerate încă slave, presărate pe tot arealul românesc, pentru a satisface și cele mai exigente cerințe privind vechimea și autohtonia românilor. Cele mai vechi sate, exceptându-se cele din timpul stăpânirii romane, când daco-romanii nu uitaseră pe vicus și pagus, sunt cele amintite în legătură cu răspândirea creștinismului la nord de Dunăre, în zona Subcarpaților de Curbură, unde a rezidat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca antroponim în țări ca Olanda, în țările nordice, unde a fost, potrivit legendelor „adevărate” o Dacie de vest . Este surprinzătoare asemănarea acestor buri-boieri din Olanda cu numele tribului dacic al burilor, având centrul politic la Buridava și dacă admitem autohtonia lui boer-bur, atunci putem afirma, forțând oarecum nota, că „boierul” românesc este un alt termen pentru tarabostes, nobilul dac. Domnii români au considerat de datoria lor, dacă nu cumva era una dintre condițiile pentru a ajunge la domnie, să apere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în traduceri, ci în literatura originală. Știm bine de la „Dacia literară“ că traducțiunile nu fac o literatură. (O favorizează, mă rog, o fertilizează, dar asta-i altă poveste.) Deci am fost total de acord să investim în literatura nouă, în autohtonie. Dar a investi neapărat în marfă de export, a ne oripila de faptul că nu ne traduce Parisul îmi pare un lucru contraproductiv. Și aici există două tabere, apropo de export: cei care spun că ar trebui să exportăm numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
întotdeauna la enervare, dar ceea ce contează cu adevărat este felul în care această stare de spirit este „gestionată“. Enervarea românească este unică, „este suculentă, mustește de culoare locală“. Ne enervăm pentru simplul fapt că trăim în România, în Valahia, în Autohtonia, în Barbaria, în Claxonia, în Absurdistan, într-o țară „de mâna a doua“, în care barbaria și kitsch-ul par a fi câteodată trăsături definitorii. Cei doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, își scriu unul altuia de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
nevoile vieții noastre materiale ca de la primitiv la organizat și de la rudimentar la perfecționat. Imitația corectată de fizionomia țării e legea ei elementară. Cultura însă implică neapărat modul original al personalității noastre etnice. Legea ei nu poate fi imitația, ci autohtonia. „Cultură numim întreaga sumă a acelor dezvoltări ale spiritului, care se nasc spontan și nu au nici o pretenție la o valorificare universală sau constrângătoare”(Jacob Burckhardt: Weltgeschichtliche Betrachtungen, p. 57) zice Jacob Burckhardt, care nu e numai celebrul istoric al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
model de sobrietate a judecății valorice ne oferea Constantin Ciopraga, care a reușit să atingă un râvnit echilibru între critica doctă și îndemânarea foiletonistică. I. D. Lăudat și Gavril Istrate au fost cei care m-au călăuzit către prețuirea argumentată a autohtoniei. A.B.Aveți... regrete? O întrebare dificilă și, oarecum,... indiscretă. Dacă m-aș putea întoarce cu ani în urmă, poate că aș răsuci altfel lucrurile. Cum așa ceva este imposibil, rămâne ca răspunsul să îl dea alții. II În fața unei cafele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în cea mai violentă viață de oraș tehnic. Străinii răuvoitori numesc asta deficit de civilizație și exaltă comparativ civilizația lor. Dar tocmai ruralismul nostru constituie dovada suplimentară a marii noastre vechimi. Într-adevăr, rasele străvechi sunt conservative, regresive și defensive. Autohtonia le obligă la muncile câmpului și primejdiile invaziei la ocupația pastorală. Europa vestică, celtică structural, foarte înrudită cu noi, are o mișcare prea înceată spre civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții occidentali
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care trebuia distrus pentru ca oamenii să se poată naște pe pământ; Edip ucide Sfinxul, care se străduiește, prin enigme care privesc natura omului, să răpească viața victimelor sale omenești - al doilea termen îl reproduce pe primul, care se referă la autohtonia omului. întrucît cei doi monștri sunt învinși de oameni, trăsătura comună a coloanei a treia constă, de fapt, în negarea autohtoniei omului. Coloana a patra conține trei nume: Labdacos ("șchiop"), tatăl lui Laios, Laios ("strîmb"), tatăl lui Edip și Edip
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
natura omului, să răpească viața victimelor sale omenești - al doilea termen îl reproduce pe primul, care se referă la autohtonia omului. întrucît cei doi monștri sunt învinși de oameni, trăsătura comună a coloanei a treia constă, de fapt, în negarea autohtoniei omului. Coloana a patra conține trei nume: Labdacos ("șchiop"), tatăl lui Laios, Laios ("strîmb"), tatăl lui Edip și Edip ("picior umflat") a căror semnificație ipotetică invocă, după cum s-a văzut, dificultatea de a merge bine, pe care Levi-Strauss o interpretează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a merge bine, pe care Levi-Strauss o interpretează ca o evocare mitologică a oamenilor în momentul emergenței, ca niște ființe incapabile să meargă, sau care au un mers stângaci. Trăsătura comună a coloanei a patra ar putea fi, deci, persistența autohtoniei umane. Comparând relația dintre prima coloană și a doua cu cea dintre a treia și a patra, analiza structurală a mitului lui Edip evidențiază imposibilitatea în care se află o societate care crede în autohtonia omului - în conformitate cu modelul mitic vegetal
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ar putea fi, deci, persistența autohtoniei umane. Comparând relația dintre prima coloană și a doua cu cea dintre a treia și a patra, analiza structurală a mitului lui Edip evidențiază imposibilitatea în care se află o societate care crede în autohtonia omului - în conformitate cu modelul mitic vegetal al omului - de a trece de la această teorie la recunoașterea faptului că fiecare din noi este realmente născut din unirea unui bărbat cu o femeie. Structura mitului ne apare ca un fel de instrument logic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și problema derivată, formulabilă astfel: "o ființă se naște din aceeași ființă sau din alta?". "în modul acesta se desprinde o corelație: supraestimarea înrudirii de sânge se află față de subestimarea ei în același raport ca efortul de a scăpa de autohtonie față de imposibilitatea de a reuși acest lucru. Experiența poate dezminți teoria, viața socială însă verifică cosmologia în măsura în care și una și cealaltă dau la iveală aceeași structură contradictorie." (18/1, p. 261) Această primă formulare a structurii are însă numai o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
etruscilor a stârnit numeroase controverse, cuvantul "etrusc" provenind din: Trusci, Etruri sau , după cum îi numeau românii, si Tyrsanoi în limba elina. Endonimul etruscilor era Razenna sau Razna. Există două teorii privind originea etruscilor în Italia: una a imigrării, cealtaltă a autohtoniei. Potrivit lui Herodot, etruscii au provenit din regiunea anatoliană Lidia(Lydia) și de pe unele insule din Marea Egee (îndeosebi Lemnos), iar Dionis din Halicarnas era de părere că etruscii erau autohtoni în Etruria. În baza celor mai recente evaluări științifice (susținute mai
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
din Dacia Traiană", apărută în 1884 într-un format de 300 de pagini. Pe aceeași temă a publicat la Paris, în 1885, lucrarea "O enigmă istorică. Românii în Evul Mediu". Sunt demonstrații veridice privind temeinicia, pe baza criticii moderne, a autohtoniei și continuității românilor în spațiul românesc tradițional, carpato-danubiano-pontic. În perioada 1888 - 1893, Alexandru D. Xenopol a tipărit la Iași opera sa fundamentală, "Istoria Românilor din Dacia Traiană", având șase volume și totalizând aproape 4000 de pagini. Este prima prezentare sistematizată
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]