103 matches
-
Dar mă scutur de emoții Totul se dărâmă brusc Ca un paravan etrusc Când atacă vizigoții Ce e? S-a întâmplat ceva? Cu o voce de pănușă Alt motan cerea din ușă Locul lui pe canapea Și ne strângem mai avan Parcă e mai cald în trei Și-apoi plec în vis cu ei În croazieră, spre Taiwan Referință Bibliografică: Croazieră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 778, Anul III, 16 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion
CROAZIERĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351909_a_353238]
-
multele care se succed în viața agitată a metropolelor ce se căznesc să domine și să supună natura. Iarna e așezată, stabilă, durabilă. Nimic nu o grăbește și nici n-o lichidează. Se instalează statornic și - cerne. Domol sau vremuind avan. Există un respect reciproc între anotimp și om: e vremea cînd gospodarul are cămara plină, nutreț destul și lemne suficiente pînă-n primăvară. Îi e destul să facă o pîrtie prin ogradă pînă la acareturi. În rest, se odihnește pe cuptor
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
Toate Articolele Autorului l-am privit în ochi așa cum era gol de iubire ciutură spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o fărâmă de cer cu cealaltă fura trepte spre adânc mințind de a nu-i fi spus nimeni că veșnicia poartă chip smerit îl vedeam o dimineață care
ORGOLIU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347053_a_348382]
-
academic și implicit instituțiile care îl generează, organizează și conduc. Tema centrală de actualitate în viața social politică - care a acaparat interesul media, până la suspendarea cu votul din Parlament, vineri 6 iulie a.c, a președintelui Băsescu, a incitat mai avan decât gestul extrem, eșuat, de a se sinucide, al fostului premier, Adrian Năstase, actualmente deținut în penitenciarul Rahova, sau decât cine trebuia să ne reprezinte la Consiliul European, la Bruxelles, ce scop și rezultate ar fi avut acest summit de la
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
oasele albe să cadă iar ploi În ziua ce vine prin cer zboară orbul Cu vise pe gleznele sale jelind Și mușcă cu țipete soarele, corbul Cenușa din nouri cu-aripi răscolind. Timpanele bat cu mișcări ondulate Zăpada din trupuri avan viscolind Și florile cresc peste morți, parfumate, Cu umbre prin văi și prin noi răscolind. Mi-e foame și sete.Aș vrea din trecut Izvorul la buze-nsetat sș-l ridic Căușul mi-e plin de cenușă și lut Iar noi
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
un bobot de lapte, un casulete ceva, că tot am venit... Tușa m-a fixat, clătinând capul. - Eu... am venit să mai stăm de povești, m-am înroșit. Dacă nu îi deranj... - Ba, nu-i băi, da o mai fi avan mamică-ta treaba cu tinie pe-acas, ce pot ieu ști... A intrat în bucătărie. Mitu mi-a tras cu ochiul și mi-a șoptit: - Vezi, zice lumea că-s bătrânii nărozi cu atâtea sărbători. Ba-s deștepți, că nu să omoară
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
odată visteria de minuni. Dar cei zămisliți din lut degeaba încercau să întindă brațele spre cer, căci picioarele le rămâneau tot în colb și rămâneau blestemați în continuare să răscolească pământul ca să-și poată astâmpăra foamea cea izvodită din lut. Avan se mai înșelară cei ce-și făuriseră nădejdea că un amărât precum Tragodas ar fi putut fi de mare ajutor și ar fi în stare să săvârșească o faptă măreață, desprinzându-se măcar pentru o clipă din colbul de sub picioarele
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
că viului sortit îi e să piară. Apoi coloana vocilor unite se-nalță ajungând la cer, ca-n sus să ducă doruri multe și-n jos s-aducă blândul ler. NOUL AN Din trupul timpului desprins și din al său avan capriciu, intrat-a-n lume noul an spre-al omului firesc supliciu. N-avem motive să-l dorim ori să-l cinstim ca pe-un amic - aidoma-i cu frații lui ce văd în om doar un nimic. Dar ne-
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
e casă Sfânt și ales, drag adăpost, Ce la slujba mult aleasă Ne învață al lumii rost. AM FOST CÂNDVA DOAR O SĂMÂNȚĂ Micuță, firavă, plăpândă, din ea crescut-am an de an, dar viața dură, nemiloasă, asupra mea venea avan. Dar iată, rădăcini vreo șapte, șapte ramuri îmi crescură, spre Domnul iar brațul întindea deja apriga făptură. Trecură anii-n zbor ca gândul, cu soțu-i drag, prin vremi trecu, mai aprigă, dar și plăpândă, familia o susținu. O ghindă mică
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
G01.04.02 Speologie E03.01 - depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement Cea mai importantă peșteră din punct de vedere al efectivelor de lilieci pe care le adăpostește, este o peșteră deschisă, protejată natural și cu acces dificil Peștera Gaura Frânțoanei, avene Amenințări: G01.04.02 Speologie E03.01 - depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement Peșteră protejată natural, datorită unui acces dificil Sistemul carstic Ponorîci - Cioclovina Amenințări: G01.04.02 Speologie E03.01 - depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement G05.04 Vandalism Peșteri importante din
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
nivele se deschid numeroase intrări de peșteri active sau fosile prin care ieșeau la suprafață apele ce se infiltrau în subteran prin dolinele de pe platourile superioare. Se remarcă aici un număr foarte mare de forme carstice, doline, izvoare carstice avene și peșteri. Alte sectoare de chei s-au dezvoltat pe lungimi de 200-300 m., atât pe râurile afluente de dreapta ale Iadei cât și pe cele de stânga. Dintre acestea, menționăm cheile de pe văile Servinoasa, Izvorului și Dașorului, în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
muritor să știe scrisul timpului ca să citească-n viitor, când el, cu-atâtea mărturii, știe trecutul neștiind, dovadă că istoria se tot rescrie scotocind?! Nefericirea sa supremă ar fi să știe ce va fi: Când suferința-l va-ncerca și-avanul ceas când va muri... Mai bine-așa, la mâna sorții ba cu iubire, ba cu ură, lăsând în grija Domnului a timpului cimilitură. Cu-acest principiu sănătos pentru condiția umană, n-au fost și nu vor fi de-acord toți
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
crezi, De-am fi suta din chinezi. Înțelegem, vrem, nu vrem, Legi mai proaste noi avem, Că una e România, Unde gâlgâie prostia. O s-ajungem un deșert Cu-n legiuitor deștept Alături de toți aceia Care ignoră femeia. Toate trudesc cu avan, Să-și găsească un liman. Hărăzite-s de Cel Sfânt, Să dea viață pe Pământ ! Singur în durerea mea, Pios mă-nclin în fața ta Și ochii-n lacrimi îmi scânteie Pentru ideea de... FEMEIE. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ÎN PRAG
IDEE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380861_a_382190]
-
Nu ne mai vedem defel, N-avem rană de mister, - Numai boală de stingher, Doamne! Doamne, - așa de morți suntem Că nici nu ne căutăm, Cu flori nu ne sărutăm, Din Cuvînt, rîzînd, plecăm, Afară din noi te dăm Și avan Te lăudăm, Doamne! Blestem Pîn-la nemurire Face-te-ai psaltire! Crucificare modernă Se vinde cer și lună. Prădare de Mereu! Mîine-l vom da în rate pe însuși Dumnezeu. Clinchet senin, dumnezeiesc, de astre, Bău-i din noaptea ne-ndurării voastre
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
sufletul plin cu mistere, Precum mărgelele înșiruite Pe sînii fericirii adormite, La care-am fost poet fără simbrie. Grație dînsei, n-am ajuns Pustie! ...Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plînsu-mi înflorit coclaur, Prin care-un vînător avan mai suie, Strigîndu-și sufletul ce-n pieptu-i nu e Și nici că-l va găsi-n antume patimi. Ce greu e să fii cer vînat de lacrimi! Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plînsu-i Dunăre de aur
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
orcine din oameni care le-ar spune: stați, Acești sărmani sânt oameni, ca oameni vă sânt frați. Astfel stă scris în legea cea sînt-a lui Cristos? Turcu-i mult mai detreabă, mai blând, mai omenos, Litvanul este lacom... Maghiarul e avan Tătaru-i făr' de lege, polonul e viclean. Turcul e drept ca legea, firea lui e adâncă Inima lui e bună, vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-ți pasă ție, da' mie încă, leică. [REGINA] Ia dă să trag o dată din proasta ta ciubeică. [REGELE] Aud? o vorbă crudă... aud? o crudă hulă! Mai bine voi găina-n regala mea căciulă Ca să clocească ouă... decât, suflet avan, Să-ți dau de bunăvoie o lulă de duhan. [REGINA] Duhan! duhan numești tu acea dulce aromă Ce-originea își trage chiar de la vechea Romă?... Istorie cunoști tu? Cunoști geografie? Ești idiot, o rege, 'n-a ta idioție! [REGELE] Acuși
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
considerat ca având puteri asupra demonilor : numele regelui, cuvinte din cartea atribuită lui, planta cu numele Pecetea-lui-Solomon și chiar „fire de păr din barba lui Solomon”, ca în legenda versificată de Costache Stamati : Drept în pept să-l izbești Unde avanul de han Poartă baer [= talisman] fermecat Ce este puterea sa Fiind în baer cusut Un deget afurisit Câteva fire de păr Din barba lui Solomon Și alte lucruri drăcești (131, p. 77). în primele secole ale erei noastre și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apare un număr impresionant de volume, cuprinzând proză scurtă sau roman: Adio, Robert! (1974) și Separația bunurilor (1975), Cocorul de pază (1976), Fericit cel care ca Ulise... (1978), romanul Vară nebună cu bărci albastre (1983), Oameni, furtuni, vapoare (1984), Plutind avan pe marea cea adâncă... (1987), Punctul mort (1996) și Povestiri arogante (2002). Semnează și scenariile filmelor La porțile țării (1971), Furtună în Pacific (1984), Puterea calorică a lemnului de palisandru (1985). Cea mai bună carte a lui N. este romanul
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
1970; Adio, Robert!, București, 1974; Separația bunurilor, București, 1975; Cocorul de pază, București, 1976; Fericit cel care ca Ulise..., București, 1978; Vară nebună cu bărci albastre, București, 1983; Oameni, furtuni, vapoare (în colaborare cu Nicolae M. Balotă), București, 1984; Plutind avan pe marea cea adâncă..., București, 1987; Vânzătorul de enigme, Constanța, 1993; Punctul mort, Constanța, 1996; Povestiri arogante, Constanța, 2002. Antologii: Vânzătorul de enigme, Constanța, 1993 (în colaborare cu Ovidiu Dunăreanu). Traduceri: John Newcomb, Abandonați nava!, București, 1984. Repere bibliografice: Al.
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
nărav că se da lângă șandrama, se ridica în două picioare și se uita înăuntru pe fereastră. Lumea îi da câte-o mână de făină s-o lingă. Bunică-mea, Iordăchioaia, într-un rând venise la moară și, cum era avană baba după treabă, umbla mereu cu furca-n brâu. Și, când mergea, torcea ! Numai iaca ce vine țapul lui Melinte și se uită pe fereastră înăuntru - negru și cu ochii galbeni. Când ridică baba ochii de pe fus, l-a văzut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-l poate învinge nimeni. — Să nu crezi asta, râde Vittelius. Andabatae n-au vizieră la coif și deci nu văd absolut nimic. Adică mânuiesc armele orbește? se minunează interlocutorul său. — Da. Adversarul nu-i poate atinge, e drept, dar acest avan taj nu le dă neapărat superioritate în luptă. Pusio face ochii mari: — Păi... de ce? — Dacă nu sunt suficient de agili, îi răpune greutatea pro priei armuri. Tactica adversarului este să-i facă să se împiedice și să cadă. — Așa deci
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și-a dat seama până acum. Această parte a Europei nu este asigurată nici de drumuri și nici de o guvernare fermă. La fel se întâmplă și în Germania. Ocuparea zonei de dincolo de Rin n-a oferit până acum deloc avan tajele scontate. Obstacolele sunt atât de numeroase, iar înaintarea, atât de anevoioasă, încât distanțele par să se multiplice. Transportul și hrana armatei capătă proporții formidabile. Invadatorul se vede nevoit să-și construiască propriile drumuri și să și care, ca melcul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pescuitul la copcă În lunile cu ger cumplit Noi ne duceam la pescuit, Făceam copci cu toporișca Și prindeam bibani cu brișca. Parcă-l văd mergând pe gheață Pe-un coleg roșu la față Din țigări trăgea avan, Prindea știucă și biban. El se deplasa pe râu Cu o funie la brâu, Se mișca încet pe gheață Ca să se mențină-n viață. Aveam degete lovite Și de ger înțepenite, Hotărâți ca să servim acasă Saramură delicioasă. Dar la bătrânețe
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
de inimă orgoliu l-am privit în ochi așa cum era gol de iubire ciutură spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o fărâmă de cer cu cealaltă fura trepte spre adânc mințind de a nu-i fi spus nimeni că veșnicia poartă chip smerit îl vedeam o dimineață care
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]