1,708 matches
-
Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte a Carpați-lor. La marea colectivizare din timpurile așa zis comuniste sa dovedit cu
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă din secolul XVII atestat documentar. În restul țării nici astăzi nu există o tradiție de investitor. Cei avuți își beau la propriu tot avutul în neîncetate chefuri. În prezent spre a nu plăti impozite este moda migrării capitalului. Mai de teama aflării adevăratelor surse, mai din zgârcenia care inspiră neplata impozitelor,românul din afara Ardealului își ține punga prin străinătate, așa zisele paradis fiscale. În
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
iubiri și cântece, nu de acum, de milenii. Dar astăzi cântă de brodează cu melodii, Georgeta Nichifor! E o solistă de muzică populară la Ansamblul folcloric „Baladele Deltei”. Broderia aceasta e din borangic sufletesc și de aceea-i un mare avut. Sunt împrăștiate peste tot cohorte de cântăreți, dar Georgeta Nichifor este dintre cei rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani, când a câștigat la Târgu Jiu concursul „Pe fir de balade”. A cântat mai târziu
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
vrea să-i fie, Cărpit cu neamul lui Hunor. Poporul ce-ascultă cuminte El îl sfidează trădător. Îl umilește și îl minte, Căci vorba lui e vorbă-n zbor. Nu are pic de demnitate, Iar de rușine a uitat. Și-avutul țării îl împarte, Străinilor ce ne-au trădat . Demisia i-a fost scadată De toți românii revoltați. Dar cu trufia-i cunoscută, De el, în seamă n-au fost luați. Doar cu tupeu și viclenie Poporului votul a luat. Șef
REVOLTĂTOR! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1430165749.html [Corola-blog/BlogPost/373848_a_375177]
-
scuțiți de primejdie”, pentru că „adevărul Lui e scut și pavăză”. (Psalm 90, 1-4) Tuturor Românilor de pretutindeni, sănătate și spor în toate. Să sporiți, să vă rostuiți, dar fără a avea „grija privegherii”, pentru că, spune Isus, fiul lui Sirah, „privegherea avutului topește trupul și grija lui strică somnul, grija privegherii gonește ațipirea și ca boala grea alungă somnul...” (Ecclesiasticul 31, 1-2) Bine și cu folos ar fi „a ne îmbogăți în fapte bune”, după cum ne povățuiește și Sfântul Apostol Pavel. Mulți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daruri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
obișnuiți, (Ileana, femeia de serviciu, rămâne acum, ca și atunci, veșnica însămânțată de poftele lui lui Titi Sfârc, o reprezentantă a omului simplu, cel a cărui voință a fost întotdeauna siluită) sau printre cei care se ocupau cu furturile din avutul comun (de la cărămizi, ferestre, uși, țevi, la tractoare „Că din tractoarele de la SMA am apucat și noi vreo două cu care să ne agonisim ceva”.), cu practicarea bișniței, ce i-ar putea îmbogăți: „Acu, cât nu s-a prins lumea
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_patrascu_1464417926.html [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
SUNT Sunt fragedă lumină Care copilăresc se joacă În extazul crescut Pe veșnicia lui hic et nunc Când Lumină din Lumina necreată, Lumina Protectoare, blândă Scut Se joacă în extazul crescut Pe veșnicia lui hic et nunc! Sunt comoara, mirific avut Al lujerului sacru nevăzut Din care cresc radiante căutările, Rătăcirile Găsirile, negăsirile Regasirile, Cadoul Tău dumnezeiesc Pentru veșnic neliniștitul Neam omenesc În care Chipul Tău Doamne se ascunde, Apare.. Celor ce Te simt, Te slăvesc Conștienți că EȘTI Izvorul Iubirilor
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poeme_pentru_o_zi_de_n_elena_armenescu_1342197362.html [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
îi reciclăm, S-avem cadre pregătite Ca să fure pe-ntrecute; La export să putem da..., Lichidăm corupția. De-i scoatem, îi și băgăm; Toți de muncă să avem. Cât corupția trăiește, Nimenea nu sărăcește. Suntem hotărâți, Suntem pricepuți, Iar pe cei avuți, Care au furat O să-i judecăm, Și-i mai ușurăm. Dacă au mai mult, Bani luăm cu-mprumut; Și-i mai vânturăm, Cu măsură luăm, Le mai și lăsăm - De corupți scăpăm, Fiindcă-i judecăm - Aspru-i condamnăm! Referință Bibliografică
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
cost... Să nu mă biciuie, să nu mă Alerge-n curse ca pe-un cal Și să mă certe doar în glumă Că nu sunt cel mai genial... Iar viața mea cu tot ce har e, Mă prind a deveni avut Al celui sau al celei care M-a cumpărat și chiar m-a vrut. Și îi voi fi smerit sihastru, Sărac supus, bogat ascet. Prin versul meu cel mai măiastru Se va mândri că-i sunt poet! Referință Bibliografică: Poet
POET DE VÂNZARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Poet_de_vanzare_romeo_tarhon_1367378510.html [Corola-blog/BlogPost/345991_a_347320]
-
urcat la templul Meu, Fariseul s-a lăudat, Cât e de bun și curat, Vameșul s-a căit Pentru tot ce a greșit. Tu de pomană ai dat, Tot la omul cel bogat, Ca să fii bine-văzut Și lăudat de cel avut. La biserică te-ai dus Și haina tu ți-ai expus, În piață-ai cuvântat, Ca să-arăți că ești învățat. Sfântă Filofteia tu ce-ai pățit Când pe săraci ai miluit? Sfânta Filofteia: Tatăl meu la doisprezece ani m-a
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1492350132.html [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
ieri,tremurind,așteptăm la ceas târziu de taină, Cantandu-i în noapte o doina,ba chiar și un sărut îi furăm. Trecut-au anii cu împliniri și regrete,cum nici n-am gândit. Inselandu-mi destinul prin sute de fente,avut-am cam tot ce am dorit. Plăcute șanț toate când ești în putere,viteaz că un leu, Ajuns-au cu toate o simplă părere, Nici tâmplele,negre nu fi-vor mereu. Mă ridic ușor de pe banca,uitându-mă în jur
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446286406.html [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
-n aceste vremuri, chiar pe pământ Întreaga lume-a lor să fie. Omului invidios Invidia e boală grea. De te pătrunde prea adânc, Nu vei scăpa în veci de ea, Nici când ajunge-vei-n pământ. Omului rău Ce țel avut-ai tu în viață, De ai făcut doar răutăți? Viața-i delicată ca o ață, Cum ai ajuns să ți-o trăiești! Dac-ai avut iubiți cu carul, Tu ai crezut, în sat, că ești vedetă, Acum ai terminat și
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1440184887.html [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
vrei să nu mai fi: Doar noi, obsedați de lumină, ne aflăm / permanent la marginea Timpului / Cu urechea ascuțită, ca un pui de lună, ce iese / în lume sub magia Universului. Diferim prin diferența de gândire a fiecăruia dintre noi: avutul, prin dorința de a strânge averi materiale, gâtuindu-și semenii secătuiți de energii, distrugându-le voit existența, unindu-se pentru totdeauna cu teluricul și bezna adâncului; literatul chicotește odată cu neajunsurile, saltă în vioiciune contemplând frumusețile care i se deschid privirilor
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
2014 Toate Articolele Autorului Ea: Hrisovul toamnei scrie poemul iubirii, În prisovul dinților trecutului șoptește, Parcă frângându-și aripa împăciuirii, Gângurindu-și melancolia ne vorbește.. El: Ne șoptește despre iubiri amorțite, Vorbind vântului trecut, acum zbrunt, Parcă-i iubirea celui avut, ce nesimțite Are și nu-l doare ca pe cel mărunt. Ea Săgeți de soare dansează în fereastră, Argintării părându-mi auzite și simțite, Pe genele panglicilor iernii prevestită, În snopurile iasomiei uimite și amorțite... El: Pe când viforul adie inima
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411635440.html [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
buchie.. Lanul plânge în câmpie Iar pämântul este gol! Toți ce s-au jertfit odatä, Au luptat pentr-un popor Care-acum plânge-n soaptä De räul din țara lor... Cei ce-au mâna pe putere Au cälcat un jurämânt.. Folosind avutul tärii Ca pe propriul lor.. Pämânt! De-ar putea vedea Sträbunii Cum se bat toți pentru funcții Cälcând Omul în picioare, Judecând precum..nebunii! Dintr-o tarä minunatä cu un soare arzätor A rämas doar o epavä, Mișunând de.."rozätori
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Strbunii_doina_theiss_1361731215.html [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
acest pământ. De e înalt, el lucrurile bune le va face mai întâi Iar de e scurt să te ferești,chiar dacă e sub jurământ! Om blând, tu, trecător de Dumnezeu ales De n-ai avut aici stăpân să-i înmulțești avutul, Nu vei avea nici sus, vei fi cu îngerii ades Și nu vei ști în veacuri... ce-i minutul!... Să mai privești din când în când Aici, spre sfanțul tău lăcaș, Unde-adăstează cei ce plâng cuvintele de bun rămas!... Iar
BATRANE UMBLATOR de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Batrane_umblator_florentina_craciun_1384195579.html [Corola-blog/BlogPost/358487_a_359816]
-
zurgălăi și zorzoane Pentru cucoane. Acum e la modă Poezia seacă, Aridă Și dură Ca o cărămidă. Înflorește poezia Protestatară, Certăreață Precum o precupeață. Se cultivă poezia- Proză, Anemică, Ciolănoasă Și bântuită de nevroză Port cu mine Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, n-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le pot
MODA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moda.html [Corola-blog/BlogPost/342555_a_343884]
-
această direcție complexă. Dacă aruncăm o privire înapoi în istorie, constatăm că la fel s-a întâmplat, de fapt, în mod constant în trecut și tot așa se întâmplă, iată, și acum, la început de secol postmodernist XXI, când necesitatea avutului natural al altora pentru dezvoltarea economiei interne a altui stat îi determină pe unii să „nască” pr-istic diverse situații cu un caracter aparent conflictual - și amintim aici îndelung pomenita „agresiune simbolică” asupra minorității maghiare din România ori cea a contestării
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă cu dungi albastre. În geamantanul ieftin, cumpărat cu o zi înainte de la unul dintre negustorii de pe Lăpușneanu își adunase tot avutul: o cămașă, două batiste, briciul, câteva caiete din timpul școlii, multe cărți, un stilou, pălăria primită-n dar de ziua lui de la colegii de cameră și diploma. Fusese clasat, după absolvirea Școlii Normale Vasile Lupu, al treilea dintre cei 94
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
desfășurată la Cernăuți, în august 2009, monahia Elena Simionovici releva: ,, Aparent este o carte pentru copii, dar și pentru oamenii mari. Este o pledoarie pentru tot ceea ce înseamnă frumos și-i îndeamnă pe părinți ca, înainte de a le lăsa copiilor avutul lor, să le altoiască virtutea, să-i învețe cele bune. În genere, cărțile Doinei Cernica pledează pentru adevăr, prietenie, statornicie și devotament în dragoste, înălțând jertfa, sacrificiul mai presus de toate”. La rândul său, scriitorul și publicistul Vasile Tărâțeanu a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
da un ajutor, ți-l dau cu un scop bine determinat, vor să aibă un avantaj. Pretinde-te prieten cu ei, dar acționează ca spion. Asflând slăbiciunile celui cu care te-ai prins „tovarăș” în scurt timp îl ruinezi, iar avutul tău se va dubla. Zdrobeste-ți dușmanul și lasa-l în pragul agoniei, iar dacă nu a observat cine l-a pus la pământ, și nici vreun martor indiscret nu s-a aflat prin apropiere, spune-i că tu l-
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Din_auzite_si_traite_vrei_sa_ai_succ_marin_voican_ghioroiu_1345713762.html [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
neobișnuită. Făceau rost de bani chiar la ei acasă. Depistau astfel patricieni, senatori și alți magnați cărora le căutau, sau le fabricau, diverse culpe: trădare, uneltire, nesupunere... Îi trimiteau apoi, elegant, să-și taie venele în baie și le confiscau avutul cu care reumpleau visteria imperiala și linișteau plebea înfometată și pe cale de a se răzvrăti. Spre o situație similară se îndreaptă acum societatea noastră, populația este din ce in ce mai umilită și mai spoliată, „patricieni” super bogați fiind cu toptanul. Cât despre învinuiri
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1424397631.html [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
de nu mi-am putut închipui că Iisus Hristos - Dumnezeu care a primit să Se întrupeze și să moară pe cruce aidoma celui mai nefericit și mai ticălos dintre muritori, ne va cere să dăm din prinosul ori din puținul avutului nostru, ori chiar avutul acesta întreg? Cum de ne-ar fi chemat la acțiuni atât de simple, de aparținătoare lumii acesteia, de posibile adică! Paul Claudel nu mi-l definise oare pe Dumnezeu atribuindu-I grăirea: De ce vă temeți? Sunt
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
putut închipui că Iisus Hristos - Dumnezeu care a primit să Se întrupeze și să moară pe cruce aidoma celui mai nefericit și mai ticălos dintre muritori, ne va cere să dăm din prinosul ori din puținul avutului nostru, ori chiar avutul acesta întreg? Cum de ne-ar fi chemat la acțiuni atât de simple, de aparținătoare lumii acesteia, de posibile adică! Paul Claudel nu mi-l definise oare pe Dumnezeu atribuindu-I grăirea: De ce vă temeți? Sunt imposibilul care vă privește
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
chiar ne cere: Imposibilul. Să dăm ceea ce nu avem “iar dăruind vom dobândi”. (15) Conform “teoriei jertfei” propusă de filosoful francez Georges Bataille: Omul se cunoaște după capacitatea lui de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a sărbători cu fast un eveniment, ori a-și acorda sloboda bucurie de a ieși când și când din monotonia și sordidul
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]