54 matches
-
tradițională la cea modernă, când de fapt tranziția societală postcomunistă corespunde unei alte perioade istorice, cea a tranziției de la epoca industrială la era postindustrială. Pe de altă parte, desprinderea tranziției de configurare de cea tendențială a coincis cu „provincializarea” sau „autohtonizarea” analizei și chiar cu etnicizarea ei. Să insistăm puțin asupra acestui ultim aspect, evocând un exemplu. Spuneam că tranziția postcomunistă românească a ajuns să fie uneori caracterizată în termeni etnici sau ca având o specificitate cu totul aparte, ce ține
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
copilului, 1936-1939). Întrucât religiosul și etnicul constituie căile prin care „personalitatea” poate să comunice cu totalitatea („realitatea generală”), B. pledează pentru abolirea individualismului și pentru societatea autentică („etnică”), în armonie cu „misterul lucrurilor” și cu legile realității generale. „Curentul de autohtonizare” a culturii, pe care aveau să-l susțină și alți teoreticieni de la „Gândirea” (în speță, ortodoxiștii), atribuie autenticitate numai formelor culturale dezvoltate pe notele specificului etnic. Dacă întâia formă care s-a autohtonizat este, în concepția lui B., literatura, iar
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
urmă filosofia („expresia superlativă a cunoașterii de sine, fundamentală și armonizată”), în logica modernă („periferică, compozită, unilaterală, individualizată la exces”) ar fi necesară o reformă pentru a fi înțelese în mod adecvat nevoile de cunoaștere pe care etnicul le impune (Autohtonizarea filosofiei, 1927, Etnicul și logica modernă, 1935). Alte concepte devin, de asemenea, operante într-un mod particular în filosofia „confluențelor” din eseuri: „realitatea destinului” reprezintă „confluența factorului metafizic și a factorului natural pe același meridian existențial” ( Ideea de destin, 1937
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
1937). Studiul Doctrina personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru (1927) conține in nuce o bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o vede eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
ceva forțe cu coloană vertebrală feministă și am organizat o manifestație. Când scriam lozincile ei, a trebuit să plec în grabă la Hunedoara. Zilele dinaintea durerii din „Eclipsa”. Doare și acum. Liliana Popescu a rămas in charge cu răzbelul contra autohtonizării prin incitare la scofâlcirea femeilor proxime. Era foarte frumos acolo la Ox Ford, cum îmi place mie să pronunț. O lume minunată în care singurul meu stres era acela că o carte este deja dată sau că vine cam târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
socio-literar urban, prizat prin snobismul micii burghezii intelectuale în ascensiune. (Și în plan politic Minulescu face o figură aparte, ca adept al Partidului Liberal și secretar de redacție al oficiosului acestuia). „Romanțele” minulesciene reprezintă însă ceva mai mult decît o autohtonizare literară a spiritului șansonetismului francez. Un caz diferit, de epuizare ontologică a simbolismului, e ilustrat de către G. Bacovia, un captiv al periferiei: „poza” bacoviană, vizibilă deja în volumul Plumb (1916, editat de Ion Pillat), exhibă - pînă la caricatură - stereotipiile/convențiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vinea. Teatralismul ironic este însă trăsătura definitorie a liricii tînărului Maniu, ca și imagismul fauve, iar elementele de metaliteratură au o funcție polemică. În mod oarecum straniu, după acest foc de artificii antiacademist va trece treptat în prim-plan o „autohtonizare” expresionistă, primitivistă, folclorizantă și bizantinizantă, oarecum în linia picturii lui Francisc Șirato. Ea se va accentua după război, odată cu opțiunea „gîndiristă” a autorului (volumele Lîngă pămînt și Cartea țării sînt emblematice, deși autorul va continua să publice la reviste nonconformiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iar guvernul polonez nu se Împotrivește, dată fiind criza de locuințe de la orașe 2. Motivația În România este, Într-un fel, diferită, dar este de subliniat În ambele țări legătura Între emigrarea evreilor și problemele lor economice, cea dintâi permițând „autohtonizarea” forței de muncă În respectivele țări. O dovadă a dorinței de a Încuraja emigrarea evreilor o constituie și felul În care se desfășoară plecările, mai precis felul În care se eliberează aprobările de emigrare. Ne vom opri numai asupra unora
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de colonizare, de independențe și / sau de năvălirea comunistă. Conservarea lor în scopuri muzeografice sau patrimoniale servește acum unor interese politico-ideologice clare, statele fragilizate de globalizarea economică având mai mult ca oricând nevoie să-și asigure un capital cultural de autohtonizare pentru a se legitima. Atunci când nu te consideri prea înzestrat cu aptitudini pentru tipul acesta de decriptare, pare enormă sarcina de a căuta să analizezi în același timp capacitățile de autonomie ale actorilor sociali, individuali și colectivi, precum și modurile lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nuvelistic caragialian. Curba spectaculos ascendentă a artei caragialiene, luând în atenție fie și numai trilogia alcătuit din Abu Hasan, Calul dracului și Kir Ianulea, nu poate scăpa atenției nimănui. Dându-i o asemenea interpretare, se poate spune că fenomenul de autohtonizare a șeicului în Kir Ianulea atinge în aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cel care consumă. În sens negativ, hibridizarea înseamnă surogat sau kitsch, ea distruge atât noul, cât și vechiul și produce forma fără fond. În sens pozitiv, hibridizarea poate să însemne inovație și poate să compenseze nevoia de nou. Indigenizarea înseamnă autohtonizare, întoarcere către ceea ce e considerat în mod tradițional bun. Indigenizarea înseamnă rezistență, ea presupune reorientarea către rădăcini (nu numai a elitelor), către cultura considerată autentică, de acasă, și totodată resemnificarea ei ca valoroasă, sau plasarea sa în centrul atenției. Ea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat condiția nefericită a geniului (Scrisorile, Luceafărul, Glossa), meditația patriotică (Scrisoarea III), natura și dragostea care se împlinesc într-o adâncă autohtonizare. Natura eminescinaă are două dimensiuni: terestră și cosmică, fiind un cadru fizic al omului, al gesturilor și al atitudinilor sale; o ființă metafizică în care se cufundă poetul. În acest spectacol poetic, natura devine personaj (Revedere), realitate metafizică (Mai am
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
știință epică și cultură creatoare"97 ș.a.m.d. Hazul pe care-l stârnește episodul Un harem model, spre exemplu, amintește de cel produs de insolita imagine caragialiană a iadului lui Tartarot din Kir Ianulea, prin aceleași procedee comice de autohtonizare și inversare parodică a tiparelor mentale: Intrând pe ușa mascată de trupul superb al unei tătăroaice mascate de trupul masiv al unui eunuc, Metodiu se opri zgâit în prag: în camera cufundată într-un semiîntuneric plăcut și din care se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semnul unei astfel de "confuzii", drept care ele trebuie interpretate ca rătăciri doctrinare cauzate de interferența Cominternului în afacerile domestice ale Partidului. Apostazia Partidului la doctrina antinațională este astfel desăvârșită. Concluzii: renaționalizarea memoriei istorice românești. Inițiate timid încă din anii '60, autohtonizarea politică și autarhizarea culturală românească se intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor '80. Prefacerile memoriei istorice românești oglindesc evoluțiile de ordin politic. Cea mai remarcabilă mutație o reprezintă re-naționalizarea memoriei românești după ce în prima fază a socialismului fibra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
semnul unei astfel de "confuzii", drept care ele trebuie interpretate ca rătăciri doctrinare cauzate de interferența Cominternului în afacerile domestice ale Partidului. Apostazia Partidului la doctrina antinațională este astfel desăvârșită. Concluzii: renaționalizarea memoriei istorice românești. Inițiate timid încă din anii '60, autohtonizarea politică și autarhizarea culturală românească se intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor '80. Prefacerile memoriei istorice românești oglindesc evoluțiile de ordin politic. Cea mai remarcabilă mutație o reprezintă re-naționalizarea memoriei românești după ce în prima fază a socialismului fibra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor) - p. 113. Legătura dintre sacrificarea Ifigeniei și aceea a Anei lui Manole nu este întâmplătoare. Dacă un Anouilh plasează în actualitate intriga clasică pentru a demonstra perenitatea problematicii tratate de tragicii greci, Eliade preferă să reinterpreteze legenda elină prin autohtonizare, prin relevarea legăturilor sale cu folclorul românesc : așa cum demonstrează studiile de specialitate, mitul jertfei creatoare, universal răspândit, dovedește o vitalitate remarcabilă în spațiul sud-est european. Există în Iphigenia un indiciu al acestei consubstanțialități. Agamemnon e exasperat de vuietul vântului, care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
precum și dorul de Itaca natală exprimat cu sinceritate în confesiunile epistolare de la Paris conduc tot spre unitatea monografica. Chiar dacă izvorul de inspirație n-a fost doar meleagul natal, memoria afectiva a artistului diluează dimensiunile universalului, supunându-le unei grile de autohtonizare. Poate o stradă din periferia Parisului să-l fi inspirat, dar Viorel Huși o supune unei stilistici plastice a locului natal, o hușenizează. Observat cu atenție, cerul nu e senin, dar solaritatea e vizibilă atât prin umbrele prelingându-se de la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și educația, cultura devine un fenomen de masă, atât ca acces la informare, cât și ca acces la producere. Acest fapt contribuie în perspectivă la înlocuirea formelor elitiste cu cele general-civilizatorii. Generalizarea treptată a accesului la Internet scade gradul de „autohtonizare excesivă”. Devenim parte a lumii mari. Intrăm în competiție și colaborare cu oameni din alte culturi și, de ce nu, începem să existăm pe harta culturilor, fără să fim obligați să emigrăm în societăți „vizibile”. Trăim în cea mai bună poziționare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]