62 matches
-
a New Science, Penguin, New York, 1988, p. 185. Experimentele de laborator se desfășoară neapărat folosind o natură standardizată și pură (adică reactivi din cataloage) și instrumente de observare fabricate de mâna omului. Reușita unor experimente, precum și un oarecare grad de autojustificare În munca de laborator, depinde de manipularea corectă a acestor obiecte. Vezi Theodore M. Porter, Trust in Numbers: The Pursuit of Objectivity in Science and Public Life, Princeton University Press, Princeton, 1995, capitolul 1. Vezi și Ian Hacking, „The Self-Vindication
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
moral susținut cu elementele artei scrisului. Personajul e credibil, dar contradictoriu: Maria Popescu are vocația sacrificiului, e exponenta unei etici inflexibile, atitudine care o îndepărtează de semeni, dar nu aplică aceleași principii când se judecă pe sine, fiind dispusă la autojustificări degradante și la improvizații în propria existență. Grotescul unor scene e salvat de finețea descrierii și a portretizării. Scrierea jurnalului (publicat în a doua parte a romanului) trebuia să însemne o revanșă pentru nereușita în viață a eroinei. Ea distruge
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
lor, idee atât de invocată în actualul context din România. Dar convergența atitudine/comportament se explică și prin aceea că, în acord cu teoria disonanței cognitive de a realiza o convergență între evaluările și comportamentul nostru, atitudinea poate apărea ca „autojustificare” (raționalizare) a acțiunilor noastre. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea, efectul. Trecerea rapidă de la regimurile totalitare la democrație este o situație aproape cvasiexperimentală în acest sens. Fără a fi ipocriți - și aceștia sunt numeroși -, mulți indivizi, mai mult
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt numeroși -, mulți indivizi, mai mult sau mai puțin constrânși de împrejurări, întreprind acțiuni discrepante față de convingerile lor prealabile, iar, o dată întreprinse, respectivele acte de conduită determină o reformulare a convingerilor (atitudinilor), o adaptare a lor la noua situație. Desigur, autojustificarea poate fi dezvoltată chiar înaintea desfășurării acțiunii. S-au consemnat și experimental asemenea mecanisme, în care subiecților li s-au indus comportamente contrare atitudinilor lor, ceea ce a generat tensiune cognitivă, de unde formularea unui suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament, întrucât atitudinile sunt rezultatul autopercepției (percepția propriului comportament). Adică, așa cum noi deducem, de regulă, atitudinile altora din ceea ce ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și autoatribuim o atitudine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și nu ideologică, P. colindă avizat cetăți și muzee din Italia până în Scandinavia. Comentate ca proză de mărturisire, Porțile și Voce și val, în care lumea literară a obsedantului deceniu e deghizată sub nume fictive, sunt mai ales cărți de autojustificare a unei angajări, a opțiunii „între moartea de deportat docil și sfârșitul de luptător. Tertium non datur”. Scrise fluent, cu vătuit regret al ieșirii din avanscenă, ambele sunt un colaj de pagini diaristice și retrospectivă târzie, avansând, cu rare asprimi
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Demonii vor ști să proiecteze sexualitatea în cadrul fărădelegii și al iresponsabilității. Erosul demonic desființează. El aruncă amanții într-un colț obscur de neființă, în care noțiunea de legământ și ascultare lipsește cu desăvârșire. Acest ansamblu de patimi însoțite de arta autojustificării constituie sfera noologică a mondenității. În lume nu mai întâlnim persoane, ci obiecte. Spontaneitatea trebuie formalizată în rubrici foarte strâmte, saturate de obligații sociale. Gesturile nu mai au semnificații individuale, ci sunt doar coduri de comportament tipizat. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
firea și că ea a rămas nepătrunsă de harul lui Dumnezeu, așa încât se predă, pe cât îi este cu putință, unei depline pocăințe”1. Ura de sine însoțește această ruptură violentă de lumea rătăcirii, a înșelărilor și amânărilor indefinite, dar ispita autojustificărilor nu se îndepărtează de ucenic. Dobândirea unei bune purtări sau împodobirea cu virtuți trupești exterioare nu anulează rădăcinile ontologice ale egoismului. Morala educă individul, dar nu revelează dimensiunea universală, sacerdotală și eshatologică a persoanei. Este lucrul ignorat cu nedesăvârșire de către
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu s-au mișcat. Arăta stors de vlagă, ca o sticlă golită de tot vinul dinăuntru, în care au mai rămas doar resturile depuse. Am continuat. Nimic din ce spuneam nu putea să înrăutățească situația. Probabil că doar nevoia de autojustificare m-a făcut să sper că vorbind cu mine se va ajuta pe el. —Charles te șantaja, nu? am întrebat. Simon și-a ridicat privirea. A dat ușor din cap. Am crezut că ai vrut să spui... că ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
acesta pe Harry. Nu credea nici a zecea parte din ce-i spunea, dar, de fiecare dată când subiectul schimbării locului de muncă se punea iar pe tapet, se înțepenea pe picioarele din spate și începea să țeasă contraargumente și autojustificări ridicole. Știa că i-ar fi fost mai bine dacă ar fi lucrat pentru Harry, dar considera că a fi asistent de anticar nu era tocmai o perspectivă incitantă, nu exact ce visa atunci când își imagina schimbarea în viața sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nimic. Îndoiala se întinse peste rană ca o zgaibă de care tot trăgea. Voia doar să dărâme totul, să curețe peisajul, să evadeze într-un loc gol și adevărat. Dar nu exista nici un loc adevărat; doar miraje scurte, urmate de autojustificări lungi, umilitoare. În seara asta se va întoarce cu acest bărbat în chilia lui de călugăr. Era iubitul ei, partenerul ei. Promisiunea prezentă, eternă a anului. N-avea alt pat, nici alt loc unde să se întoarcă și unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
la vremea studenției, cu patruzeci de ani În urmă, așa Încât am considerat că e bine să mă adresez lui Herbst pentru o călăuzire. Dar dacă aș fi Început să‑i pun Întrebări, ar fi trebuit să mă implic Într‑o autojustificare și nu aveam chef de așa ceva. Ravelstein murea - zăcea Înfășurat În așternuturi, cu ochii Închiși. Sau dormea sau se gândea la ce te gândești În ultimele tale clipe. Senzația mea era că Încerca să facă tot ce putea face În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o concordanță ridicată între atitudine și comportament se explică și prin aceea că, în acord cu tendința oamenilor de a realiza o congruență între evaluările (opiniile) și comportamentul lor (teoria consonanței cognitive), atitudinile și opiniile pot apărea și ca o autojustificare (raționalizare) a acțiunilor întreprinse. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea - efectul. Dacă convergența ridicată dintre răspunsurile atitudinal-opinionale și cele comportamentale apare oarecum ca fiind ceva firesc și îmbucurător pentru sondajele de opinie, divergența dintre ele suscită mai mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o dezvoltare organică, surprins în evoluția lui. În această situație au fost admise valori condiționate spațio-temporal în detrimentul valorilor eterne și unanim recunoscute, iar o ipotetică și mult dorită Mathesis universalis s-a scindat în științe particulare autonome, care din ambiția autojustificării, au căutat să-și creeze, fiecare în parte, propria-i epistemologie. Declinul modelului metafizicii generale a favorizat elaborarea filozofiilor diverselor științe. Scientismul a impus o alunecare spre empirie, fără a impune pretenții axiologice cu putere de generalizare, ci doar, cel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la nivelul conștientului sub forma unui amestec haotic de culpabilitate care poate merge pînă la disperare față de propriile rătăciri. Cauza aceasta esențială a disperării rămîne în cea mai mare parte a timpului ignorată de introspecția morbidă și de falsele ei autojustificări. Aceasta nu înseamnă că, dat fiind că este inconștient, amestecul de culpabilitate oferă introspecției clarificatoare o șansă de reușită. Eficacitatea clarificării introspective care a existat din-totdeauna sub forma "bunului-simț" (ce nu trebuie luat în sensul său obișnuit) constă în faptul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că ea este cheia înțelegerii funcționării motivante intime. Culpa vitală constă în exaltarea imaginativă a dorințelor (materiale și sexuale) fructul oprit al pomului cunoașterii aviditatea banală făcînd din om dușmanul omului. Culpa individualizată, vanitatea culpabilă a fiecăruia, rezidă în neîncetatele autojustificări false ale propriei noastre culpe vitale, ale propriilor noastre exaltări imaginative ale dorințelor, fie că aceste invenții sînt realizate banal sau ascunse cu ipocrizie, refulate cu ajutorul moralismului fariseilor. Ceea ce scoate la iveală mitul creștin este sancționarea imanentă a vinii comune
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
noastre exaltări imaginative ale dorințelor, fie că aceste invenții sînt realizate banal sau ascunse cu ipocrizie, refulate cu ajutorul moralismului fariseilor. Ceea ce scoate la iveală mitul creștin este sancționarea imanentă a vinii comune: fiecare sentiment de culpabilitate este proiectat prin falsa autojustificare vanitoasă sub forma unei acuzații împotriva altuia, care, ce-i drept, fiind la rîndul lui un fals motivator, este inclus în culpa vitală comună tuturor. Dar la acuzarea altora apelează fiecare ca scuză, sub pretextul că el ar fi perfect
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiind la rîndul lui un fals motivator, este inclus în culpa vitală comună tuturor. Dar la acuzarea altora apelează fiecare ca scuză, sub pretextul că el ar fi perfect și fără greșeală dacă ceilalți nu ar fi nedrepți față de el. Autojustificarea devine în cele din urmă autoglorificare. Fiecare din noi are tendința să se considtre drept unica ființă omenească dreaptă într-o lume nedreaptă. Nimic mai firesc decît faptul ca, în final, ansamblul oamenilor pretins drepți, acuzîndu-se reciproc că sînt nedrepți
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de propria sa natură, un "proces" în care omul este inculpatul (în caz de delict împotriva legii armoniei), fiind totodată și propriul său judecător supraconștient și propriul său apărător (în cea mai mare parte a timpului prin tentative de falsă autojustificare). Nici Dumnezeu, nici liberul arbitru nu există. Semnificația profundă a autodeterminării deliberante este legea fundamentală a vieții umane: responsabilitatea omului față de el însuși, față de misterul animării sale. Nimic nu este mai instructiv pentru înțelegerea temeinică a problemei esențiale a vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Ea este irealizabilă fără eliberarea pe față de opiniile publice. EFORTUL DE ELIBERARE necesită deci participarea conștiinței penetrante a determinării ascunse subconștient. El nu poate fi sprijinit fără conștiința pertinentă a existenței unei false motivații principiale fondată nu numai pe falsele autojustificări individuale, ci mult mai insidios pe existența falselor justificări colective: ideologiile dominante, fiecare din ele înarmată cu un întreg arsenal de justificări. Libertatea spiritului se realizează în măsura în care omul are curajul să ridice la nivelul propriei sale conștiințe nocivitatea discuțiilor triumfurile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
totodată singurul corect. Oricare ar fi cauzele întîmplătoare și istorice ale injustițiilor sociale, nu are rost să căutăm aici argumentul principal împotriva imanenței justiției. Esențial este faptul că justiția va domni asupra inter-reacțiilor și a instituțiilor sociale atît timp cît autojustificarea falsă va domni asupra intențiilor motivante secrete ale indivizilor. Nedreptățile sociale sînt în mod esențial consecința inter-reacțiilor indivizilor în măsura în care aceștia sînt falși motivanți. Omul este liber să facă ce vrea; el este liber chiar să se justifice în mod fals
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
oricărui sentiment de culpabilitate, tendință care fară știtea noastră și în ciuda diverselor grade de intensitate este subconștient ascunsă în forul interior al fiecărui om. Ea constituie motivul principial al plîngerii patetice sau patologice împotriva nedreptății lumii și a vieții, întrucît autojustificării false în exces îi corespunde excesul de inculpare a tuturor celorlalți, considerați ca fiind nedrepți. Nemulțumirea este prea ușor justificabilă prin faptul că toți oamenii sînt motivanți falși, de unde rezultă că vanitățile vexate caută obsesia obținerea triumfului vanitos asupra celuilalt
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cînd i-am executat activ poruncile, care sînt în realitate propriile noastre porniri subconștiente, implicînd autoresponsabilitatea. Infernul nu este un loc aflat în spații, ci reprezintă funcționarea unui mecanism de natură psihică: orbirea subconștientă pro-vocată și produsă de vanitatea falselor autojustificări refulante. În caz de nervozitate, Satan, tentația subconștientă, se manifestă cînd prin intenții pseudo-sublime prea bune, cînd prin tentații banalizante prea subtile și nefaste. Viața psihică patologic deformată este copleșită de tentația obsedantă a reveriilor evazioniste materiale și sexuale cu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi reușit să se concentreze în rugăciune în timp ce bumbașirul, ajutat de câțiva funcționari îi inventaria și-i confisca toate lucrurile. Diaconii și arhimandritul duceau cântările deniei iar mitropolitul cum îl privea așa, prin ușa din dreapta a altarului, simți că mecanismul autojustificării începea să pună stăpânire pe cugetul său. Dacă voievodul ar fi fost rob, și duse mâna la urechea despicată ascunsă vederilor altora sub părul cărunt și sub vălurile camilafcei, dacă ar fi fost și el rob..., își mai spuse o dată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de "justificare", subiecții sînt stimulați să spună de ce au exprimat cei trei termeni gîndindu-se la cuvîntul inductor. Li se permite astfel să explice procesele care operează în propria lor reprezentare. Prin acest artificiu tehnic și psihologic, s-ar favoriza apariția, autojustificarea și memorarea relativ mai de durată a atributelor cognitive cele mai caracteristice pentru o RS. Acest lucru este esențial pentru buna continuare a procedurii SCB și a chestionarului standardizat pe care îl presupune. Fără această fază prealabilă, aceasta ar putea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]