465 matches
-
TRECUTĂ D. VASILE CONTA... "] Duminica trecută d. Vasile Conta a ținut prelegerea sa asupra fetișismului. După cum era ușor de prevăzut pentru cei cari cunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetișismul antic după asemănarea celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oameni în viață, de aceea s-a folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le realizeazpornesc de la concret. Inițial, judecata și raționamentul se realizau preponderent pe bazde imagini, dar, terapia logopedicși antrenamentul verbal realizat în lecțiile din clasă, au contribuit la sporirea intervenției active a limbajului. Memoria comport aproximativ aceleași caracteristici cu ale normalului auzitor - în sfera afectivși motorie. Memoria cognitivverbalse dezvoltmai lent, dar memoria vizualmotricși afectiveste mai bine dezvoltată. Atenția este, în general, stabilă, iar capacitatea de concentrare este medie scade pe fondul oboselii sau intervenției factorilor perturbatoriă. Are o voințrelativ puternică, reușind sse
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
bucure, va înceta să mai facă eforturi de exprimare orală, emisiile sale sonore rămânând la nivelul funcției fiziologice și al celei ludice, dar lipsindu-le intenția explicită de afirmare a personalității, de comunicare. Faptul acesta este valabil și la copiii auzitori care nu primesc răspunsuri la emisiile lor verbale timpurii. Este vorba, în special, despre copiii instituționalizați: oricât de inimoasă ar fi supraveghetoarea unei încăperi cu zece paturi, ea nu va putea oferi simultan output afectiv la zece copii deodată. Pe deasupra
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
toate cele nouă funcții sunt afectate: • funcția ludică devine specifică grupului de deficienți; • funcția de comunicare, cel mai evident atinsă, tinde să-i "ghetoizeze" grupul, care este tentat să utilizeze doar dactilemele ori limbajul mimico-gestual. Capacitatea de relaționare cu populația auzitoare este redusă; • funcția limbajului perturbat, ca suport al gândirii, are drept consecință particularitățile specifice gândirii subiectului cu tulburări de auz (concretismul, șablonismul, simplismul, îngustimea, inerția); • funcția cathartică duce la efuziuni ce vor să compenseze puterea diminuată de convingere a posibilităților
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afirmare a personalității este cea care obligă subiectul normal ori deficient să recurgă la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ori deficient să recurgă la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de auz dau (și) diferențele psihice și de adaptare la comunitate. Dezorganizarea limbajului duce după sine și la probleme ale dezvoltării gândirii, numărul copiilor cu întârziere mentală fiind statistic sensibil mai ridicat în colectivitățile de surzi decât în cele de auzitori. Totuși, handicapul de auz trebuie considerat și în continuare drept handicapul de bază, iar munca de recuperare se va derula pornind de la acesta. Pe lângă debilitate mintală sau în lipsa acesteia, alături de surditate ca handicap de bază, se mai pot asocia și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
recuperatorie este tot inițierea unei căi de comunicare care, într-un asemenea caz, așa cum vom vedea, este extrem de greu de realizat.) O privire sintetică asupra diferențelor dintre particularitățile în dezvoltarea psiho-fizică a copilului cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor ne oferă I. Stănică și M. Popa97: Tabelul nr. 2. Particularități în dezvoltarea psiho-fizică a copilului cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor Auzitor Deficient auditiv 1. Dezvoltarea din punct de vedere fizic- normală. 1. Dezvoltare fizică normală. 2
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asupra diferențelor dintre particularitățile în dezvoltarea psiho-fizică a copilului cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor ne oferă I. Stănică și M. Popa97: Tabelul nr. 2. Particularități în dezvoltarea psiho-fizică a copilului cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor Auzitor Deficient auditiv 1. Dezvoltarea din punct de vedere fizic- normală. 1. Dezvoltare fizică normală. 2. Echilibru normal. 2. La deficienții de auz cu traume în urechea internă, echilibrul este perturbat. 3. Gânguritul și lalația apar și se dezvoltă normal
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
diferențelor dintre particularitățile în dezvoltarea psiho-fizică a copilului cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor ne oferă I. Stănică și M. Popa97: Tabelul nr. 2. Particularități în dezvoltarea psiho-fizică a copilului cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor Auzitor Deficient auditiv 1. Dezvoltarea din punct de vedere fizic- normală. 1. Dezvoltare fizică normală. 2. Echilibru normal. 2. La deficienții de auz cu traume în urechea internă, echilibrul este perturbat. 3. Gânguritul și lalația apar și se dezvoltă normal reprezentând
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
16. Reprezentarea la surzi este caracterizată de elemente vizual-motrice. 17. Memoria este un proces psihic de stocare și de reactualizare (recunoaștere și reproducere) a informațiilor de natură cognitivă, afectivă. 17. Memoria are, în general, aceleași caracteristici cu cea a individului auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent. Memoria vizual-motrică este mai bine dezvoltată. 18. Imaginația este un proces psihic de operare cu imagini mintale și de asamblare a lor în combinații noi. 18. Imaginația, la deficienții
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
predominant într-o societate de surdomuți. Dezavantajul major îl reprezintă faptul că o asemenea formă de comunicare restrânge populația care o folosește la o comunitate de "ghetou". Surdomutul știe că nu poate cere în acest mod o informație de la un auzitor, fiindcă nu este înțeles. Așa că își va acompania gesturile cu sunete pentru a căror articulare nu este pregătit și, deci, mesajul îi va rămâne nedescifrat. În plus, surdomutul care folosește exclusiv sau mai ales limbajul mimico-gestual va rămâne tot timpul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de auz are mai multe repere în recepționarea mesajului, și că el nu mai este obligat "să ghicească" sunetele posterioare. Dezavantajul rămâne identic dezavantajului limbajului mimico-gestual: ceremonialul vorbirii (și) prin semne evidențiază deficiența, dar, în primul rând, nefiind accesibil persoanelor auzitoare neantrenate pentru un asemenea mod de a comunica nu poate fi folosit în relația cu ele. Și, în fine, câteva cuvinte și despre dactileme. "Limbajul semnelor. Alfabetul limbii române în dactileme. Limbajul mimico-gestual"104. Comunicarea umana este un proces complex
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
situații noi, cu cuvinte noi, cu noțiuni noi. Această muncă trebuie să fie însoțită și de activitatea logopedului. Subiecții cu tulburări de auz trebuie menținuți în mod permanent în mediul vorbitor. Este indicat să fie implicați în jocuri cu copiii auzitori, după o pregătire prealabilă a acestora (să nu râdă de exprimarea greu inteligibilă, de fluctuațiile de intensitate ori de altitudine, să nu-l îngâne etc.). Ei trebuie încurajați și stimulați în cazul oricărui succes în exprimare, oricât de mică ar
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Este numită și "audiomutitate", întrucât subiectul aude, dar nu vorbește. Termenul de alalie vine din grecescul "alales" care înseamnă fără vorbire, sau muțenie. În literatura de specialitate mai circulă o serie de termeni similari (audiomutitate, alalie prelungită, afazie congenitală, muțenia auzitorilor). După Launay și Hvatțev, alalia nu presupune deficit de intelect de tip oligofrenic, astfel vorbirea alalicilor nu se confundă cu lipsa de vorbire a deficienților de intelect sau a surdomuților, disartricilor. După S. Borel-Maisonny, inteligența alalicilor este aproximativ normală, dar
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
finalizat pregătirea profesională cu doctorat, persoane care lucrează în domeniul comerțului, profesori, analiști programatori pe computer, muncitori manuali dar și surzi care nu pot găsi un loc de muncă și depind de asistența publică. Așa cum nu putem întâlni două persoane auzitoare identice, nu putem găsi nici două persoane surde care să semene perfect din toate punctele de vedere. Vom întâlni o mare diversitate a acestora în cadrul colectivităților de surzi din orice țară a lumii. În absența auzului, văzul constituie principala cale
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
absența auzului, văzul constituie principala cale de informare iar limbajul mimico-gestual este forma de comunicare specializată pentru ochi, ca receptor principal al comunicării. Astfel, persoanele surde reprezintă persoane prin excelență vizuale. Surdul, nu doar că poate atinge performanțele intelectuale ale auzitorului, dar se poate dezvolta intelectual, artistic și moral peste nivelul mediu. Sunt cunoscute multe personalități surde cu performanțe superioare, uneori cu totul excepționale: Beethoven, Thomas Edison etc. Și la noi în țară există numeroase exemple de oameni surzi sau aproape
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
labiolecturii și resturile auditive ale copilului pentru a-l învăța să articuleze. Premisa din spatele acestei metode este că un copil care este surd sau are o pierdere profundă a azului va fi capabil de a comunica mai eficient cu persoanele auzitoare. Semnul-suport pentru cuvânt Această metodă utilizează vorbirea susținută de limbajul semnelor. Cuvintele cheie din comunicare sunt dublate de semnele corespunzătoare. Semnele sunt utilizate pentru a clarifica comunicarea verbală. Comunicarea totală Această abordare presupume utilizarea tuturor metodelor de comunicare amintite mai
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
ștergă tabla cu excepția elementelor de discutat pentru a reduce așa numita „poluare vizuală”. Să se conștientizeze mereu faptul că este imposibil ca elevul cu pierderi de auz să citească pe buze și să ia notițe în același timp așa cum elevul auzitor poate să asculte mesajul transmis și să noteze în același timp. Dacă se demonstrează o procedură, în mod deliberat se alternează între vorbirea și manipularea materialelor. Aceasta permite elevului cu deficiențe de auz să se uite la un singur lucru
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
Casian, 84 Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a IV-a, cap. VI, 1, în PSB, vol. 57, p. 810) „... Omonimia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Același nume pentru multe înțelesuri. (n.s. 666, p. 319) footnote> este adeseori, binecuvântaților, cauza rătăcirii, auzitorul mutându-se la alt înțeles decât ca cel exprimat de cuvânt”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 23, în PSB, vol. 81, p. 319) „Dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar fi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dealurile Betleemului. Sau poate urmărind o muscă invizibilă pentru Fima. Cândva pe aceste dealuri și prin văile șerpuitoare dintre ele umblau judecători și regi, cuceritori, profeți care consolau și amenințau, salvatori și reformatori ai omenirii, escroci, impostori, vizionari, preoți și auzitori de voci, călugări, trădători, mântuitori, prefecți romani, guvernatori bizantini, generali musulmani și prinți cruciați, asceți, pustnici, făcători de minuni și martiri. Până În ziua de azi Ierusalimul mai trage clopotele bisericilor În amintirea lor, le plânge numele din vârful minaretelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe niște persoane la fel ca celelalte, fără a le oferi mila ci prietenia noastră. Ei așteaptă din partea noastră să le oferim șansa de a comunica, să Îi cunoaștem, să ne apropiem de ei! Folosirea testului Borelli-Oléron la surzi și auzitori Între 4 și 9 ani Prof. Petrescu Elena-Popșcoala specilă Satu Mare Lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Introducere Inteligența surzilor a constituit obiectul a numeroase studii care s-au limitat În cea mai mare parte la aplicarea bateriilor de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
autorilor sunt de acord că surditatea este responsabilă nu de o absență a capacității mintale ci de o Întârziere a dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi este exprimat mai ales prin limbajul mimico-gestual, care Înlocuiește limbajul verbal folosit de auzitori. Limbajul mimico-gestual servește atât la procesul de comunicare ca și În acela de Însușire a experienței din mediul social. Mimico gesticulația exprimă nu numai expresia personală acumulată pe baza primului sistem de semnalizare ci și expresia socială (C.Pufan, 1956
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate În situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor În comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]