253 matches
-
cum să murim". Și iată una din înfricoșătoarele viziuni fantastice: Se va vedea în văzduh la o înălțime extremă, șerpi uriași luptându-se cu păsările". Deci târâtoarele se vor înălța și vor ucide ceea ce are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De asemenea, "Oamenilor le va plăcea să-si vadă propriile înfăptuiri uzate și distruse".: frapantă premuniție a antispiritualității și anticulturii actuale. Neliniște intensă bântuie și răscolește zecile de personaje figurând pe Poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aureolat de legendă prin încercarea imposibilului, iar în Danaida, prin regretul morții de a fi ucis o marmură infinit de suavă. Întruchiparea Aurorei și a Gândirii având același model, iubirea Camille Claudel constituie un simbol etern care reunește triada supremei axiologii. Precum afirmam și în altă parte, muzica dezvoltă poetica cea mai eliberatoare, acest lucru mai ales în secvențele lente, în care vibrația melodică suavă, elevată, răscolitoare posedă prin excelență magia de a sublima și transfigura neliniștea ontică. Așa are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a observat distinsul eminescolog George Munteanu. În cele ce urmează, vom încerca să arătăm că arhitectura ideală a unui poem pornește și se dezvoltă de la o cvadratură a cercului. De astă dată, însă, rezolvabilă la modul care definește esența și axiologia poeziei. Un poem are două componente: pe de o parte, ideatica, pe de alta, prozodia, pe structura căreia se dezvoltă ideea poetică. Ideatica este cercul, universul conceptual al unei poezii, care, trebuie să aibă o desăvârșită logică internă, coerența să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ca limba română, în creuzetul căreia ni se formează conștiința, să nu suporte rigoarea nemțească. Poate că avem prea multe cuvinte care ne atrag mintea către lene, către relativism. Peste cuvintele șansă și risc încă nu s-a așezat umbra axiologiei, ele fiind folosite într-o totală devălmășie axiologică; spre exemplu, auzi deseori spunându-se în media: cineva care a suferit un accident "are multe șanse să moară", ca și cum acea persoană abia așteaptă să moară, când de fapt e vorba de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acea persoană abia așteaptă să moară, când de fapt e vorba de riscuri. Ceea ce impune extinderea conceptului de risc de la cauze determinate (ceea ce exprimăm prin riscuri) la cauze nedeterminate (când spunem risc). Și astfel riscul va atrage șansa în sfera axiologiei, pe unde de altfel trece deseori, fiind mai curând vorba de o stabilizare. Dacă a nu fi uitat ar însemna o redeșteptare la fiecare apel al celor ce nu ne uită, nu știu dacă ne-am dori ca fiecare neavenit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
biologică, de menținere a organismului în bune condiții. Poate că asta "știe" țăranul care se trezește în zori pentru a pleca la muncă; este mânat de intuiția eșecului biologic a lui Oblomov. Dacă gândim totul din perspectiva eficienței și introducem axiologia în ontologie, ținând cont de importanța a ceea ce desemnează conceptul de spirit, putem considera că idealismul are dreptate, esența (drept cel mai important lucru) lumii acesteia fiind gândirea. Ar trebui să judecăm succesul societății din America de Nord și din perspectiva absenței
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mirare nu mai e. Nici iluzie. Deziluziile populează subconștientul. Societatea consumă și se consumă. Bulimia s-a instalat în creier. Nu mai e loc pentru meditație, filosofie, metafizică. Este vremea cool a pragmaticului palpabil, a acumulărilor fizice în absența unei axiologii, a unei relații cu esențialul umanității. Rătăcim, ne însingurăm, ne îndepărtăm unii de ceilalți, de noi înșine. Nu știu de ce, dar îmi este greu să scriu despre Iosif Sava. Face parte profund din ființa mea. Din ce am rostit sau
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
unor "cadre noi", cu "origine sănătoasă", nu o dată doar în temeiul unor texte partinice afișate la "gazeta de perete" a unității unde lucrau ca muncitori. Ea devenea astfel o pestriță "organizație de masă", inundată de scribi care mai curînd compromiteau axiologia literară decît s-o consolideze, fenomen deloc accidental. întrucît, după cum s-a aflat recent, existau instrucțiuni oculte înaintate conducerii diverselor instituții potrivit cărora ar fi fost preferabilă promovarea unor elemente slab pregătite decît a celor eminenți, ultimii fiind mai puțin
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
căruia Sebastian i-a cerut o prefață pentru romanul De două mii de ani (semn de stimă deosebită), nu are parte în marea majoritate a cazurilor decît de rețineri, sarcasme, reprimări. Naeionescian în multe din tezele la care aderă, precum criza axiologiei provocată de cantonarea noastră în abstracțiuni, într-o problematizare sterilă, incontinentă a vieții, ruperea de firescul lucrurilor, de misterul organic al tuturor celor ce sînt, teze conținute în proza, în teatrul, în comentariile sale, Sebastian se arată surprinzător de "rău
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
Jean Baudrillard, într-o regiune "a celei mai slabe definiri a lor, a entropiei lor maxime". Valorile morale nu fac excepție, ci, din contra, alunecă în desuetudine, în ambiguitate, în dezagregare, într-un chip ce reverberează un impas al întregii axiologii. Care e reacția analiștilor, care e postura reflecției filosofice față de această stare de fapt? Fiind un prilej inconturnabil al filosofiei de totdeauna (Nietzsche, de pildă, sublinia că, începînd cu Platon, toți filosofii "au construit sub seducția moralei"), problematica morală se
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
În paginile antologiei. Citez un fragment: “ În lumea asta, parcă scăpată din mână și fără nici un Dumnezeu, când nu mai avem motivații și orizonturi, ca Într-un loc de la marginea nemărginirii... autoarea mai Încearcă - a câta oară? - o motivație a axiologiei artei, să transfigureze - prin poezie - astă lume plină de păcate și de tină, de nevoi, anemică, bolnavă și pe moarte, Într-o altă lume, poetică, virtuală, platonică, pe care nu o vom avea decât În viziunile noastre de copii. Artă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Teoria universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și ca student, pe Josif Constantin Drăgan, traducătorul și prefațatorul Lecțiilor de filosofie juridică, În limba noastră. Lucrarea urmează, cu fidelitate interpretativă, liniamentele axiologiei neokantianului jurist, format el Însuși, exemplar, la „Lecția” majoră, fundamentală a lui Immanuel Kant, cel din Metafizica moravurilor și Critica rațiunii practice. Mai mult, autoarea a găsit de cuviință, pe drept cuvânt, să analizeze și așanumitele „lucrări mici” ale filosofului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În etica modernă, filosofia engleză - unde hedonismul este adoptat, - și filosofia continentală unde este adoptată concepția energetică, platonico aristotelică. Ambele concepții, Însă, stau sub semnul generalului care nu le avantajează pe nici una dintre ele. 3. Perspectiva istoric-teleologică a datoriei În axiologia neokantiană Reflecția asupra vieții umane și a valorilor ei pleacă și de la Sollen, „a trebui”. De la „a trebui”, de fapt, se ajunge la reflecția despre ce anume Înseamnă bine și ce Înseamnă rău. Nu este prea lesne pentru că voința umană
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
povestit, uluită și resemnată, toată tărășenia. Homo ethicus și contradicțiile sale Întâi vine haleala, pe urmă morala. Bertolt Brecht În lumea civilizată contemporană, poziția deținută de vechiul homo religiosus este la nadir, prestigiul acestuia fiind subminat de autoritatea impusă de axiologia complexă și, după cum voi arăta, contradictorie a unui nou exemplar uman, homo ethicus. Astfel, dacă rațiunea primului era informată de conținuturile divin-metafizice ale realului, subîntinse de relația ierarhizată theos-anthropos, rațiunea ultimului funcționează preponderent în dimensiunea socială, subîntinsă de raportul non-ierarhizat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lărgește "ograda amărâtă" a literelor românești. Înțelegerea metodei merge în consens. Amintindu-l pe Kant, pentru care metoda face obiectul (77), criticul notează, în acest volum, despre metode: "Avantajul lor este că nu implică atitudinea critică și sunt indiferente la axiologie." (260). Fără atitudine și valori nu e mai rău decât cu iluzia acestora? În realitate, metoda adecvată, articulată cu suplețe, nu doar presupune, dar chiar impune criteriul critic și pe cel axiologic. În continuarea extinderii literarității, greu de spus cât
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
dezbaterii privind identitatea culturii și a literaturii române. De această dată, argumentele erau însă de ordin istoric, evoluționist și criticist, net antiraționaliste, drastic opuse celor ale adversarilor latiniști. Deși se declarau deschis europeni, aceștia ignorau una din cerințele esențiale ale axiologiei moderne, anume respectarea specificului valorilor. În replică, axiologia practicată de junimiști pleca nu de la ierarhizarea, ci de la definirea și respectarea granițelor fiecăreia dintre valori (istorice, artistice, juridice, politice, ideologice, științifice etc.). Realitatea românească, fie socială, culturală, științifică, fie literară, era
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
De această dată, argumentele erau însă de ordin istoric, evoluționist și criticist, net antiraționaliste, drastic opuse celor ale adversarilor latiniști. Deși se declarau deschis europeni, aceștia ignorau una din cerințele esențiale ale axiologiei moderne, anume respectarea specificului valorilor. În replică, axiologia practicată de junimiști pleca nu de la ierarhizarea, ci de la definirea și respectarea granițelor fiecăreia dintre valori (istorice, artistice, juridice, politice, ideologice, științifice etc.). Realitatea românească, fie socială, culturală, științifică, fie literară, era privită tocmai din această perspectivă pragmatică, în care
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
le-a făcut, dar pentru mine nu acestea sînt interesante. Interesantă este, repet, viziunea lui despre România și despre realitățile românești, despre psihologia distructivă și meschină a intelighenției, despre cîinoșenia ardelenească și despre abureala metafizic-reacționară ce-a invadat imaginarul și axiologia colectivă imediat după căderea comunismului, despre faptul că sîntem o lume ce nu are criterii unitare în nimic din ceea ce face, despre lipsa de viziune constructivă pe termen lung. Din acest punct de vedere, Marino a fost un observator și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
Din privilegiați, oamenii scrisului au devenit niște tolerați. Sub tăvălugul nivelării „democratice”, elitele se văd strivite. Prețuiți pentru nivelul pecuniar, pentru dibăcia „afacerilor” și pentru cea a legării „relațiilor” celor mai profitabile, indivizii contează prea puțin pentru calitatea valorii spirituale. Axiologia se răstoarnă cu capul în jos. Un egalitarism nesănătos duce la o selecție aberantă. La un „despotism al masei”, după cum se rostește un remarcabil eseist francez actual, Ghislain de Diesbach, care pune punctul pe i astfel: „Rezultatul dacă nu cumva
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
experimentelor, în categoria alunecoasă a textelor bizare, neclasificabile. În ambele cazuri însă, e vorba tot de procesul canonizării. Chiar dacă autorul unui text experimental polemizează, cel mai adesea, cu ideea de canon literar, textul său, dacă trece cu brio prin filtrele axiologiei literare, tot în canon ajunge. Spre exemplu, scrierile avangardiste ori structurile romanești indefinite precum Dicționarul onomastic sau Bibliografia generală au intrat în canonul literaturii. Mai mult, există forme de experiment "tare" de tip modernist precum există forme de experiment "moale
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
că dorește să fie exclus din scenarii cu privire la diverse candidaturi ale sale. "Anul 2014 va fi un an complex în punct de vedere al unor evoluții politice și sociale exterioare Serviciului. Reafirm valorile fundamentale cu care operăm: independență, neutralitate, profesionalism, axiologie deja încetățenită în etosul serviciului. Orice deviere va fi evident sancționată corespunzător. Personal, subliniez că acest aspect se aplică și directorului serviciului, s-a aplicat întotdeauna, și aș vrea să fiu eliminat din aceste scenarii privind diverse candidaturi", a declarat
Ce spune George Maior despre candidatura la Președinție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39945_a_41270]
-
mâna lui lista invitaților, titlurile comunicărilor: Dinu Adameșteanu (Potenza) "Aspetti della colonizzazione greca nella Spagna", Mario Baffi (Roma) "La figura dell'imperatore Traiano nella Divina Commedia di Dante", Radu Enescu (Madrid) "Hispanidad e Rumanidad come dos expresiones de una misma axiologia cultural", Petru Iroaie (Palermo) "L'imperator Traiano nella tradizione e nella letteratura romena", Dumitru Marin (Bari) "Latinita' iberica e latinita' dacica: aspetti convergenti e aspetti divergenti", G.Uscătescu (Madrid) "Para una nueva teoria de la Hispanidad", Vittorio Vettori (Pisa) "Jose'Antonio
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
singura constantă absolută a lumii materiale și poate nu numai a ei, ar fi fost demarginalizată și plasată acolo unde Îi e locul, În centrul vieții oamenilor, Întrupată În logica și coerența unui alt tip de relații, Într-o altă axiologie a ontologicului... și, tot mai târziu, am Înțeles de ce The Philosophy of money, a aceluiași Georg Simmel (el era și autorul manuscrisului), putuse să apară În 1900, cu toate că viziunea lui de-acolo asupra individului, creditat ca unică realitate veritabilă, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aparțineau ca un dat al faptelor, imposibil de realcătuit în altă îmbrățișare. „Am îndoieli în ceea ce privește conexiunea dintre gând și exercițiul real al clapelor.”, îmi spuse, aprinzându-și tutunul în grădină. “Sunt supărat și gândesc prea mult. Nu am înțeles înca axiologia valorilor.” „Și crezi că filozofia lui va completa inaccesibilatea?” “Nu știu. Va trebui să caut și voi găsi.” Încă lumină în mijlocul discuțiilor amicale, toamna înceta să mai distrugă copacii, frunzele argintii amintindu-mi de autenticitatea pădurilor, nicidecum de moartea lor
PETRECEREA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361191_a_362520]