277 matches
-
źandenas pen de cïne thaj phendă lesqë te khelen penqë lila ekhë gaźeja mâțo haj te len lesqë love. Avri sas śïl haj delas o jiw. O gaźo phendă kë na khelel peș ande trinenθe, maj manglă ekh, trebulas te aven śtar. Gele-tar śtar źene and-ekh baraka, haj sas baro śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë o gaźo te den 25 franćˇ te pokinen ël lila, kë sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
apele minerale de la Sâncrăieni (peste 100 izvoare minerale), Sântimbru, Harghita-Băi și Tușnad (cu celebrele cratere, în care s-au format Lacul Sf. Ana și Tinovul Mohoș). Munții Hășmaș, cu un relief carstic bine dezvoltat, atât subteran (Peștera Munticelu, Peștera Suhardului, Avenul Licaș) cât mai ales la suprafață (Cheile Bicazului, Piatra Altarului, Piatra Singuratică, Suhardul Mic ș.a.); în acest areal se găsește și stațiunea Lacul Roșu; depresiunea Praid, cu cea mai veche salină pentru tratament, și stațiunea Sovata, dezvoltată în jurul Lacului Ursu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nu umbrească nici prin vorbe și nici prin fapte, onoarea etniei din care provin. Și, ca să fie în tonul obișnuințelor, le adresă mirilor urări în limba rromă: Te del tumen O Del baresqo kher! Te del tumen O Del te aven des chave saste-veste thaj sukar! Te aves tumen khetanes but divesa lache thaj but losarenca! Urmă masa propriu-zisă și așezarea feluritelor bucate. Pe prosoapele de borangic, ce păreau a fi țesute din raze de soare, fură așezate fel de fel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
exploatări miniere Petrila, patrimoniul industrial nu este introdus în circuitele turistice. Deși numeroase în perimetrul Jiul de Vest – Cernișoara, peșterile sunt puțin cunoscute la nivel regional și național. În prezent, conform Clubului Sporturilor Montane din Hunedoara, 630 de peșteri și avene sunt cunoscute și incluse în cadastru în acest perimetru, nivelul de dificultate al acestora variind de la foarte ușor la foarte dificil. Peștera Dâlma Cu Brazi (plasată în Câmpu lui Neag) este una dintre puținele peșteri vizitabile din zonă. În
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
păcate mai sunt state care leagă această intrare de Mecanism. Anul trecut erau perspective foarte bune pentru o decizie în septembrie, dar evenimentele din iunie au întors această decizie, iar acuma, dacă declarația ministrului este corectă s-ar putea să aven din nou probleme săptămâna viitoare" a mai declarat europarlamentarul PDL. România îndeplinește toate criteriile de aderare, spune MAE "România a îndeplinit toate criteriile de aderare la spațiul Schengen, conform acquis-ului în domeniu. Acest fapt a fost recunoscut de către toate statele
Germania va bloca prin veto aderarea României și Bulgariei la Schengen. Vezi ce zice liderul PDL din PE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56715_a_58040]
-
gheața. Acest lucru este posibil reliefului datorită reliefului calcaros, representativ munților apuseni, tip de rocă prin care apa poate săpa cu ușurință, dând naștere unor formațiuni cu adevărat impresionante. Lăsând izbucul în urmă ne așteaptă o urcare destul de grea înspre Avenul Borțig și Pietrele Galbenei. De aici urmează ultima parte a traseului, coborârea spre Poiana Glăvoi. Tot acest traseu tine aproximativ 8 ore deci o pregătire fizică destul de bună și necesită un echipament adecvat de munte. În total traseul șerpuieste pe
Adam Freundlich [Corola-blog/BlogPost/96619_a_97911]
-
august, se desfășoară la Padiș, în zona Caput, Parcul Natural Munții Apuseni, o nouă ediție a Școlii Naționale de Speologie, organizată de Federația Română de Speologie și Asociația Română de Educație Speologică. Se vor studia peșterile Bârsa, Peștera Neagră, Caput, Avenul din Bortig, Avenul Gearmata, Cetățile Ponorului etc. ( A. M. P.) Informări Membrii colegiului de conducere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara au aprobat, în ședința ordinară din 21 iulie 2005, o informare privind metodologia de realizare a Topului Firmelor
Agenda2005-31-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284027_a_285356]
-
la Padiș, în zona Caput, Parcul Natural Munții Apuseni, o nouă ediție a Școlii Naționale de Speologie, organizată de Federația Română de Speologie și Asociația Română de Educație Speologică. Se vor studia peșterile Bârsa, Peștera Neagră, Caput, Avenul din Bortig, Avenul Gearmata, Cetățile Ponorului etc. ( A. M. P.) Informări Membrii colegiului de conducere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara au aprobat, în ședința ordinară din 21 iulie 2005, o informare privind metodologia de realizare a Topului Firmelor din Județul Timiș
Agenda2005-31-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284027_a_285356]
-
la nivelul TSA 1, care cuprinde învățarea tuturor tehnicilor de parcurgere pe coarda simplă cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor și coborâtorului cu role. Pe durata stagiului, după 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleză, se vor vizita peșterile Bârsa, Peștera Neagră, Avenul din Bortig, Avenul Gemănata, Avenul Negru, Peștera Caput, Cetățile Ponorului, Avenul Acoperit etc. Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispoziție de Școala Română de Speologie și de instructaj oferit de cadrele acesteia, inclusiv cadre ale Școlii Franceze de
Agenda2005-29-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283968_a_285297]
-
1, care cuprinde învățarea tuturor tehnicilor de parcurgere pe coarda simplă cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor și coborâtorului cu role. Pe durata stagiului, după 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleză, se vor vizita peșterile Bârsa, Peștera Neagră, Avenul din Bortig, Avenul Gemănata, Avenul Negru, Peștera Caput, Cetățile Ponorului, Avenul Acoperit etc. Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispoziție de Școala Română de Speologie și de instructaj oferit de cadrele acesteia, inclusiv cadre ale Școlii Franceze de Speologie. ( A. M. P.
Agenda2005-29-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283968_a_285297]
-
cuprinde învățarea tuturor tehnicilor de parcurgere pe coarda simplă cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor și coborâtorului cu role. Pe durata stagiului, după 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleză, se vor vizita peșterile Bârsa, Peștera Neagră, Avenul din Bortig, Avenul Gemănata, Avenul Negru, Peștera Caput, Cetățile Ponorului, Avenul Acoperit etc. Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispoziție de Școala Română de Speologie și de instructaj oferit de cadrele acesteia, inclusiv cadre ale Școlii Franceze de Speologie. ( A. M. P.) Târg de
Agenda2005-29-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283968_a_285297]
-
pe coarda simplă cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor și coborâtorului cu role. Pe durata stagiului, după 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleză, se vor vizita peșterile Bârsa, Peștera Neagră, Avenul din Bortig, Avenul Gemănata, Avenul Negru, Peștera Caput, Cetățile Ponorului, Avenul Acoperit etc. Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispoziție de Școala Română de Speologie și de instructaj oferit de cadrele acesteia, inclusiv cadre ale Școlii Franceze de Speologie. ( A. M. P.) Târg de vară Puține județe din țara noastră
Agenda2005-29-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283968_a_285297]
-
1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ćoktan-ćoktan sjas and-i Kenfa ekh baltă (deraw) śudre pajiça. Bevle avenas but animaloja te pen paj śudro. Ama o manuśa na ïndreznisonas te źan bevle k-i baltă, zerima traśanas te na aven mudarde saw xande o veśukune animalonθar. Ande ekh zijs, ekh manuś bavralo, sajis sjas leș ekh ćhajj zorales śukar, vakerdas: “Dawa m'e ćh[aj]a rromni ke kolesθe kare ka źal tha ka beśel savri rât źi ajnasaθe and-o
I JAK OPRAL-O BAJIRI / FOCUL DE PE DEAL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384426_a_385755]
-
Kaj ssaranda pirre durarimos o thanesθar kaθe o terno ćhidas peș and-o paj o baltaqo sjas ekh bajiri. I źuj inkjas p-o bajiri pa thodas ekh jak bari othe opre. O veśukune manzina dikhle i jak pa traśavzine te aven paśe paś-i baltă. O terno dikhas o'-da i jak, axojas ke lesqi dajj thodas la, din dragostă pentru lesqe, pa sjas lesqe pwo lokhes te beśel and-o śudro paj o baltaqo. Zivsajas ajnasaqe, o ćhawo gejas k-o kher
I JAK OPRAL-O BAJIRI / FOCUL DE PE DEAL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384426_a_385755]
-
I pisaj si-jj-tar muji, te sevenirik tha te khelas.” ¶ Savre gurmuse astarde te sevensinler hen te khelen. Khelde dozdolaj i pisaj, kare na miśkisolas intem. Inipa, ekh gurmuso fïnnardas op-o śoro o pisajăqo pa djas trat: ¶ “Dikhen ke manθe ! Aven savre pwo paśe, koja pisaj khajni si-jj-tar muji ! Te khelas po laqo śoro !” Ama, apastan, i pisaj fïnnardas pa astardas o gurmuses o ahmaci. Okojner gurmuse kaśtïrde la kibor putisarde de sigo. ¶ Ćhin sămaθe, gurmusalen, na bisteren: ¶ “Niekhderji te na
O PISICĂ VICLEANĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384106_a_385435]
-
autodidact desăvârșit, Georgeta Constantinescu face între 2005 - 2007 primii pași în această lume atât de specială pe care a descoperit-o și căreia i s-a dedicat aproape în exclusivitate. În 2007 participă la primul stagiu de pictură la Pont Aven, Franța, iar un an mai târziu a studiat pictura și și-a desăvârșit tehnica, tot în Franța, la Moulin de Perrot cu George Briata. Devine entuziasmată și tot mai fascinată de posibilitățile de exprimare oferite de pictură, iar în perioada
“UNIVERS” – Expoziţie de pictură a artistei GEORGETA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/93362_a_94654]
-
considera că acest număr de colaci acoperă efortul făcut de nași, sau pur și simplu numărul nouă face parte dintre numerele „fatidice” care punctează basmele populare, fiind numere cu noroc. Despre căsătoriile și nunțile domnești și boierești din țara Românească Moldova aven mărturiile cronicarilor și ale lui Dimitrie Cantemir de la care aflăm că așa cum jocurile și dansurile nu erau diferite de la boieri la țărani, tot așa logodna și nunțile, precum și preparativele pentru căsătorie și nuntă nu erau diferite. Dimitrie Cantemir ne spune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ebuka vremă o Děs hi-No tumença. Phiren kicom hin tumen Děs kaj te na xudel tumen e retǐ (o śititos). 'Ke kodo kaj phirel an retǐ na źănel kaj źăl. [36] Kicom hin tumen Děs, patăn and-o Děs, kaj te aven le Děsesre ćhăve. Kala phendă lenqe duma o Jezuśis the gilă Pesqe the garudă Peș lenθar. [37] The, deśi kerdă kicom minunes angla lenθe, von să na patănas ande Lesθe, [38] kaj te pherdǒl o kuvintos le prohorokosro Jisaja, kaj
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 12 / IOAN, XII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362278_a_363607]
-
Me te sastărav len.” [41] Kala phendă len o Jisajas, kana dikhlă Lesri slavă the dumazindă pa Lesθe. [42] De the but anda kapitani (vezeră) patăne ande Lesθe, de na phenenas arri o ćăćibo vaś o farisejă, kaj te na aven ćudine arri anda khangiri [lenθar]; [43] 'ke hâș lenqe maj dragon le manuśenqri slavă desar le Dellesri slavă. [44] The o Jezuśis ćingar dina the phendă: Kodo kaj patăl ande Manθe, na patăl ande Manθe, de patăl ande Kodo kaj
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 12 / IOAN, XII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362278_a_363607]
-
dikhlă o Dell kë miśto-j. [13] Haj să’ ratǐ thaj să’ tehara: o trinto děj. [14] Thaj o Dell phëndă: „T-an vilagitovuri ande le ćerowqo zuralimo', kaś te vilagitin i phuv, te valin o děj la ratăθar thaj te aven von [aśhine] sar semnuri kaj sikan save ćerxajă, save kotora le bërśejqë, save děsa thaj save bërśa sin/avën, [15] thaj te aven von and-o zuralimo' le ćerowqo vilagitovuri kaś-te den vilagśago p-i phuv !” Tha’ ka̱dă să
FACEREA LUMII ȘI A OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363256_a_364585]
-
ande le ćerowqo zuralimo', kaś te vilagitin i phuv, te valin o děj la ratăθar thaj te aven von [aśhine] sar semnuri kaj sikan save ćerxajă, save kotora le bërśejqë, save děsa thaj save bërśa sin/avën, [15] thaj te aven von and-o zuralimo' le ćerowqo vilagitovuri kaś-te den vilagśago p-i phuv !” Tha’ ka̱dă să’: [16] O Dell kërdă le do bare vilagitovuren: le leg maj bare vilagitovow te stäpïnil o děj thaj le leg maj cïne vilagitovow
FACEREA LUMII ȘI A OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363256_a_364585]
-
după atâtea ore de încordare și o îmbrățișa călduros. Anca așteaptă să o slăbească o clipă Deșire, ca s-o îmbrățișeze și ea. Îi spuse cu emfaza: -Te admir cu adevarat Maria Carla! Ești grozavă! Slavă domnului! Pentru câtva timp aven drumul liber, datorită inițiativei tale. Deșire simțea că i se ridicase o piatră de pe suflet, nesuportînd ideea că Anca ar fi putut avea probleme pe viitor, fiind văzută de Marco sau altul dintre acei infami, cănd ieșea din casa ei
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului [AVRALA MIRRI DEJ ROVEL, KAJ TE NA DIKHAS LA AME. K-I ŚKOLA ŹAS TRIN ANDAR AMEN' THAJ AVER DUJ KHËRALA AŚHEN.] SÏNEM PANŹ PHRALORRE, AJ DUJ SILE NASFALE. RUGIV MÂN KA-O DELL TE AVEN SASTEVESTE. [O TIKNO ROVEL BOKHALO THAJ ANDAR LESΘE VI LESQI PHEN. AMARO DAD SÏ TELĂRDO PIRĂNÇA-ND-O GAV, TE BIKINEL.] AŚUNEL PEȘ O VURDON; AME SĂ ÏNKLĂS AVRI. -ŹĂN ANDRE, TE NA ŚUDRON ! I ĆHEJ SÏ DESWURĂDI ! ÏL PIRĂNÇA DEL ANDRE
SAM BUT PHRAL` AND-O KHËR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349902_a_351231]
-
bal-barë phenen kë ji on sïn arʒintară. ¶ Amari nacia na xamil pe' avre naciaça, da maj tïmplol pe' po ëkh war, da färä te kamen ël phure. Kana plaćan pe' ëkh avresθar, adikë o śhaw' del duma la śh'ăça, aven ïn pecit o śhaw' pesqë pärințença haj ïnceleʒin pe'. Laqë pärințˇ ći mangën love pe laθe, pretencij, ći bikinen pe' ël śhejă, na-j zestre. Thon ëkh dată kana te këren o abăw. O rakio kërel pe' and-i rât ël abăvesqi
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
na thovava țuț, na-ni țuț parta Manθar. [9] Phendă o Simon Petru Lesqe: Răja, tho' na numa morre pungrre, de the morre vastă, the the morro śero. [10] O Jezuśis phendă lesqe: Kodo kaj nanǐlă na kampel leș te aven leș thowde, de numa lesre pungrre, ke hi-no źuźo sasto. The tumen han źuźe, de na o saste. [11] 'Ke źănelas koles kaj avela te bikinel Leș; vaś kodă phendă: Na o saste han źuźe. [12] Pala sosθe thowdă lenqre
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 13 / IOAN, XIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360414_a_361743]