239 matches
-
jocurilor. Coerența unui ba se naște din interacțiunile organice interne În vederea unei produceri de cunoaștere, și nu din concentrarea mecanică de mijloace sau de ordine centralizate. Ikujiro Nonaka evocă un higher self, un supraeu constituit prin implicarea voluntară a fiecăruia. Autoorganizarea crește investiția indivizilor, amenajând În spațiu un fel de haos fertil, distinct din punct de vedere calitativ față de dezordine prin faptul că este intenționat și, totodată, vital pentru supraviețuirea grupului. În opinia lui Nonaka, a Învăța să uiți ce-ai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Massey și Denton (1993) corelate pozitiv cu capacitatea de implicare în acțiuni colective. Sărăcia produce dezorganizare socială, altfel spus, o degradare a capitalului social, ceea ce determină declinul șanselor de acțiune colectivă. Astfel de teorii susțin scepticismul unora privind capacitatea de autoorganizare a membrilor colectivităților deprivate. Referitor la impactul participării anterioare în organizații comuniste din Europa Centrală și de Est rezultatele converg în direcția unei relații pozitive. Referindu-se la membri partidelor comuniste din fostele republici socialiste de la Estul Cortinei de Fier
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul solicitărilor psihosociale, ergonomice, fizice și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a strategiilor de gestionare și înfruntare a stresului (coping) ale individului; importanța tranzacțiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în care sunt aduse la cunoștința cititorului o serie de metode care pot fi utilizate pentru cunoașterea mai bună a partenerului de afaceri. Activitatea conducătorului este concepută de către autor ca fiind un lanț ale cărui inele sunt: a) autoevaluarea; b) autoorganizarea; c) organizarea funcțională și dezvoltarea organizației. Primele doua componente sunt surprinse în capitolul următor, „Autoevaluarea managerului”. Jarikov descrie detaliat două metode create de el însuși care permit oricărui conducător să-și autoevalueze atât caracteristicile psihologice, cât și activitatea de conducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
caracteristicile psihologice, cât și activitatea de conducere. Printre principale aspecte care, conform autorului, pot fi evaluate cu aceste metode enumerăm: gândirea, cunoștințele de bază, etica conducătorului, atitudinea față de muncă, capacitatea de a lua decizii, capacitatea organizatorică, motivația. Conform părerii autorului, autoorganizarea poate fi efectuată atât la nivelul tehnologic, ce se referă la organizarea propriei munci a conducătorului și a propriei activități de conducere, cât și la nivelul psihologic, ce se referă la organizarea propriilor cunoștințe, a motivelor, emoțiilor, voinței etc. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cadrelor didactice universitare (cu numeroasele sale sporuri), a parlamentarilor, demnitarilor și înalților funcționari de stat, au înființat case de asigurări de sănătate separate de cele ale restului salariaților, au asigurat o autonomie ridicată a elitelor profesionale, obligându-le la o autoorganizare inspirată din organizarea medievală a breslelor de meseriași. Așa au apărut organismele de tipul Colegiului Medicilor, al Arhitecților sau al Notarilor, Baroul avocaților și Consiliul Suprem al Magistraților, sau mulțimea de comitete și comisii care certifică acreditările și titlurile academice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același timp, au condus la trasarea unei noi direcții fundamentale pentru știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre despre comerț, guvernare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nonliniară”; aceasta din urmă caută să înțeleagă sistemele care se schimbă în direcții de care nu sunt responsabile modelele de tip liniar, cauză-efect. Teoria haosului conține patru principii distincte: 1) senzitivitatea la condițiile inițiale; 2) atractori necunoscuți; 3) autosimilaritatea; 4) autoorganizarea. 1) Senzitivitatea la condițiile inițiale este nonliniară, sistemul însuși este influențat (câteodată, într-o manieră semnificativă și extinsă) de propriul feedback. Din cauza acestui feedback propriu, predictibilitatea este posibilă uneori doar la nivelul unui timp scurt. Ca rezultat al acestor factori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sistemul) se schimbă. Mai precis, conform principiului de mai sus, în contextul dezorganizării produse de haos, există o organizare care rămâne autosimilară chiar dacă sistemul se schimbă; 4) Un alt factor care previne haosul să devină pandemoniu este reprezentat de principiul autoorganizării; conform acestui principiu, autoorganizarea ajută sistemele să evolueze folosind zonele de turbulență drept factori de progres, adaptând aceste turbulențe - D. Brady afirmă chiar că, la urma urmei, turbulențele au făcut parte întotdeauna din ordinea naturală a lucrurilor - la propriile realități
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
precis, conform principiului de mai sus, în contextul dezorganizării produse de haos, există o organizare care rămâne autosimilară chiar dacă sistemul se schimbă; 4) Un alt factor care previne haosul să devină pandemoniu este reprezentat de principiul autoorganizării; conform acestui principiu, autoorganizarea ajută sistemele să evolueze folosind zonele de turbulență drept factori de progres, adaptând aceste turbulențe - D. Brady afirmă chiar că, la urma urmei, turbulențele au făcut parte întotdeauna din ordinea naturală a lucrurilor - la propriile realități și priorități. Marc Cutright
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în școală beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: 1. tradiția sportivă a școlii pentru motivarea profesorilor și elevilor; 2. forme de practicare cât mai adecvate claselor și elevilor respectivi; 3. condiții autonome de practicare: căpitani de echipă (liderii elevilor), autoorganizare, autoarbitrare; 4. existenta regulamentelor de joc și de competiție cu respectarea integrală a lor; 5. resurse materiale necesare: terenuri cu mărimi reduse și instalații corespunzătoare ușor de manevrat și sigure în exploatare; 6. mingi suficiente pentru numărul elevilor participanți la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
independente a jocului de fotbal. În spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor în ceea ce privește jocul cu efectiv redus pe teren redus; folosirea unor game variate de exerciții tehnico-tactice pentru rezolvarea relațiilor 1x1, 2x2, 3x3 specifice posturilor din echipă; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal în învățământul gimnazial, considerăm noi că ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei de execuție și a complexității; folosirea diverselor concursuri în scopul obișnuirii elevilor cu solicitările competiției
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
baza planului deja existent, un nou proiect de plan pentru anii viitori, incluzând și JIM adoptat la începutul anului 2005. Dezvoltarea comunităților locale. Această paradigmă s-a axat pe modul cum pot fi susținute comunitățile locale să dezvolte procese de autoorganizare pentru a rezolva problemele lor și, în mod special, pentru a ieși din starea de „înapoiere”. Preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 82-102, 161-165). Perspective asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice de după războiul de întregire a neamului și problemele sociale imense ridicate de unificarea economică, politică, administrativă și culturală nu mai țineau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un antidot împotriva inerției și a lenei de a gândi în materie politică și socială, a clișeelor, a „figurilor retorice și frazeologiei „indolente” în care trăiește și este „înecat” cetățeanul. Soluția optimă propusă de Gusti, în acest scop, a fost autoorganizarea competențelor în cadrul unui institut privat de utilitate publică, care aduce un element de „suplețe și devotament” ce adesea lipsește serviciilor publice, institut destinat cercetării dezinteresate și fără nici o prejudecată a tuturor laturilor vieții sociale românești și propunerii unor reforme care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și alte caracteristici care le fac atrăgătoare pentru studiile de genul celor de față: au granițele clare, care rezolvă una dintre preocupările formulate de Ostrom (Ostrom și Ahn, 1991) pentru astfel de instituții și dispun de regulamente formale care stimulează autoorganizarea și autoguvernarea. Potrivit Legii nr. 114 din 1996 privind locuința, problemele vecinătăților sunt rezolvate în cadrul asociațiilor de locatari, care sunt constituite, în cazul blocurilor, din una sau mai multe scări. Fiecare scară își poate constitui propria asociație de locatari separându
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Astfel, didactica baschetului în școala beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: tradiția sportivă a școlii pentru motivarea profesorilor și elevilor; forme de practicare cât mai adecvate claselor și elevilor respectivi; condiții autonome de practicare: căpitani de echipă (liderii elevilor), autoorganizare, autoarbitrare; existenta regulamentelor de joc si de competiție cu respectarea integrala a lor; resurse materiale necesare: terenuri cu mărimi reduse si instalații corespunzătoare ușor de manevrat si sigure în exploatare; mingi suficiente pentru numărul elevilor participanți la lecție; didactica moderna
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a jocului de baschet. In spațiul din lecția de educație fizica acordat jocului de baschet ar trebui să se țină seama și de următoarele: 1. îmbinarea activităților de conducere si organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare si autoarbitrare a elevilor în ceea ce privește jocul cu efectiv redus pe teren redus; 2. folosirea unor game variate de exerciții tehnico-tactice pentru rezolvarea relațiilor 1x1 si 2x2 specifice posturilor din echipă; 3. folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
redus pe teren redus precum și diferite concursuri aferente baschetului (concursuri de aruncări la coș, de dribling). Să știe să aplice în jocul 1x1, 2x2, 3x3 structurile fundamentale de joc și acțiunile tactice individuale. Să știe să practice autonom (autoconducere, autoarbitrare, autoorganizare) jocul 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 în lecțiile de educație fizică și în afara acestora. Să cunoască organizarea și desfășurarea (sistem turneu, eliminatoriu, mixt) competițiilor în cadrul clasei și a școlii, precum și întocmirea clasamentului final în vederea evaluării. Să-și formeze deprinderea de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Teroarea este observată mai ales la nivel colectiv, fiind studiată în raport cu un context social. Efectul ei cel mai important este dezagregarea marilor ansambluri umane, distrugerea relațiilor sociale. De aici și importanța ei pentru regimul totalitar. Orice grup mare tinde spre autoorganizare, iar într-o societate democratică structurile de putere se folosesc de această autoorganizare pentru a administra mai eficient afacerile curente. În societatea totalitară, puterea nu concepe să coopteze la gestionarea treburilor obștești persoane sau organisme care nu îi sunt supuse
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
social. Efectul ei cel mai important este dezagregarea marilor ansambluri umane, distrugerea relațiilor sociale. De aici și importanța ei pentru regimul totalitar. Orice grup mare tinde spre autoorganizare, iar într-o societate democratică structurile de putere se folosesc de această autoorganizare pentru a administra mai eficient afacerile curente. În societatea totalitară, puterea nu concepe să coopteze la gestionarea treburilor obștești persoane sau organisme care nu îi sunt supuse sau fidele. Supunerea necesită crearea unui climat și a unor măsuri care să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
funcțională, un cadru de referință funcțional pentru analiza elementelor sale. Este drept, pentru multe societăți, dar în nici un caz pentru toate, nivelul de organizare cel mai pregnant, care prezintă gradul cel mai înalt de autonomie, capacitatea cea mai puternică de autoorganizare, este societatea globală. Prototipul unui asemenea sistem este statul-națiune. Dar nici în aceste cazuri nu este anulată autonomia relativă a subsistemelor. Există și cazuri în care societatea globală este slab integrată, reprezentând mai mult un conglomerat fragil de sisteme relativ
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
concurență, slab integrate. Sistemul din schema funcțională are o anumită caracteristică distinctivă: este un sistem orientat finalist. Întreaga sa activitate, dinamica sa internă, este orientată spre realizarea unor finalități proprii: menținerea și dezvoltarea sa. Acest tip de sistem prezintă proprietatea autoorganizării. El are capacitatea de a interveni activ în constituirea propriei sale organizări interioare, de a o modifica în raport cu variatele sale cerințe. Spre deosebire de sistemele biologice, sistemele sociale au o mult mai mare libertate în raport cu propria lor structură. Sistemele biologice au o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
producând modificări în starea acestora, a parametrilor lor funcționali, fapt care are consecințe importante pentru configurația cerințelor lor funcționale. Acest lucru este valabil pentru toate sistemele deschise, cu autoreglare, și, în mod special, pentru sistemele sociale care au și proprietatea autoorganizării dezvoltată în mod deosebit. Efortul fizic solicitat de o activitate sportivă cere un număr mai mare de calorii decât efortul unui sociolog de a scrie un articol. Un mediu dinamic, aflat în rapidă schimbare, cere sporirea capacităților creative și adaptative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]