60 matches
-
Șenilele sunt protejate de scuturi laterale de protecție. Tancul dispune de un sistem de protecție NBC, de avertizare la iluminarea cu laser și de grenade fumigene. Sistemul de conducere a focului montat pe tancul Ariete este fabricat de către firma Galileo Avionica și este denumit TURMS. Acesta include o lunetă panoramică de observare pe timp de zi și noapte pentru comandant, tun stabilizat în două planuri, senzori meteorologici, cameră termică, telemetru laser și calculator balistic digital. C1 Ariete dispune de un motor
Ariete () [Corola-website/Science/323823_a_325152]
-
scaunul de catapultare sunt montate pe peretele din spate al carlingii. Tunul este amplasat într-un compartiment sub carlinga, montat pe o rază încărcătoare de rulmenți atașată de podeaua carlingii și structura de sprijin a vârfului fuzelajului. Un compartiment de avionica vidat este după carlinga și în fața rezervorului de combustibil din față. Pe partea din față de mâna stângă, o scară construită înăuntru asigura accesul la carlinga, partea de sus a nacelelor motorului și aripa.
Suhoi Su-25 () [Corola-website/Science/308599_a_309928]
-
în mai multe rânduri. În 1924 a realizat un proiect personal de planor, pe care l-a numit K-5, acceptat de OAVUC în vederea construirii. În 1924 s-a înscris la Institutul Politehnic din Kiev, care avea și o catedră de avionica. Aici a locuit împreună cu un prieten, Yuri. Câștiga banii necesari achitării studiilor făcând diverse munci. Planul de studii al lui Koroliov includea clase de inginerie, fizica și matematică. În anul 1925 a fost acceptat într-un grup restrâns de constructori
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
într-un planor de construcție proprie, dar totul s-a terminat cu două coaste rupte. Și-a continuat studiile, terminând anul în 1926. În luna iulie a aceluiași an a fost acceptat la Scoala Tehnică Superioară din Moscova. A studiat avionica până în anul 1929. Trăia cu familia, care se mutase la Moscova. Pe langă studii, Serghei a avut mai multe ocazii să piloteze planoare și avioane cu motor. În 1928 a proiectat și realizat un planor care a participat la o
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
a fost posibil din cauza existenței unei generații noi de motoare Pratt & Whitney JT8D, care a permis lungirea fuselajului cu 4.3 m. Alte îmbunătățiri au constat într-o aripă modificată și cu o suprafață mai mare de 28%, și în avionică și instrumente de zbor modernizate. Avionul a fost oferit în 5 modele: Primul zbor a avut loc la 25 octombrie 1979, cu un model MD-81, primul cumpărător fiind Swissair. MD-81/82/83/87 sunt certificate ca DC-9-80, pe când MD-88, având
McDonnell Douglas MD-80 și MD-90 () [Corola-website/Science/308841_a_310170]
-
Electric F404 folosit și de F/A-18 Hornet, dezvoltă o forță de tracțiune de peste 80 kilonewtoni folosind sistemul de postcombustie, raportul tracțiune-greutate fiind de 0,97. Avionul a fost introdus în dotare în anul 1997, având inițial probleme cu avionica. Un prototip s-a prăbușit în timpul zborurilor de încercare. Saab a cooperat cu alte companii aeronautice pentru a lansa pe piață avionul, având un succes moderat în Europa Centrală, Africa de Sud și Asia de Sud-Est. Peste 264 de avioane au fost livrate sau
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
ușoară și cu mai puține piese a General Electric F404-400. Pe 30 iunie 1982, având acordul Parlamentului Suediei, FMV a încheiat un contract cu Saab pentru cinci prototipuri și 30 de avioane de serie. Pentru a testa unele componente ale avionicii modelului JAS 39, precum sistemul "fly-by-wire", un avion Viggen a fost folosit ca banc de probă zburător începând cu luna ianuarie a anului 1983. JAS 39 a fost denumit „Gripen” în urma unei competiții publice anunțate în 1982; grifonul este stema
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
de ani de existență Saab. Primul zbor al prototipului (număr serie 39-1), programat inițial în 1987, a avut loc pe 9 decembrie 1988. Prototipul a fost pilotat de Stig Holmström. În timpul zborurilor de încercare au fost descoperite probleme legate de avionica aeronavei (mai precis, comenzile de zbor "fly-by-wire" și designul de tip stabilitate relaxată). Pe 2 februarie 1989, problemele au devenit evidente când prototipul s-a prăbușit în timpul unei aterizări la Linköping; pilotul de încercare Lars Rådeström a scăpat cu doar
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
activ radar (dincolo de raza vizuală). O nouă comandă, denumită Lotul 3, a fost plasată în iunie 1997. Aceasta consta în 50 de avioane îmbunătățite monoloc JAS 39C și 14 avioane biloc JAS 39D. Avioanele din al treilea lot aveau o avionică mai puternică, îmbunătățită, capacitatea de a fi realimentate în aer (cu posibilitatea de a fi dotate un cap de realimentare retractabil la tribord) și un sistem integrat de generare a oxigenului pentru misiuni mai lungi. Pentru a testa fezabilitatea realimentării
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
Demonstratorul de Tehnologie Nouă” (în engleză: "New Technology Demonstrator") sau „Gripen Demo” a fost comandat; a fost prezentat ulterior pe 23 aprilie 2008. Avionul transporta mai mult combustibil, avea un sistem de propulsie mai puternic, o încărcătură utilă mai mare, avionică modernizată și alte îmbunătățiri. Prototipul servește drept banc de probă pentru numeroasele îmbunătățiri ale noului model Gripen NG (abreviere de la "Next Generation", noua generație), cunoscut și ca Gripen E/F sau MS 21. Aceast model are multe componente noi și
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
manevrabilitate superioară și performanțe mai bune în timpul aterizării și decolării. Gripen are de asemenea o rezistență la înaintare redusă care îi permite să zboare mai rapid, să posede o autonomie superioară și să transporte o încărcătură mai mare. Având o avionică integrată total, avionul este „programabil”; schimbarea pachetului software poate asigura îndeplinirea unor misiuni suplimentare. Gripen a fost proiectat pentru o rată de coborâre rapidă și o aterizare scurtă, cu oprire rapidă. Deși nu este dotat cu retroversori de jet care
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
de 200° (de la stânga la dreapta, puțin în spate). Pe 9 septembrie 2009, Gripen International a oferit codul sursă al radarului AESA ca parte a ofertei înaintate Indiei privind noul avion multirol al Forțelor Aeriene Indiene. O mare parte din avionica standard a avioanelor Gripen livrate Africii de Sud, precum sistemul de comunicații și contramăsuri, a fost schimbată cu echipamente fabricate local. Din 2003, Saab și BAE au dezvoltat sistemul HMDS ("Helmet Mounted Display System", în română: casca cu vizor integrat) „Cobra” pentru
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
semnat un memorandum de înțelegere cu Ministerul Apărării din Suedia pentru a evalua Gripen în vederea înlocuirii celor 48 de avioane F-16 ale țării. Danemarca a cerut de asemenea și dezvoltarea unor noi variante ale avionului multirol Gripen care să includă avionică nouă, un motor mai mare și mai puternic, o încărcătură mai mare și, cel mai important, o rază de acțiune mai mare. Această doleanță a reprezentat baza dezvoltării noului Gripen NG care satisface toate cererile danezilor (inclusiv motorul mai puternic
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
2011, JAS 39 Gripen a fost implicat în opt accidente aviatice soldate cu răni ușoare. În cinci cazuri, avioanele nu au mai putut fi recuperate. Primele două accidente au avut loc în 1989 și 1993; acestea au avut loc din cauza avionicii. Un avion a fost distrus la sol într-un accident în timpul unui test al motorului.
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
varianta modernizată) este un bombardier strategic multirol capabil să lanseze bombe ghidate prin laser și rachete atât de la mare cât și de la mică altitudine. Contopirea aripilor cu restul corpului avionului eficientizează uzul spațiului intern pentru arme, combustibil și echipamente de avionică. Corpul aeronavei este construit dintr-un aliaj de aluminiu foarte rezistent. Deasemenea titanul și oțelul sunt regăsite în componența părților critice care absorb sarcinile structurale principale. Învelișul aripilor, a fuselajului, a trapei călii interne de arme și a marginilor din
Tupolev Tu-160 () [Corola-website/Science/308062_a_309391]
-
acțiune este de 6.000 km. Pentru a decola, bombardierul are nevoie de o distanță de doar 900 de metri. Bombardierul poate zbura până la o altitudine de 15.000 metri. Greutatea maximă la decolare este de 275 tone. Echipamentele de avionică ale bombardierului sunt de ultimă generație și au montat un sistem de navigare prin satelit (localizare prin satelit cu ajutorul "GLONASS", alternativa rusească la GPS). Ghidajul armelor lansate se poate face de asemenea prin satelit. Bombardierul poate zbura la o înălțime
Tupolev Tu-160 () [Corola-website/Science/308062_a_309391]
-
din Bavaria. Siemens AG devine corporație în 1966. Prima centrală telefonică digitală a companiei este produsă în 1980. În 1988 Siemens și GEC achiziționează compania britanică de tehnologie de apărare Plessey. Bunurile Plessey sunt împărțite și Siemens preia partea de avionică, tehnologie radar și tehnologia de control a traficului — sub numele Siemens Plessey. În 1991, Siemens achiziționează Nixdorf Computer AG și o redenumește Siemens Nixdorf Informationssysteme AG. În Octombrie 1991, Siemens achiziționează Divizia de Sisteme Industriale a Texas Instruments, Inc, cu
Siemens AG () [Corola-website/Science/309013_a_310342]
-
Honeywell, control complet digital (fly-by-wire), cu sisteme de rezervă manuale, sisteme avionice controlabile complet din software, utilizarea materialelor compozite pe o suprafata mai mare decât până atunci (9% după masă), fibră optică că sistem primar de transmisie și control pentru avionica, cel mai mare și puternic motor instalat vreodată într-un avion comercial (GE90-115B1) și cel mai mare tren de aterizare (în plus, trenul de aterizare permite cea mai mare greutate maximă pe o roată dintre toate avioanele comerciale - 23.73
Boeing 777 () [Corola-website/Science/306791_a_308120]
-
sistem asimetric - cu 3 locuri pe o parte și 2 pe cealată (comparabil cu Fokker F100), destul de puțin întâlnit (tipic este un sistem simetric 3+3 sau 2+2). Spre deosebire de DC-9 și MD-80, avionul este dotat cu fly-by-wire și cu avionica electronică. Clientul principal al avionului este AirTran, care deține mai mult de jumătate din avioanele produse (87), urmat de Midwest Airlines (25). În total, doar 8 linii aeriene folosesc acest model. Avionul a fost vândut în două modele, 717-100 și
Boeing 717 () [Corola-website/Science/308215_a_309544]
-
dispuneau de posibilitățin de dezvoltare a structurii și sistemelor, posibilitate de acroșare în 2 puncte sub priza de aer, ceea ce a determinat adoptarea unui stabilizator cu suprafața mărită. Programul MSIP I i-a urmat din 1987 programul de modernizare al avionicii OCU. În total au fost produse 983 de F-16A Block 15 într-un interval de 14 ani, dintre care 409 F-16A și 46 F-16B au fost destinate USAF. Cea de-a doua etapă a programului MSIP și anume MSIP II
F-16 Fighting Falcon () [Corola-website/Science/308194_a_309523]
-
nevătămați. Eurofighter începând cu tranșa 1 lotul 5 va avea PIRATE (Passive Infra-Red Airborne Track Equipment) IRST (Infrared Search and Track System), care va fi montat pe partea fuselajului, înaintea parbrizului. Sistemul Pirate a fost dezvoltat de consorțiul EUROFIRST. Galileo Avionica (FIAR) din Italia este contractantul principal, Thales Optronics din Marea Britanie (sistem de autoritate tehnică) și Tecnobit din Spania să fac EUROFIRST. Pirate funcționează în două benzi de IR, 3-5 și 8-11 microni. Când este utilizat cu un radar în rol
Eurofighter Typhoon () [Corola-website/Science/307945_a_309274]
-
Ciudat este că știu, chiar acum, în momentele în care scriu aceste rânduri, că ea nu se va mai întoarce niciodată. [Pasaj adăugat ulterior: firma Leviton nu mai fabrică lămpi de birou, ci doar aparatură electrică de înaltă calitate, pentru avionică și alte aplicații speciale.) La fosse commune dissout l'individuation et l'arrogance ou l'éspérance du nom. (Groapa comună dizolvă diferențele între indivizi, aroganța și speranța numelui.) Michel Serres despre catacombele Parisului în Statues, Flammarion, 1989. 14 iunie 2005
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
player, sisteme audio performante, console de jocuri video, telecomenzi, mp3-playereă, în echipamentele de telecomunicații (routere, switch-uri, telefoane mobile simpleă, în aparatura electrocasnică (controlul cuptoarelor cu microunde, al mașinilor de spălat automateă sau în sistemele de control al proceselor industriale, robotică, avionică și senzorică. Lucrarea se adresează studenților de la facultățile cu profil electronic dar și specialiștilor în electronică interesați de problematica sistemelor embedded și este structurată pe 8 capitole ce corespund, în mare parte, elementelor și problemelor constructive principale ale unui sistem
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
player, sisteme audio performante, console de jocuri video, telecomenzi, mp3-playereă, în echipamentele de telecomunicații (routere, switch-uri, telefoane mobile simpleă, în aparatura electrocasnică (controlul cuptoarelor cu microunde, al mașinilor de spălat automateă sau în sistemele de control al proceselor industriale, robotică, avionică și senzorică. 1.1. Introducere Sistemul embedded (sistem dedicat, sistem înglobată este o noțiune ce definește un sistem de structuri de calcul hard si soft, circuite electronice respectiv componente electromecanice, conceput pentru a realiza o funcție specifică (sistem dedicat unei
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
player, sisteme audio performante, console de jocuri video, telecomenzi, mp3-playereă, în echipamentele de telecomunicații (routere, switch-uri, telefoane mobile simpleă, în aparatura electrocasnică (controlul cuptoarelor cu microunde, al mașinilor de spălat automateă sau în sistemele de control al proceselor industriale, robotică, avionică și senzorică. Lucrarea se adresează studenților de la facultățile cu profil electronic dar și specialiștilor în electronică interesați de problematica sistemelor embedded și este structurată pe 8 capitole ce corespund, în mare parte, elementelor și problemelor constructive principale ale unui sistem
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]