157 matches
-
partidelor politice din România față de ideea europeană dovedește faptul că nimeni nu a deținut monopolul uneia dintre părți. Sunt "păcate" pe care le întâlnim pe tot eșichierul politic precum sunt și merite ce aparțin tuturor: dublul discurs, național-comunismul rezidual sau autohtonismul sunt elemente prezente, în diferite grade, peste tot în viața politică românească; la fel, integrarea în structurile euro-atlantice, chiar cu întârziere față de alții și cu nevoia de clauze suplimentare, este meritul tuturor partidelor politice, fapt recunoscut de toate partidele. Asta
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
familiale de avere funciară privată, practicarea strictă a derptului de protimisis pentru conservarea integrală a loturilor agrare colective sau individuale, ca și prin solidaritatea sa economică, obștea avea un pronunțat caracter băștinaș, exprimat prin unitatea de neam a membrilor ei. Autohtonismul obștei impunea obligația ca orice individ, bărbat sau femee de origine străină admis în sânul comunității (prin căsătorii, adopțiuni etc.), să devină autohton, să învețe limba satului, să accepte obiceiurile, credința creștină și organizarea lui social-economică și administrativă. Această trăsătură
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
ordin economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat în strânsă legătură cu centrele religioase de la sudul Dunării. Autohtonismul obștii sătești impunea obligația ca orice individ străin (bărbat sau femeie), care dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
plonjând deliberat în bufonerie și burlesc, abandonându-se firesc minutului revelator, încercând astfel să-și voaleze solitudinea. Așadar, asediind necunoscutul, el e colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
noștri” de „istorie recentă” îndeplinesc rolul ucigaș al complotiștilor din baladă. Revenind la „zidul plîngerii”, Ion Filipciuc pledează în studiul introductiv pentru intensificarea comparatismului în abordarea textelor mioritice. Pe această cale se deschid mari perspective, depășindu-se cadrul strîmt al autohtonismului. De regulă, valoarea textului se pune pe seama unui motiv decupat din ansamblul compozițional, cum ar fi „testamentul ciobanului” sau frica de strigoi sau unde și cînd se produce asasinatul, determinat de conflicte obișnuite. Alegoria „moartea-nuntă” trece drept o contrafacere, un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
culturii naționale. Nici o cultură națională însă nu poate crește parazitar pe trupul altei culturi. Ea e de sine stătătoare și vrednică să fie luată în seamă numai în măsura în care simbolizează în forme superioare proprietățile ființei neamului. O cultură înfiptă adânc în autohtonismul etnic și absorbind în plăsmuirile ei lumina spirituală a ortodoxiei are singură de partea ei garanția unui stil propriu. Prin mimetism nu vom ajunge în veacul veacului la el, fiindcă stilul propriu e strălucirea distinctivă a tuturor creațiilor culturale, rezultată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lungul timpurilor viața omului simplu. Creația populară a surprins din totdeauna frumosul În gândire, În port, În spiritualitate, aspecte consemnate magistral de Nichifor Crainic În eseul său „Sensul tradiției” din cartea sa „Puncte cardinale În haos” având ca suport autohtonismul, biserica și spațiul cultural carpato-danubiano-pontic. Dacă frumusețea greacă se regăsea În expresia „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă În trup sănătos) În civilizația dacică noțiunea de frumos este surprinsă În expresia „suflet sănătos În trup sănătos” (Simion Mehedinți), ceea ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bune părți a carierei sale S. își asumă concomitent ipostaze lirice diferite, chiar contradictorii. El este, astfel, poet social, care își deghizează tendenționismul în filosofie umanitaristă ori sceptică, poet intimist, apoi ispitit de experiențe moderniste, dar și evocator al unui autohtonism impregnat de evlavie ortodoxă, de simplicitate rustică și de bravură haiducească, precum și autor pentru copii. Vocația profundă este însă deficitară. Dacă versurile din Înfrângeri, Notații și Sub flacăra nădejdii sunt minate de prozaism și de locul comun, în schimb Paisie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
valențe de spațiu decizional, fiind locul/forul teritorial unde se iau deciziile umane (politice, economice, militare) ce transformă spațiul politico-geografic, inclusiv sub aspectul ponderii spațiale și demografice a urbanului și ruralului, precum și a configurării raporturilor urban-rural. A. Spațiul urban - de la autohtonismul istoric la racordul cu lumea exterioară a. Fenomenul urbanizării în lumea arabă a cunoscut o serie de particularități, care îi conferă o matrice proprie, ce cuprinde atât elemente de factură autohtonă, cât și elemente specifice urbanității europene (în ținuturile nord-africane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a spiritului critic (ceea ce îl apropie de G. Ibrăileanu), militează pentru modernizarea politică, e un spirit european, adept al liberalismului occidental și al căii industriale pentru prosperitate economică (la fel ca E. Lovinescu), situându-se la polul opus „Gândirii” și autohtonismului. Z. relevă și importanța contribuției ardelene în istoria culturii și civilizației românești, prin aceea că a dezvoltat substanțial ideile de romanitate, unitate și continuitate și a venit cu un avans de civilizație (Concluzii pentru cultura României întregite). Pe de altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
orientare tradiționalistă, autohtonistă și ortodoxistă, revista se înscrie în curentul literar și artistic gândirist. În articolul-program Rostul nostru, A. C. Cusin afirmă adeziunea la doctrina naționalistă, avându-i ca „părinți sufletești” pe N. Iorga și pe A. C. Cuza. Adept al unui autohtonism creator și activ, el își exprimă dorința ca publicația să devină „o nouă tribună de presă, unde atâtea din problemele zilei pe care ziarele le dezbat fugitiv să poată fi în acest loc tratate în mod doctrinar și științific”. Cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
misterioasă și ambiguă, având îndreptată o privire ironică spre cei care vor săprescrie legi fixe de comportament’’. Aportul de recreare, în totalitatea lui, desfășurat de scriitor are drept consecință punerea în circulație a unei noi structuri narative, caracteristică îndeosebi prin autohtonismul ei realist, fantastic. ,,Duhul balcanic’’ este acela care definește prototipul nuvelistic caragialian. Curba spectaculos ascendentă a artei caragialiene, luând în atenție fie și numai trilogia alcătuit din Abu Hasan, Calul dracului și Kir Ianulea, nu poate scăpa atenției nimănui. Dându
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice”. Redeclarându-și poziția antioccidentalizantă, doctrinarul ortodoxist susține că „occidentalizarea”, „nihilismul occidentalizant” ar însemna „negarea posibilităților noastre creatoare”, „negarea principială a unei culturi românești” și, implicit, „acceptarea unui destin de popor născut mort”. Prin adoptarea autohtonismului drept principiu de temelie, tradiționalismul „Gândirii” - precizează Crainic - continuă sămănătorismul, dar îl redimensionează. „Sămănătorul” a cultivat ideea istorică și ideea folclorică, nu însă și ideea religioasă, componentă tot atât de inalienabilă a caracterului național. Rezumativ caracterizat: „Țăranul sămănătorist e [...] un erou de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Eminamente ortodoxistă e grafica lui Anastasie Demian. De o muzică gândiristă și ortodoxistă nu se poate vorbi, dar G. Breazul pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism în spirit creștin ortodox, iar în literatura de imaginație, o componentă esențială, dar diferențiată, a mișcării tradiționaliste interbelice, căreia îi dă o nuanță spiritualizată, cu accent religios. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 7-23; Lovinescu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
asumat consolidarea pluralismului și a democrației, Într-un model politic „original”, adaptat condițiilor specifice ale României. FSN nu se dorea deci un partid al ex-comuniștilor, asumând ca unică moștenire momentul 1989 și, ca scop, crearea unui „sistem democratic original”. „Mitul autohtonismului”, pus În opoziție cu „mitul imitării modelelor străine” și cu „mitul restaurării” promovat de elitele liberale și țărăniste, susținea Însă impermeabilitatea culturii și societății românești la modelele occidentale. Afirmând anumite legături cu „experiențele reușite ale social-democraților suedezi”, liderii FSN preferau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
a cultiva „frumosul absolut”, de a urmări un „ideal”. Viitorul ar aparține romantismului idealist. În numele acestui viitor, A. contestă sub raport artistic scrierile naturaliste și critică orientarea estetică de la „Contemporanul”, mai ales pe C. Dobrogeanu-Gherea. Este și unul dintre promotorii autohtonismului cultural și artistic. În studiul Încercări critice. Junimea și roadele ei (1905), încearcă o judecată de ansamblu asupra rolului junimiștilor în evoluția vieții noastre intelectuale. Concluziile la care ajunge sunt negative. Deși în câteva articole din „Floare-albastră” și „Epoca” A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
provoca reacții adverse. Receptiv la modelele străine, dar simțindu-se uneori covârșit de ele, românul Încearcă În același timp să se apere, salvându-și fondul autohton. Unii români privesc spre Europa, alții nu vor să privească În afară. Europenismul și autohtonismul ilustrează o polarizare intelectuală tipică societății românești. Ne deschidem către ceilalți, sau ne Închidem În noi Înșine? Confruntarea dintre aceste tendințe opuse a Însoțit procesul de modernizare a ultimelor două secole. Evident, nu românii au inventat dramatizarea raporturilor cu „ceilalți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
periferie spre centru. Trecutul imaginar oferea ceea ce nu putea oferi prezentul real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau despărțirea de Occident și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin anii ’70 și ’80, de comunismul naționalist. În ambele variante, dacii pledau pentru o Românie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dozate În fel și chip și combinate cu surse autohtone: naționalismul francez și, mai cu seamă, „Action française“ a lui Charles Maurras, fascismul italian și nazismul german și-au adus, fiecare, partea de contribuție. Dar ele s-au Întâlnit cu autohtonismul, tradiționalismul și ortodoxismul românesc. Legionarii — Garda de Fier —, chiar dacă aparțin „familiei“ fasciste europene, prezintă totuși o sinteză distinctă. Misticismul lor ortodox Îi deosebește net de variantele occidentale de fascism (nazismul și fascismul italian s-au manifestat cu totul independent și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi obositoare. Să-i reținem doar pe cei mai mari dintre cei mari. Începând cu tandemul Traian-Decebal, părinții poporului român. Într-o primă fază, când românii se considerau romani, Împăratul Traian era, de departe, cel dintâi. Apoi, pe măsura afirmării autohtonismului, regele dac a trecut Înaintea lui și se află și astăzi Într-o poziție privilegiată. Burebista, primul rege al Daciei (contemporanul lui Caesar, cu un secol și jumătate Înaintea lui Decebal), a vegetat multă vreme, undeva, la Începuturile obscure ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de ancheta În ce cred eu, la care participă N. Iorga, S. Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Camil Petrescu, abatele Louis Barral. În paginile revistei sunt consemnate și opiniile prin care Emil Cioran și Petru Comarnescu răspund la ancheta Între occidentalism și autohtonism. Studii și eseuri cu caracter general semnează Dan Botta (Despre arta poetului), Dan Smântânescu (Între criticism și determinism), Dinu Roco (Gând și exprimare). Dan Smântânescu se ocupă de unele capitole ale literaturii române (G. Ibrăileanu, „Sămănătorul”, M. Eminescu), iar Octav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
întoarce” (Către cetitori, 1/1906). Formulată de Iorga, doctrina sămănătoristă, ale cărei principii se regăsesc și aici, se întemeiază pe revalorificarea tradiției istorice, cultivarea specificului național și, ceea ce este caracteristic demersului său, raportarea naționalului la universal. Prin orientarea naționalist-democratică, prin autohtonismul, tradiționalismul și misionarismul său, N. r. reprezintă dreapta culturală ce a susținut ideea solidarității naționale a românilor, pregătind astfel Marea Unire din 1918. Publicația își păstrează orientarea culturală și politică până la încetarea apariției, în 1940 (când extrema dreaptă ajunsese la putere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
Cezar Petrescu (Despre o nouă boală a veacului), C. Rădulescu-Motru (Țăranul și revoluția, Spre un nou idealism, Valoarea tradiției, Școala satului), Ion Petrovici (Ideal și tradiție), Const. C. Giurescu (Un nou ideal). În esență, acestea exaltă virtuțile „datinei” și ale autohtonismului, delimitându-se de arta novatoare a noilor generații, văzută ca produs mimetic de import. Printre principalii ideologi se numără Al. Dima, care reafirmă cu orice ocazie ideile programatice ale revistei: „poziția pentru care «Datina» s-a născut și a luptat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
le inventează pur ș( simplu" (Ungureanu, 1988: 60). Pentru ceilalți, bazele erau reprezentate de structura instituțională a națiunilor europene. Proiectul heliadesc cuprindea o reconstrucție lingvistică, proiecte utopice, satira, pamfletul, utiliza ș( exacerba funcția morală a literaturii, sublinia fondul străbun, promova autohtonismul. Este o adevărată operă de revigorare socială sprijinită pe literatură pentru că "...greșala (n literatură sau (n politică stinge națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota: "Scrierile poetului
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
discurs despre "sinele" comunității văzut însă prin ochii unei alterități plasate înafara comunității respective. Cele două logici, a sineității și a alterității, se subîntind peste lista eroilor exemplari ai comunității, consacrând tensiunea dintre două paradigme implicate, una a așa-numitului "autohtonism", iar cealaltă a așa-numitului "cosmopolitism""), mentalul românesc ("o axă structurantă a mentalului românesc, formată din Eminescu și I. L. Caragiale, primul fiind elocvent pentru regimul nocturn al imaginarului românesc, iar celălalt pentru regimul diurn, lucid și ironic al imaginarului nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]