37 matches
-
ciucuri, un fluture metalic pe piept sau un scarabeu pe lănțișor, chitările rotindu-se ca moriștile, ba și cruci la gât, sindicaliștii ăștia deloc limpezi, tobele bubuind cu microfonul aruncat în aer și chitara ruptă-n bucăți pe scenă ori azvârlită publicului, tuleiele și baticurile de preerie, cămăși de cowboi și outsideri, fără machiaj, fără ruj, părinți care cred că ai lor copii vor merge în iad și adolescenți care cred că părinții lor oricum nu vor ajunge în rai decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
sclav pentru a fi liber, adică să nu mai vezi uneori nimic în jur, eu nu puteam fi nici pe deplin liber, nici cu totul dependent. Această constatare m-a speriat. Priveam marea de la fereastră. Sticlele primite de la Aristide zăceau azvârlite sub pat, fără nici o picătură de coniac în ele. Nu mă mai puteam îmbăta. Trebuia să-mi suport luciditatea, golul. Secătuit cum eram, aș fi vrut să sângerez, să am un nod în gât, la urma urmei ce importanță avea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
citească din cartea sa, apoi fragmente dintr‑o lucrare cu caracter documentar: visurile mitropolitului Filaret, apoi citate din enciclul Papei Pius al X‑lea, din profețiile sfântului Serafim de Sarov, din Ibsen, Soloviov, Merejkovski... Apoi va deschide relicvariul, unde zăceau azvârlite de‑a valma gulere de gumilastic, linguri de argint, ecusoane de școli tehnice, monograme ale Împărătesei Aleksandra Fiodorovna, crucea Legiunii de onoare. În toate aceste obiecte imiginația sa Înfierbântată descoperise pecetea lui Antichrist sub forma triunghiului sau a două triunghiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o priveliște care îți cam dădea fiori și îți cam făcea părul măciucă: zăpada răscolită și tăvălită, cu bălți de sânge și urme de vomă pe ea, și printre toate acestea cizmele militarilor, mânjite și ele cu sânge înghețat și azvârlite care încotro, ca după o hârjoană de copii. Asta nu era treabă curată! Mirosea a sabotaj, bodogănise șeful milițienilor, un plutonier major gras și fălcos, care stătea să plesnească în mantaua lui cu guler de blană, uitându-se lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sclav pentru a fi liber, adică să nu mai vezi uneori nimic în jur, eu nu puteam fi nici pe deplin liber, nici cu totul dependent. Această constatare m-a speriat. Priveam marea de la fereastră. Sticlele primite de la Aristide zăceau azvârlite sub pat, fără nici o picătură de coniac în ele. Nu mă mai puteam îmbăta. Trebuia să-mi suport luciditatea, golul. Secătuit cum eram, aș fi vrut să sângerez, să am un nod în gât, la urma urmei ce importanță avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dinăuntru, apăreau uneori cioburi de ceramică, Încă frumoase, cu smalțul și culorile intacte. Ne erau aduse ție sau mie spre examinare și dacă aveau șevrouri indigo, benzi de ornamente cu frunze sau orice mozaic vesel și erau declarate prețioase, erau azvârlite zornăind În găletușă, iar dacă nu, un clipocit și o străfulgerare anunțau că sunt redate mării. Nu mă Îndoiesc că printre acele bucățele de majolică ușor convexe, găsite de copilul nostru, era și una a cărei margine ca de pergament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Ceai, spuse Gupal când femeia ne aduse un fel de scoici din pământ, pline cu apă fierbinte. Vedeți să nu vă opăriți! ne spuse el. Prea târziu. Buzele ne luaseră foc parcă și abia dacă reușirăm să nu dăm de-azvârlita cu scoicile, cu tot cu ceaiul din ele În ziua aceea, În timp ce Nunatuk aducea pruncul pe lume, Gupal ne spuse ce este ceaiul, ce sunt numerele și la ce le foloseau ai lui, ce sunt săptămânile, lunile și anii. Părea că făcusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe Scept! - Scept a fost un om de nădejde, dârz precum lupul Înfometat. Zace Îngropat În câmpiile unde l-a Îmbrățișat Umbra, luptând vitejește. - Tu l-ai ucis, știm! L-ai luat de șale și ai dat cu el de-azvârlita În Înaltul cerului și, pe când Încă se rostogolea În văzduh, ai slobozit trei săgeți În trupul lui, una după alta! Scept avea doi băieți și rămăseseră amândoi În grija noastră. Prinseră amândoi să scâncească auzindu-l pe acel om: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
chiar mă Îndeamnă să nu mai caut nimic. Soartă, rupe-mă de starea asta; oricum, dar rupe-mă! Seara m-am dus cu Martin la o oră de filosofie. Oh, cât aș fi vrut să dau cu el de-a azvârlita, așa m-a enervat cu pretențiile lui de savant atoateștiutor. Cum Îi găsesc Înlocuitor, Îl dau dracului imediat și iremediabil. Prea mult l-am suportat. Mi-ajunge! Mă simt foarte singură, dar nu vreau să recunosc nici În ruptul capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
orice posibilitate de salvare pare imposibilă. Astfel, "Femeia faraon și slujitoarele levantine cântă/ a jale, în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie reprobabilă de "leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se pregătește să despice monstrul, se apleacă asupra lui, cum s-ar apleca peste un chei; altă ambarcațiune, părăsind în mare grabă această scenă vie, pornește în urmărirea balenelor aflate la distanță. Harpoanele și lănciile sînt întinse, gata să fie azvîrlite; trei vîslași tocmai înfig catargul în etambreu; iar între timp mica ambarcațiune, legănată de ruliu, se înalță pe jumătate din apă, aidoma unui cal care se cabrează. Fumul ieșit din cazanul în care e fiartă balena ucisă se ridică de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
meșteșuguri satanicești”, dar și de uneltire contra puterii otomane și a domnitorului însuși, imprudentul vlădică e condamnat la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și îndemânatic desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]