41 matches
-
se pare important de semnalat, pentru că se discută despre dinamica piețelor emergente, este că putem vorbi aici nu doar despre o piață a capitalurilor, una a investițiilor sau tehnologiilor, care au beneficiat de un puternic impuls inițial occidental, impuls bine autohtonizat mai apoi, valorizînd specificitățile spațio-temporale, ci și despre o piață a ideilor, tot mai originale, o piață a inovațiilor. Să nu uităm că avem a face, în cele mai importante cazuri, cu țări-civilizație, țări continent, cu spiritualități și culturi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
stare mentală. Semnele vitalității lirice apar. Poetul se confesează prin peisaj și participă la ritmurile elementare ale naturii, având un real sentiment al geografiei și al istoriei, simțite ca spații vaste și timpuri imemoriale, precum la A. E. Baconsky, ori autohtonizate la Aurel Rău și Aurel Gurghianu"22. Conceptul de generație, pe care îl considerăm esențial de consemnat, a fost propus, inițial, de către Albert Thibaudet, "fiind utilizat pentru "decuparea" epocilor din istoria unei literaturi, și care, căzut în desuetudine, la un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care autohtonizează tema. Cele două personaje apar unul în profil, Salomeea, și altul în prim plan, frontal, Herodiada pe care o identificăm și prin faptul că ea poartă o coroană, este regina. Salomeea păstrează o rezervă resemnat-hieratică, întinzând deasupra mesei talgerul pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o comedie ieftină M-me Fromage iar Coșbuc e, pur și simplu, Ghiță. Nu scapă nici marile nume ale artei europene: Brahms e Beethovențel, Maeterlinck (simbolist neagreat de Caragiale) Pontifex Maximus Mauricius Maeterlinckus, Beethoven se românizează în Babacul, Dante e autohtonizat Alighierescu, Haydn e papa Joseph iar Haendel rămîne puișorul săsesc; nu scapă nici compozitorul Caudella numit cu intuiție etimologică maestrul Codiță, în perioada cînd îi era colaborator la Hatmanul Baltag, Iacob Negruzzi e înaintat la rangul de Ilustre și iubite
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
al savantului, cu întrebarea dacă în afară de forma a răbăși a cuvântului său, nu ar fi de studiat și forma a răsbăși, care ar indica o răbășire ridicată la cub și un superlativ" sau caută să deconspire încercarea adversarului de a autohtoniza, cu totul neinspirat, franțuzescul rabâchées. Este binecunoscută incisivitatea argheziană când e vorba de greșeli gramaticale sau de exprimare, de licențe gratuite, în general, de siluiri, voluntare sau nu, ale limbii române. Textul pe care tocmai îl avem în vedere este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor douăzeci și până la jumătatea anilor treizeci) este acela al catedralelor și marilor biserici ortodoxe în centre urbane semnificative (Catedrala încoronării de la Alba Iulia
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
relației cu noua cucerire teritorială, parcursul are și un sens masculin complementar, al verticalității: simbolul ignic și fumul, "stâlp al cerului", coborârea dinspre izvoare înspre vatră, întâlnirea cu bătrânul înțelept și predarea prerogativelor puterii, uciderea animalului-totem devenit apoi emblematic (motiv autohtonizat în urma preluării unui ansamblu cinegetic meridional), sacrificiul animalului-gonaci, înălțarea pe stâlp a capului de bour, înființarea noii lumi (centrul ei fiind vatra). Etapele mitului marelui vânător, combinate cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
organizeze o conferință de presă sau să iasă în față cu o declarație publică (dar pe cine mai interesează)? - că românii nu tac naibii mai mult. Am avea mare nevoie de câteva duzini de Carol I, care să nu se autohtonizeze; - oboseala inutilă (dar dulce) paternală. Codruț 5 decembrie 2005, Predeal Fauna care populează acest curs este destul de diversă, interesantă, bogată. Exită tipul (complet atipic!) al ardeleanului vorbitor de germană, căruia îi place foarte mult să dea din gură, să explice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sistemul pluripartidismului și al libertății de exprimare garantat, invariabil, doar de guverne de dreapta). Contrar aparențelor, nu mă grăbesc totuși să expediez ironic această chestiune pentru că unghiul de lectură al stângii intelectuale (nu neapărat al "stângii Bamboo" cum a fost autohtonizată, ironic, celebra gauche caviar franțuzească), reprezentată astăzi de grupul clujean de la www.criticatac.ro, este unul demn de luat în seamă. Chiar chestiunea lecturii sociale a impactului pe care manelele îl au asupra societății noastre, precum și prejudecățile "elitelor" asupra acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o contribuție substanțială la dezvoltarea poeziei la Începuturile noastre literare. Fără nici o exagerare, el este primul mare poet original, considerat pe drept, de M. Eminescu „rege al poeziei”. Autor al unor volume de poezii de inspirație populară, Vasile Alecsandri a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea, bucluc; numele se autohtonizează În cel mai comic chip: Agamiță, Gagamiță. Cetateanul turmentat este alegătorul anonim; el trăiește comedia alegerilor necinstite, amețit și nedumerit de tot ce se petrece În jurul lui. Este Îmbătat cu vorbe de Nae Cațavencu, de aceea Întreabă: „Eu cu cine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc : jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Mérimée. Este prima transpunere în românește, iar reprezentarea ei, cu deosebit succes, la Iași și la București, cu un ecou favorabil în presa vremii (Cezar Bolliac, Mihai Eminescu), a constituit un eveniment de seamă în istoria teatrului românesc. G. a autohtonizat personajele, dându-le și nume românești, a introdus numeroase elemente de critică socială care vizau realitățile politice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru teatru, de care s-a simțit foarte atras, a realizat, în colaborare
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
de burtă. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, bucureștenii au pregătit o mâncare denumită „pacea", făcută din picioare de oaie sau vițel, dreasă cu ou și oțet, similară deci ciorbei de burtă. Ciorba de burtă s-a autohtonizat în România. S-a spus: „Pentru că a fost preluată sub stăpânire otomană, acră i-a fost și ei soarta”. La propriu, căci oțetul a fost un adaos românesc în ciorba asta (în lipsă de lămâie), la fel și zarzavaturile. Astăzi
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi neobișnuite pentru a-și autohtoniza mijloacele de expresie. Prezența greșelilor de exprimare este însă incontestabilă până și principalul susținător al scriitoarei, Eugen Lovinescu, recunoscând că stilul scriitoarei este împânzit de exces de adjective, abuz de neologisme, construcții obscure și pedante și cacofonii. Scrisul pare neglijent
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]