28 matches
-
a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel mai vechi document despre satul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
toxice, precum: alior, lumânărică, scaieți, pelin, pojarniță. Valoarea pastorală și productivitatea sunt foarte slabe, cu producții de 1,5-5 t/ha MV, în funcție de intensitatea degradării, cu o capacitate de pășunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. 4. Pajiști azonale 4.1. Pajiștile din lunci și depresiuni Aceste pajiști sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
umidității mari ridicate, și ca urmare, sporește rolul lor în alimentarea de suprafață a râurilor. În asociație cu regosolurile apar și erodisolurile, din clasa Antrosolurilor, apărute din cauza eroziunii accentuate, evidentă la nivelul unor versanți utilizați agricol. Tot din categoria solurilor azonale, se remarcă răspândirea destul de mare a aluviosolurilor, formate pe materiale parentale aluviale, care se găsesc în lungul văii principale. Cu o dezvoltare deosebită se remarcă tipurile din clasa salsodisolurilor, solonceacul și solonețul, dezvoltate în urma acumulării în cadrul profilul de sol a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]