101 matches
-
prin intermediul factorilor de risc comuni, așa cum vom constata mai departe); - consumul de tutun, care este adesea asociat altor tulburări de comportament, poate fi la originea conflictelor și deci a depresiei; - în sfârșit, putem considera acest consum ca o formă de automedicație. Autorii concluzionează că tabagismul (definit ca un consum de mai mult de 10 țigări pe zi) în adolescență trebuie, oricum, să fie un semnal de alarmă pentru clinician, care trebuie să depisteze eventualele probleme psihopatologice asociate. Asocierea depresie-consum de substanțe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și acceptată de diverșii membri ai familiei. Așa după cum sublinia Lecrubier (1986): „este preferabil să nu prescrii, decât să prescrii prost”. Într-adevăr, tratamentele prescrise pot fi deturnate de la scopul lor: sistări rapide, ori din contra reluarea lor prin intermediul unei automedicații, utilizarea lor în vederea unei tentative de suicid etc. Din punctul nostru de vedere, a prescrie un tratament medicamentos unui adolescent necesită întotdeauna următoarele condiții prealabile: - o informare precisă, pe cât posibil a adolescentului, în legătură cu ceea ce se așteaptă de la medicament și cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în unele „crize anxio-depresive” sau în unele „pericole de prăbușire depresivă” în cadrul cărora adolescentul este invadat de teama că „va eșua”, că „nu va face față”, că „va înebuni”. Aceste angoase pot genera soluții nefaste: consum de droguri, de alcool, automedicație anarhică, trecerea la acte diverse, tentative de suicid etc. În alte cazuri, importanța angoasei poate constrânge adolescentul să-și reducă uneori activitățile în timp ce elaborează conduite fobice (fobii școlare). Benzodiazepinele sunt cele mai utilizate, cu atât mai mult cu cât produsele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tip de „logică”. Aceste remarci trebuie să îndemne clinicianul să facă dovada celei mai mari prudențe în prescrierea acestei clase de produse medicamentoase. Vom insista în special asupra: - necesității imperioase de a încadra cu rigurozitate prescripția și de împiedica o automedicație al cărei risc este transformarea acesteia într-o cvasi apetență toxicomaniacală dacă adolescentul este lăsat liber să-și aplice tratamentul după propria sa apreciere; - necesității imperioase de a limita în timp aplicarea acestei prescripții, în general cincisprezece zile-o lună
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
disponibilitatea mijloacelor de transport, costul actelor, costul medicamentelor, al asigurării, atracția serviciilor oferite, calitatea îngrijirii etc. Aceste variabile explicative sunt în interacțiune și determină alegerea resursei de îngrijire a sănătatii, a serviciilor disponibile (vindecători tradiționali, vindecători moderni, vânzători de medicamente, automedicația sau lipsirea de tratament). Cercetarea stării de sănătate sau boală Experimentarea baza testării ipotezelor în fizică, în biologie este inaplicabilă în societatea oamenilor, din rațiuni practice și etice. Complexitatea fenomenelor sociale face reducționiste explicațiile deterministe de tip cauză-efect. Sociologii fac
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
supraproducția de medicamente și tehnică medicală), conduc la apariția și menținerea unei stări de neîncredere, suspiciune și chiar contestare a medicului, a actului medical și a sistemului medicosanitar. În plus aceiași informație medicală incompletă și neverificată asociată dumpingului comercial, favorizează automedicația și chiar o stare de dependență a cetățeanului față de sistem prin propagarea spectrului devastator al unor molime catastrofice, cărora individul și societatea În ansamblu, nu le-ar putea face față decât Într-o manieră orientată interesat. De reținut aici că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Astfel Încât, abuzul de substanță sau dependență apar după câteva episoade ale tulburării psihiatrice. A2) Uzul de substanță poate să se producă și Înaintea debutului tulburării psihiatrice dar nu Întrunește criteriile de abuz sau dependență. O asemenea condiție poate fi considerată automedicație. De exemplu, o persoană experimentează consumul excesiv de alcool În timpul episoadelor unei depresii majore, dar nu mai bea când depresia se remite. B) Tulburarea legată de uzul de substanță este primară: B1) Tulburarea legată de uzul de substanță există Înaintea debutului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
le generează consumul de toxine. Conform autorilor (Baigent et al., 1995, Verduox et al., 1996) abuzul de canabis, de opiacee și de alcool precede psihoza În două cazuri din trei. Pentru alți autori abuzul de droguri este o tentativă de automedicație a simptomelor premorbide ale schizofreniei. Astfel, spre deosebire de alte substanțe, abuzul de stimulente - cocaina și amfetaminele - survine În general după doi ani de la debutul schizofreniei. Această constatare acreditează ipoteza automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trei. Pentru alți autori abuzul de droguri este o tentativă de automedicație a simptomelor premorbide ale schizofreniei. Astfel, spre deosebire de alte substanțe, abuzul de stimulente - cocaina și amfetaminele - survine În general după doi ani de la debutul schizofreniei. Această constatare acreditează ipoteza automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca pacienții schizofreni consumă droguri pentru a resimți starea de euforie legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-88%. 30 % dintre subiecții schizofrenici fumează până la 40 de țigări pe zi, iar 40% peste 40 de țigări pe zi. Ca și În cazul populației generale consumul de tabac la schizofreni este corelat cu sexul masculin și cu populația tânără. Automedicația: diverși specialiști consideră abuzul de substanțe ca o tentativă de automedicație a simptomelor negative ale schizofreniei, a simptomelor anxioase și depresive sau a efectelor indezirabile ale neurolepticelor. În acest sens de cauzalitate, schizofrenia este primară toxicomaniilor care sunt evident secundare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
zi, iar 40% peste 40 de țigări pe zi. Ca și În cazul populației generale consumul de tabac la schizofreni este corelat cu sexul masculin și cu populația tânără. Automedicația: diverși specialiști consideră abuzul de substanțe ca o tentativă de automedicație a simptomelor negative ale schizofreniei, a simptomelor anxioase și depresive sau a efectelor indezirabile ale neurolepticelor. În acest sens de cauzalitate, schizofrenia este primară toxicomaniilor care sunt evident secundare ca mecanism de apariție. Pentru Khantzin (1985) automedicația ar fi legată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o tentativă de automedicație a simptomelor negative ale schizofreniei, a simptomelor anxioase și depresive sau a efectelor indezirabile ale neurolepticelor. În acest sens de cauzalitate, schizofrenia este primară toxicomaniilor care sunt evident secundare ca mecanism de apariție. Pentru Khantzin (1985) automedicația ar fi legată foarte precoce de evoluția schizofreniei și În speță de simptomele premorbide ale maladiei. Semnele negative ale schizofreniei (anhedonia, avoliția) ar fi mai puțin severe la pacienții schizofreni consumatori constanți de cocaină. Pe de altă parte, schizofrenii ar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
recunoaște sufixul -re și 5 substantive în care se recunoaște sufixul -iune, ceea ce înseamnă că tipul e-i își datorează productivitatea aproape în întregime sufixelor. 3.1.4. Tipul flexionar ie-ii: am înregistrat 102 substantive: abdominalgie, apendicectomie, autoacuzație, autoeducație, autoironie, automedicație, balcanologie, bioenergie, calcemie, carmangerie, ciupercărie, claustrofobie, concatenație, conotație, contracepție, conversie, coronografie, demofobie, depresie, difuzie, diglosie, discografie, dizarmonie, ecografie, ecospecie, edentație, emisie, empatie, enterologie, etruscologie, extensie, etnie, filmografie, francofonie, frecție, frezie, hidroizolație, hiperinflație, iconoclastie, imagologie, implantologie, intelighenție, intubație, izometrie, kinetoterapie, levitație
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
baze preexistente DOOM1, destul de numeroase, după cum se poate observa mai jos: aero-: aeroambulanță, aerobuz, aerodinamicitate, aerogenerator, aerotermă; anti-: antialergic, antiapopleptic, antiartă, antibronșitic, antidepresiv, antidiabetic, antifurt, antigripal, antitinflamator, antiliteratură, antimemorii, antipoluant, antiradar, antiroman, antitusiv, antiviral; auto-: autoacuzație, autocolant, autoeducație, autogreder, autoironie, automedicație, autotaxare, autotren; bio-: biodiversitate, bioenergie, biogaz, bioritm; euro-: eurocent, eurodolar, euroobligațiune; micro-: microanchetă, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microcip, microelectronică, micromoleculă, microparticulă, microprocesor, microproducție, microsistem, microundă, microwatt; mini-: minicar, minigolf, minimarket, minivacanță; multi-: multiculturalism, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, multipartidism; pre-: preaderare, precomandă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
numeroși factori de agresiune ce acționează lent și cumulativ asupra organismului uman. Datorită stressului, riscul potențial al accidentelor în cabinetul stomatologic sau de chirurgie dento-alveolară este mult crescut prin stări anxioase - „ angoisse dentaire” , insomnii, alimentație deficitară dată de durerea dentară, automedicația necontrolată și riscul interacțiunilor medicamentoase. Urgența medicală în stomatologie survine ca o stare patologică imprevizibilă, neașteptată în manifestări și durată, susceptibilă în unele cazuri să compromită prognosticul vital și funcțional al pacientului. (Rotaru 1992) În evaluarea urgenței medicale se iau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
contaminează cu o bacterie tranz.: Dejecțiile contaminează solul part. contaminat, -ă nom. contaminarea A SE CONTOPI Brațul Chilia se contopește cu marea tranz.: Ion contopește zahărul cu apa part. contopit, -ă nom. contopirea A SE CRONICIZA Boala se cronicizează tranz.: Automedicația cronicizează durerea de cap part. cronicizat, -ă nom. cronicizarea A SE CURENTA Ion s-a curentat la 20 000 de volți tranz.: Un cablu de transformator l-a curentat pe Ion part. curentat, -ă nom. curentarea, curentatul A SE CUTA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
efectuează recepția cantitativa și calitativa a produselor farmaceutice și a altor produse de uz uman, a substanțelor farmaceutice cu care este aprovizionata farmacia. Articolul 10 Farmacistul are obligația de a informa pacientul în legătură cu medicamentul și de a combate tendința de automedicație. Articolul 11 Farmacistul cooperează cu medicul în legătură cu schemă terapeutică, în special în cazul asocierilor de medicamente, pentru evitarea eventualelor accidente medicamentoase. Articolul 12 Farmacistul participa la activitatea de farmacovigilența. Articolul 13 Farmacistul urmărește noutățile terapeutice pe plan național și internațional
ORDIN nr. 201 din 5 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea de funcţionare a unităţilor farmaceutice, precum şi a Normelor tehnice privind funcţionarea farmaciei, depozitului farmaceutic şi a drogheriei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124509_a_125838]
-
a) eliberează și, după caz, prepară medicamente și alte produse farmaceutice cu respectarea strictă a dispozițiilor legale; ... b) răspund de asigurarea necesarului de produse farmaceutice, de conservarea și preschimbarea acestora în cadrul termenelor de valabilitate; ... c) desfășoară acțiuni de combatere a automedicației și a abuzului de medicamente. ... Articolul 39 Oficiul farmaceutic se organizează în județe și în municipiul București în subordinea direcțiilor sanitare. Oficiul farmaceutic răspunde față de consiliul popular județean sau al municipiului București de întreaga activitate de distribuire a medicamentelor, depozitare
LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140687_a_142016]
-
consiliile populare vor sprijini cadrele medicale pentru obținerea, potrivit legii, a locuințelor necesare. Articolul 72 Farmacistul are următoarele obligații principale: a) să participe, alături de medic, la activitatea de apărare și îngrijire a sănătății populației, prevenirea abuzului de medicamente și combaterea automedicației; ... b) să îndrume populația asupra modului de utilizare a medicamentelor, respectării dozelor prescrise și a consecințelor folosirii incorecte a acestora; să popularizeze în rîndul cetățenilor folosirea plantelor medicinale în profilaxia și tratamentul unor boli; ... c) să prepare și să elibereze
LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140687_a_142016]
-
alți indicatori Termen de realizare: 2003 7. Promovarea programelor adresate pacienților refractari la tratament Termen de evaluare: anual 8. Promovarea programelor tip "harm reduction" - schimb de seringi și truse anti-SIDA Termen de evaluare: anual 9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicației și abuzului de substanțe psihotrope, în vederea reducerii efectelor negative ale acestora și respectării stricte a legislației specifice în domeniu Termen de evaluare: anual 10. Formarea profesională a specialiștilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmaciști etc.) în tratamentul toxicodependentei și dezvoltarea
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
alți indicatori Termen de realizare: 2003 7. Promovarea programelor adresate pacienților refractari la tratament Termen de evaluare: anual 8. Promovarea programelor tip "harm reduction" - schimb de seringi și truse anti-SIDA Termen de evaluare: anual 9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicației și abuzului de substanțe psihotrope, în vederea reducerii efectelor negative ale acestora și respectării stricte a legislației specifice în domeniu Termen de evaluare: anual 10. Formarea profesională a specialiștilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmaciști etc.) în tratamentul toxicodependentei și dezvoltarea
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
într-un spațiu alcalin, nefavorabil. Celelalte simptome se vor trata cu medicamente pentru gripe și răceli prescrise de medic. ATENȚIE! Tratamentul cu antibiotice recomant de medici nu se face pentru răceli ci pentru complicațiile acestora (bacterinemii). Nerespectarea acestei indicații și automedicația fac să devină scumpe tratamentele pentru simplele răceli pe de o parte și înrăutățesc situația altor bolnavi care nu mai pot beneficia de tratamente compensate pentru bolile lor pentru că se epuizează în acest fel fondurile. Nici vitamina C luată în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
terapeutice, clinicienii trebuie să aibă în vedere anumite considerații privind prescrierea de anticoagulante la pacienții vârstnici (82,83):crește sensibilitatea la efectul anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
puține componente Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente includ teoriile și modelele biologice care consideră consumul de substanțe ca o tulburare de natură biologică. Aceste teorii reduc explicarea tulburării la o cauză fundamental biologică și la ipoteza automedicației. Individul consumă substanțe pentru că, odată ce le-a descoperit, le-a încercat și a experimentat efectele pozitive își va soluționa problemele cu ajutorul lor, multe din aceste probleme fiind de natură psihopatologică, sau în care organismul necesită autoreglarea cu ajutorul substanțelor (Georgescu, D.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
antagonist al receptorului de dopamină - Risc scăzut: antiemetice (antagoniști ai receptorilor 5-HT3, sau ai receptorilor de dopamină), la nevoie - Măsuri generale - Sfătuiți pacienta în ceea ce privește prevenția grețurilor și a vărsăturilor sau apariția lor ulterioară și subliniați importanța complianței în ceea ce privește automedicația antiemetică o Educați pacienta cu privire la schimbări comportamentale cu potențial benefic: imaginație, distragerea atenției, relaxare musculară progresivă, terapie prin muzică, acupunctura, modificarea dietei. Neurotoxicitate: - Reducerea dozelor de agenți neurotoxici, sau schimbarea schemei de tratament care să includă agenți slab sau deloc
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]