36 matches
-
Date tehnice suplimentare În scopul realizării rețelei de perdele se vor proiecta module pentru 100, 250, 500 și 1.000 ha de teren. Modulele se vor realiza în variante pentru nisipuri, soluri cernoziomice și alte categorii de soluri zonale sau azonale. Perdelele principale vor fi constituite din 5-7 rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
toxice, precum: alior, lumânărică, scaieți, pelin, pojarniță. Valoarea pastorală și productivitatea sunt foarte slabe, cu producții de 1,5-5 t/ha MV, în funcție de intensitatea degradării, cu o capacitate de pășunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. 4. Pajiști azonale 4.1. Pajiștile din lunci și depresiuni Aceste pajiști sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
umidității mari ridicate, și ca urmare, sporește rolul lor în alimentarea de suprafață a râurilor. În asociație cu regosolurile apar și erodisolurile, din clasa Antrosolurilor, apărute din cauza eroziunii accentuate, evidentă la nivelul unor versanți utilizați agricol. Tot din categoria solurilor azonale, se remarcă răspândirea destul de mare a aluviosolurilor, formate pe materiale parentale aluviale, care se găsesc în lungul văii principale. Cu o dezvoltare deosebită se remarcă tipurile din clasa salsodisolurilor, solonceacul și solonețul, dezvoltate în urma acumulării în cadrul profilul de sol a
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan până în zona de câmpie, sporind în diversitate odată cu reducerea altitudinii. Vegetația
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
că media pentru România este de 12 mp/locuitor, se înregistrează un deficit de spațiu verde de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
temperat continental , uneori cu nuanțe excesive datorită influențelor ce vin din est. Acestea determină o răcire excesivă iarna cu vânturi puternice și uscăciune prelungită vara. La factorii cu caracter general se adaugă și factori cu caracter local ce determină nuanțe azonale. Prezența văilor sub forma unor culoare (culoarul Moldovei și al Văii Seci) favorizează scurgerea în lungul lor a aerului rece. Acestea mențin temperaturi scăzute mai ales iarna. Pe plan local o importanță mare o prezintă pădurile. Acestea ocupă aproape toată
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri, pe suprafețe foarte înclinate, formate prin îndepărtarea orizonturilor superioare, mai ales pe versanții vestici ai munților Aninei; - protosoluri antropice, pe halde de steril, gropi de gunoi, sau dispuneri
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de "stuf" precum și flora din cuaternar. Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum "daria", "trifoiștea", "gălbeneaua", "adoleanul", "bulbucii de munte" sau "bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o vegetație intrazonală, după unii autori, azonală: asociații de luncă, asociații de mlaștină, asociații de terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]