465 matches
-
pe niște persoane la fel ca celelalte, fără a le oferi mila ci prietenia noastră. Ei așteaptă din partea noastră să le oferim șansa de a comunica, să Îi cunoaștem, să ne apropiem de ei! Folosirea testului Borelli-Oléron la surzi și auzitori Între 4 și 9 ani Prof. Petrescu Elena-Popșcoala specilă Satu Mare Lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Introducere Inteligența surzilor a constituit obiectul a numeroase studii care s-au limitat În cea mai mare parte la aplicarea bateriilor de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
autorilor sunt de acord că surditatea este responsabilă nu de o absență a capacității mintale ci de o Întârziere a dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi este exprimat mai ales prin limbajul mimico-gestual, care Înlocuiește limbajul verbal folosit de auzitori. Limbajul mimico-gestual servește atât la procesul de comunicare ca și În acela de Însușire a experienței din mediul social. Mimico gesticulația exprimă nu numai expresia personală acumulată pe baza primului sistem de semnalizare ci și expresia socială (C.Pufan, 1956
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate În situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor În comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că Întârzierea surzilor este de doi ani și patru luni, În medie, pentru vârstele considerate (9 13 ani). Ruiz cercetând Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
luni, În medie, pentru vârstele considerate (9 13 ani). Ruiz cercetând Însușirea operațiilor aritmetice a constatat că elevii surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
surzi prezintă o ușoară Întârziere față de auzitori. (după P.Oleron, 1963). Alte cercetări au pus În evidență diferențe nesemnificative Între surzi și auzitori În realizarea diferitelor tipuri de probe. (Mott, 1900) găsește că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor În probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale ale surzilor (după G.Milcent,1963). M.
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ale surzilor (după G.Milcent,1963). M. Borelli (1951) a efectuat o cercetare asupra genezei operațiilor logice la copiii surzi Între 5 și 8 ani. El constată că nu există diferențe semnificative Între capacitățile logice elementare ale copiilor surzi și auzitori. Operațiile ar fi, deci, independente de limbaj la acest nivel. Totuși, el consideră că limbajul ar interveni ca element „fixator al proceselor, contribuind la conștientizarea lor, dându-le mai multă stabilitate și eficacitate. Autorul subliniază, Însă, că la nivelul operațiilor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
stabilitate și eficacitate. Autorul subliniază, Însă, că la nivelul operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte Însă surzii nu rămân În urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte Însă surzii nu rămân În urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi obțin rezultate mai slabe decât auzitorii; b). În schimb, În probele care implică percepția și memoria vizuală rezultatele surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se Încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., În grupa testelor de performanță
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a). În probele În care intervine limbajul, Înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi obțin rezultate mai slabe decât auzitorii; b). În schimb, În probele care implică percepția și memoria vizuală rezultatele surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se Încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., În grupa testelor de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct În vederea examinării copiilor deficienți de auz. Este singurul test etalonat
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct În vederea examinării copiilor deficienți de auz. Este singurul test etalonat pentru copiii surzi francezi (1974). și italieni (1963) Între 5 și 9 ani, recomandându-se examinarea lor comparativ cu auzitorii. Natura activității implicată În rezolvarea probelor la testul Borelli-Oléron este complexă. Inteligența generală se manifestă În răspunsurile verbale ca și În conduitele adaptate. Probele implică coordonarea și structurarea spațială perceptiv-motrică, dar În același timp și posibilitățile de memorare, Învățare, abstractizare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cuburilor; F. Desenarea figurilor geometrice și G. Construcții din cuburi după imagini 2. Populația examinată Etalonarea s-a făcut pe 261 de copii, de ambele sexe, având vârsta Între 4 și 9 ani, dintre care 137 deficienți auditivi și 124 auzitori. (vezi Tabelele nr. 1 și 2). 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor În funcție de sex și vârstă. Din punct de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori. (vezi Tabelele nr. 1 și 2). 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor În funcție de sex și vârstă. Din punct de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor În funcție de sex și vârstă. Din punct de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de vedere al performanțelor globale observăm că auzitorii obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
obțin rezultate mai bune (33%) comparativ cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt semnificative. Rezultatele mai bune obținute de fetele cu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt semnificative. Rezultatele mai bune obținute de fetele cu deficiență auditivă se datoresc influenței tipului de educație specială (o parte 11 din numărul fetelor care au frecventat
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
datoresc influenței tipului de educație specială (o parte 11 din numărul fetelor care au frecventat Centrul de reabilitare a auzului și limbajului au obținut performanțe superioare băieților din școlile generale speciale). Rezultatele cele mai apropiate dintre deficienții de auz și auzitori au fost obținute la probele de Încastrare (C și D), care fac apel mai mult la gândirea concretă (operarea cu obiectele concrete), decât la gândirea abstractă (operarea cu simboluri).Mai dificile s-au dovedit a fi probele B, D și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fin spirit de observație, coordonarea perceptiv-motrică spațială, analiza și sinteza formelor, a relațiilor părților cu Întregul, reprezentări ale perspectivei În adâncime etc.la care subiecții surzi au manifestat o rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
etc.la care subiecții surzi au manifestat o rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar În cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi diferențele au fost nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]