318 matches
-
au fost satisfăcute. Oamenii caută să și dezvolte personalitatea și vor să urce în ierarhia nevoilor. Nici o persoană, în mod normal nu se mulțumește cu satisfacerea nevoilor fiziologice. De obicei, oamenii caută satisfacerea și a unor nevoi de ordin superior. Autorealizarea este punctul culminant al dezvoltării personale, respectiv a deveni în societate ceea ce cineva este capabil să devină, în raport cu posibilitățile sale. Diferitele nevoi acționează concomitent și pe parcurs își pot modifica intensitatea și momentul acțiunii. Dacă principiile folosite de Maslow sunt
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Nevoi fiziologice: • aer; • apă; • hrană; • adăpost; • Îmbrăcăminte; • sex. 2) Nevoi de siguranță, securitate: • stabilitate; • liber de teamă; • evitarea necazurilor; • pace. 3) Nevoi de apartenență: • prietenie; • afecțiune; • relații cu alții; • acceptare de către grup. 4) Nevoia de stimă: • autostimă; • recunoaștere; • respect. 5) Autorealizare, respectiv, „a fi ceea ce ești capabil să devii”, reflec tată prin: • realizarea potențialului personal; • independență; • creativitate; • autoexprimare; • curiozitate intelectuală. Acțiunile care pot fi Întreprinse de managerii instituțiilor, societăților și companiilor financiar-monetare, pentru motivarea personalului, pot fi următoarele<footnote I. Ursachi
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau permise de instituție etc. 4) Pentru satisfacerea nevoii de stimă: • promovarea și stimularea personalului; • prețuire În public; • numele În publicația organizației; • simboluri de statut; • birouri separate; • acordarea de titluri legate de activitatea desfășurată etc. 5) Pentru satisfacerea nevoii de autorealizare: • crearea oportunităților de realizare a potențialului personal; • Încurajarea creativității; • acordarea șanselor de avansare; • autonomie; • oferirea de posturi interesante, incitante etc. Resursele umane și, În general, rolul personalului În realizarea serviciilor financiar-monetare, capătă valențe mult mai importante În cadrul instituțiilor financiar-monetare, față de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de natură economică, ce favorizau mobilitatea forței de muncă românești. Câteva caracteristici ale matricii culturale a populației din Transilvania par a favoriza pentru afacerea discutată. În principal este de remarcat un spirit antreprenorial, concretizat în dorința de împlinire materială și autorealizare, cu acceptarea unei mobilități extreme ca mijloc al acestei împliniri. O documentare, chiar superficială, arată că și în perioada antebelică populația românească din zona de sud a Transilvaniei, cu un centru de gravitație pe axa Sebeș-Făgăraș, a generat un număr
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în marele autor apariția interpretului unei anume rețele colective un spațiu prestabilit de elaborare, circulație și confruntare -, să-i găsim solistului locul într-o orchestră pe care el nu vrea nici să o audă, nici să o vadă. Autoreferința și autorealizarea subiectului care construiește idei constituie norma admisă, și se întîmplă, în mod curios, în momentul în care Republica Literelor pune la cale, în secolul al XVII-lea, venirea la putere a științei ca fapt comunitar înscris într-o rețea strînsă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fenomenologia descriind comunitatea normativă. 1.3. Comunitarismul "nou" Pentru Selznick, comunitarismul a apărut ca răspuns la anxietățile moderne și postmoderne. "Eticheta comunitarian poate fi aplicată oricărei doctrine care prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase sunt puternic comunitare prin aceea că solicită conformitate față de legea divină. Mișcările naziste și comuniste precum și mai moderatele doctrine ale socialismului, social-democrației și gândirii sociale creștineă, pot fi de asemenea numite comunitariste. Au existat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la ce anume se referă termenul. Totuși, o încercare de circumscriere a conceptului și de descriere a lui arată că postmodernitatea a devenit sinonimă cu o serie de schimbări sociale, cum ar fi: preocuparea indivizilor pentru nevoi ca autoexprimarea și autorealizarea, ei trăind în medii sociale în care nevoile de bază sunt satisfăcute; serviciile iau locul industriei, ca sector economic dominant; relativizarea cunoașterii și a ideii de progres; apariția unor noi ideologii, cum ar fi de exemplu ecologismul; mobilitate extinsă în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai degrabă după voința proprie (și nu imitând comportamentul celorlalți), preferă familia mică și să pună interesele proprii pe primul loc și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu un interes crescut din partea acestora, de libertatea de a se juca prin combinări și asocieri de noi imagini, de materiale, de tehnici de lucru, în scopul exprimării unei viziuni noi, idei, unui sentiment, adevăr, trăind intens bucuria unei deosebite autorealizări și satisfacția unei creații reușite, personale, ce poate fi asemenea bucuriei unei mari victorii. Pentru evitarea blocajului, învățătorul trebuie să dea dovadă de tact pedagogic, de răbdare, de înțelegere, să fie un adevărat partener al elevilor pe care îi conduce
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de învățământ. 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?tc "6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?" Școlile sunt instituții ierarhizate care inspiră, pentru publicul insuficient de receptiv la valorile postmoderne ale autorealizării sau ale autonomiei, mai multă încredere decât cele autonome. Membrii acestuia ar trebui să conștientizeze faptul că instituțiile publice și personalul angajat aici se află în serviciul public, educația fiind un bun public. Totuși, școala gestionează un bun public mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
desfășurării acțiunii educative. În interacțiunile cotidiene, oamenii utilizează adesea credințe și expectanțe (sau așteptări) despre ceilalți ca să-și ghideze conduitele. Acțiunile lor pot face ca partenerii să se comporte în așa fel încât să confirme expectanțele inițiale. Potrivit lui Robert Merton, „autorealizarea profețiilor este la început o definiție falsă a situației, ce produce un nou comportament, iar acesta, la rândul său, determină concepția inițial falsă să devină adevărată. Aparenta validitate a unei astfel de profeții perpetuează eroarea. «Profetul» va invoca fapte prezente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din acest experiment au inițiat ei înșiși un lanț de evenimente ce au produs confirmarea comportamentală a credințelor lor” (Snyder, Tanke și Berscheid, 1977, p. 664). Psihologii sociali care au lucrat în acest domeniu au descris astfel mecanismul ce generează autorealizarea profețiilor: 1. observatorul dezvoltă anumite expectanțe eronate despre actor; 2. observatorul acționează ca și cum aceste expectanțe ar fi adevărate, și îl tratează pe actor în consecință; 3. opiniile observatorului schimbă conceptul de sine al actorului. Astfel, actorul își adaptează comportamentul la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
experimentului psihologic, arătându-se că subiecții ce participă la un experiment au tendința de a se comporta așa cum se așteaptă experimentatorii. Fenomenul acesta introduce o distorsiune serioasă în cercetarea psihologică, dat fiind că experimentatorii urmăresc în general confirmarea ipotezelor. Ideea autorealizării profețiilor și-a găsit o aplicare imediată în mediul școlar. Încă la începutul anilor ’60, liderii negrilor din Statele Unite au susținut că tinerii negri ar putea fi victime ale așteptărilor negative pe care profesorii albi din clasa de mijloc le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ascendentă de trebuințele de siguranță (securitate), trebuințele de iubire și apartenență la grup și trebuințele de stimă. Partea superioară a piramidei, deasupra liniei punctate, cuprinde trebuințele de creștere, împărțite în trei clase în ordinea apariției lor în timpul dezvoltării: trebuința de autorealizare (de a-și satisface talentele și aptitudinile proprii), trebuințe de a ști și înțelege și trebuințele estetice. Teoria fundamentală a lui Maslow este aceea că atunci când o trebuință de ordin inferior este satisfăcută, individul va trece la satisfacerea celei de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
omului pentru a ajunge la formele de gândire inconștiente, ludice, de unde susținea el că izvorăsc intuițiile creative. Idei umaniste asemănătoare cu ale lui Rogers au fost formulate de Maslow (1943, 1959, 1968). El a subliniat faptul că creativitatea de tipul autorealizării nu este motivată de o dorință de reușită și nici rezultatul „muncii prin intermediul controlului represiv al impulsurilor și dorințelor interzise” (Maslow, 1968, p. 144), așa cum susținea tradiția psihodinamică. În schimb, pentru el, creativitatea de tipul autorealizării este exprimarea spontană a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că creativitatea de tipul autorealizării nu este motivată de o dorință de reușită și nici rezultatul „muncii prin intermediul controlului represiv al impulsurilor și dorințelor interzise” (Maslow, 1968, p. 144), așa cum susținea tradiția psihodinamică. În schimb, pentru el, creativitatea de tipul autorealizării este exprimarea spontană a unei persoane ale cărei nevoi mai importante au fost îndeplinite. Totuși, Maslow a admis faptul că există și altfel de creativitate decât cea de tipul autorealizării. El considera că persoanele care au un talent special pot
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
susținea tradiția psihodinamică. În schimb, pentru el, creativitatea de tipul autorealizării este exprimarea spontană a unei persoane ale cărei nevoi mai importante au fost îndeplinite. Totuși, Maslow a admis faptul că există și altfel de creativitate decât cea de tipul autorealizării. El considera că persoanele care au un talent special pot fi creative și înainte de a fi ajuns să se realizeze. Dintre primii teoreticienii au mai fost alții ce au susținut că o parte esențială a creativității este pasiunea pentru activitățile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1943). Astfel, dacă se pierde pe neașteptate locul de muncă sau o persoană iubită, omul nu va lupta pentru recunoaștere ci pentru realizarea unui cămin și asigurarea unei existențe familiei lui. Motivația personală maximă, ceea ce Maslow desemna prin trebuințe de autorealizare este acea pretenție a omului de a se dezvolta pentru a deveni ceea ce îi permite potențialul existent în el. Trebuințele fiziologice sunt cele legată de hrană, odihnă, etc. În mediul organizațional, acestea sunt satisfăcute prin: salariu minim, condiții de muncă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un rol important în elaborarea și dezvoltarea unor metode și programe manageriale legate de îmbogățirea postului (engl., job enrichment). Potrivit autorului, elementele esențiale ale îmbogățirii postului sunt (Rotaru și Prodan, 1998): feedback frecvent asupra rezultatelor performante; oportunitatea perceperii dezvoltării psihologice (autorealizarea); oportunitatea programării muncii; flexibilitatea în ierarhia managerială (comunicare deschisă); responsabilitatea angajatului pentru rezultate. Deși Herzberg nu a dezvoltat prea mult noțiunea de motivație intrinsecă în cadrul teoriei bifactoriale, apariția ei și controversele care au înconjurat-o au creat un interes deosebit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și intelectuală, care sunt și etape ale formării inteligenței emoționale (Mayer și Salovey, apud Roco, 2001). Cercetătorul israelian Reuven Bar-On, în urma studiilor de peste 25 de ani, grupează componentele inteligenței emoționale în: aspectul intrapersonal (conștientizarea emoțiilor, optimismul, respectul pentru propria persoană, autorealizarea și independența), aspectul interpersonal (empatia, relațiile pozitive, intimitatea, afecțiunea, responsabilitatea socială), adaptabilitatea (rezolvarea problemelor, testarea relației trăire-realitate, flexibilitatea emoțională, cognitivă și comportamentală), controlul stresului (toleranța la stres și controlul impulsurilor) și dispoziția generală (fericirea și optimismul). Măsurarea acestor dimensiuni conduce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
părerea ta și a celor care te cunosc, poți fi un om cumsecade, cinstit, drept, religios, dar nu tot așa ești și înaintea lui Dumnezeu. Înaintea Lui nu ești decât un păcătos care are nevoie de mântuire...”; - anihilarea nevoii de autorealizare, antrenarea sentimentului de urgență, mobilizarea: „Dar ce sunt comorile, toate onorurile, toate bucuriile și toate plăcerile acestei lumi? Niște vise de noapte care trec. Când omul moare, lasă toate. Și de ar fi numai atât!”, „...E prea târziu. Gândește-te
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În sensul acesta, majoritatea autorilor care s-au ocupat de această problemă stabilesc următoarele scopuri pentru viață (Ch. Bühler, R. Allendy, A. Laforgue, S. Freud, O. Rank, M. Robert, L. Binswanger): reproducerea și producția, reprezentate prin comportamente, acte și operă; autorealizarea și autoactualizarea; intenția autorealizării nivelului de aspirații, a propriilor idealuri; formarea unei imagini de sine sau a unei imagini sociale a sinelui conform cu heterocronia scopurilor. 4. Modelele vieții Viața individului se poate desfășura liniar, simplu și necomplicat sau, dimpotrivă, poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autorilor care s-au ocupat de această problemă stabilesc următoarele scopuri pentru viață (Ch. Bühler, R. Allendy, A. Laforgue, S. Freud, O. Rank, M. Robert, L. Binswanger): reproducerea și producția, reprezentate prin comportamente, acte și operă; autorealizarea și autoactualizarea; intenția autorealizării nivelului de aspirații, a propriilor idealuri; formarea unei imagini de sine sau a unei imagini sociale a sinelui conform cu heterocronia scopurilor. 4. Modelele vieții Viața individului se poate desfășura liniar, simplu și necomplicat sau, dimpotrivă, poate fi întreruptă, complicată, accidentală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asimila. Din acest motiv, „existența” devine o cursă continuă către un scop care nu poate fi atins niciodată. Orice speranță, aspirație este soldată cu un eșec. Grupul uman nu mai are garanția securității sale, nici pe cea a posibilităților de autorealizare. Se produce o „ruptură” între nevoi și aspirații, pe de o parte, și ofertele situației reale, pe de alta. Nevrozele colective cresc, în mod paradoxal, o dată cu proliferarea factorilor de progres social, cu dezvoltarea și mărirea complexității vieții, evoluție căreia indivizii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu care se confruntă.; v scopul consilierii este provocarea unor schimbări evolutive voluntare în atitudinile și comportamentul oamenilor, în direcția asumării conștiente, de către fiecare persoană, a unui mod de viață dezirabil social, care să-i aducă satisfacții, automulțumire și sentimentul autorealizării.; v rol său este, cu precădere, preventiv și de dezvoltare. Ea îndrumă și sprijină persoana pentru a învăța să prevină eventualele situații de criză în care s-ar putea afla la un moment dat, să conștientizeze și să știe cum
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]