98 matches
-
fi dispus să-și piardă timpul selectând cele câteva granule de metal pur din aceste deșeuri acumulate de-a lungul a două mii de ani? Chiar mai anevoie decât În bezna egipteană 19 În care medicul trebuie să-și caute pe bâjbâite calea, cu greu reușește un practicant să găsească un mijloc de a ieși din această «obscuritate palpabilă». Când doi medici se Întâlnesc la capul unui bolnav aflat pe patul de suferință, cu greu se stăpânesc să nu râdă, ca doi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acoperea contururile de oțel. Îndreptându-se spre larg, vaporul a fost silit să traverseze acea mare interioară pe care o decupase în nemărginirea oceanului prezența portavionului american. Fregatele de escortă delimitau întinderea aceea foarte vastă, dar închisă. Înaintam încet, pe bâjbâite parcă, într-o lumină totuși strălucitoare. Portavionul se făcea tot mai mare în stânga noastră, ne domina, ne aplatiza la suprafața apei. Părea că nu ne bagă în seamă. Un avion decolă, silindu-ne să ne astupăm urechile, un altul apunta
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la cel de al VIII-lea Congres al PCI, în decembrie 1956, intervenția sovietică. Cu toate acestea, dincolo de această întoarcere, opțiunea din iunie 1956 nu va fi anulată. Dacă PCI se angajează într-un proces de destalinizare, fie și pe bîjbîite, PCF alege calea opusă. Desigur, chiar dacă comitetul central admite la 22 martie violarea principiului leninist al conducerii partidului comunist sovietic și declară că fuseseră aduse grave atingeri democrației partidului și însăși legalității sovietice, nu este mai puțin adevărat că Stalin
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
vîrf, luați-l ca turlă bisericii lui ruinate, prudență pînă la cameleonism urmărindu-vă lectura, vizavi tu stai mai tînără și mai mișcată, răsucind piciorul, mîinile tremură cu ziarul, schizofrena de la Iași a înjunghiat pe bunul călugăr francez, investigație pe bîjbîite, veceul de 4.000 de euro, erotomanie prin crimă și coprofilie, rondul de noapte în gazeta "Libertatea", s-a oprit în Bărăbanț, panorama Alba-Iuliei, valea creneluri de blocuri lamă, în vatra veche ochi de melc pe clopotnițe strîng în teci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a așezat în genunchi în fața prispei unde era Haiduc și i-a petrecut lanțul după gâtul descărnat, scorțos și urât mirositor. Operațiunea a necesitat oarecare timp, deoarece câinele se retrăsese lângă zidul casei, iar bunica făcea toată treaba asta pe bâjbâite. În sfârșit a terminat. Ei, de-amu ne-om plimba șî noi oleacî. Hai! Bunica mergea înainte, trăgând câinele de lanț, iar eu încheiam șirul acesta macabru, călcând prin praful gros al uliței cu măciuca pe umăr. Nu știam, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sprijin. Nimic. Liniște mormântală. Instinctiv și-a îndreptat privirea spre geam. Beznă. Întuneric total. Nicio rază de lumină, nici un licăr din exterior. A coborât încetișor de lângă cei doi copii pe care i-a învelit bine cu pătura și, înaintând pe bâjbâite, a ajuns la plită. A pipăit la locul știut și a dat de lumânare și de chibrituri. A aprins mai întâi lumânarea, apoi lampa nr. 8, pe care a luat-o din cui, și s-a apropiat de ferestre. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
considerată fiind nocivă și indezirabilă, în consecință neprimind undă verde în circuitul nutritiv. M-am ridicat într-un sfârșit, amețit, terminat și epuizat, făcând cale-ntoarsă de unde am plecat. M-am culcușit în patul nostru cu saltea de paie, căutând pe bâjbâite corpul fratelui meu Sandu, la spatele căruia mă încălzeam seară de seară. Dar nu l-am găsit. Nu era acolo. Și nu-l voi mai întâlni niciodată deoarece s-a rătăcit pe drumul fără întoarcere și nesfârșit. Nu-i voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
diafan în văzduh spre un vierme ce se târăște neputincios, spre un vierme asemenea celui din care a ieșit el... Și înainte Cameniță înscrisese sub numele său unele gesturi, unele acțiuni promițătoare: dar totul decursese cumva confuz, din instinct, pe bâjbâite, fără ca el să-și încerce cu adevărat limitele, fără să-și explice de ce procedează așa și nu altfel. Acum însă, arzând rapid treptele, ajunsese un profesionist al puterii, conștientiza ce se întâmplă cu el, știa că are stofă, că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
anchetă. E drept că erau greu de folosit, fiind în limba franceză, pe care nici cei mai instruiți dintre securiști n-o cunoșteau. E drept și că scrisorile de la Monica Lovinescu se găseau deja la dosar, fotocopiate și traduse pe bâjbâite, cu numeroase aberații. Scrisorile originale ale Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu către fiica ei au fost păstrate cu sfințenie de aceasta din urmă, la Paris. După cum a mărturisit ea, „deși nădăjduiam că îi vor da drumul, cărțile noastre poștale exprimau atât de frenetic
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Fuga de viață, de realitate, de responsabilitate, ca o broască în ghiveciul ei de lîngă un trotuar circulat. Ca o albină încremenită în celula ei din fagure. Învelit în ceară, tăcut, indiferent, prăbușit în disperare, în sine, croindu-mi pe bîjbîite drumul înapoi în peșteră, astfel încît la gura ei să nu fie nimeni care să aibă de-a face cu trecătorii. Doar o voce, supărată că a fost deranjată, zbiară din întuneric peste umărul meu. O extraordinară inversare a afecțiunii
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
își zise ea". O cuprinse un simțământ de revoltă și un fel de ură împotriva lui Lucian, pe care, cu numai o oră mai înainte, îl dorise cu aprindere. Nu putu găsi în întuneric clanța ușii și o căută pe bâjbâite. Camera ei se scălda în lumina lunii. Pe pat se afla o foaie de hârtie, pe care în aceeași după-amiază scrisese o poezie de dragoste pentru Lucian, inspirată de ceea ce părea să fie un dor nestăvilit de el. Cum e
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
comică, unde patru personaje se trezesc subit în... cloaca maximă. Depozitar al "vestigiilor" nu doar antic române, ci și contemporane. MN: Cum de ajung în halul ăsta? VZ: Ajung ghidați de niște planuri amănunțite. Întreg românul este o căutare pe bâjbâite: există un cadavru care declanșează povestea, dar nu se știe exact de ce-a murit. Ciumă? Otravă? Și bineînțeles, nu se știe criminalul. Detectivul nostru, Atto Mélani, spion la curtea Regelui Soare, se aventurează prin toate ungherele nebănuite ale hanului
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
a mea, erau la curent cu o mulțime de noutăți pe care eu nu le cunoșteam, aveau exercițiul discuției; mie îmi lipseau mai ales metoda și perspectiva; pentru mine, universul intelectual era o imensă harababură în care mă orientam pe bâjbâite; căutarea lor era, cel puțin în mare, orientată. Între ei existau deja diferențe mari de opinie; lui Aron i se reproșa îngăduința față de idealismul lui Brunschvicg; dar toți suferiseră consecințe mult mai radicale ca mine de pe urma lui Dumnezeu și aduseseră
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
natură, în loc că natura este prima obișnuință. Îți vorbesc de libertate de conștiință? Compar-o cu conștiința libertății; îți propun ei cvadradura cercului? Meditează la cercul pătratului! Când începe don Fulgencio să gândească la asta, de cu noaptea și pe bâjbâite, odihnindu-și capul pe pernă împreună cu doña Edelmira, soția sa, se cufundă în somnul apăsător de atâtea grave meditații. Pe bună dreptate se numește filosofia sa ritmică, supraumană. Resimte o sfântă ură, un odium philosophicum, pentru simțul comun, despre care
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
teama că scrisul nu te poate ghida prin labirintul falselor și realelor identități: "Scrisul - pactul cu tine însuți, chinuitor și angoasant. Nu știi dacă prin asta ți-ai cîștigat sau ți-ai pierdut sufletul. O formă de a găsi pe bîjbîite ceva care să semene cu tine, așa ca-n vis, cînd te solidarizezi cu o ființă care pare a fi tu. Dar și un fel de a te pierde. Insuportabil gînd și-acum, în timp ce scrii".
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
înainte de Kamiyachō să mă odihnesc o clipă. «Să iau al doilea sau al treilea metrou.» Am dat să mă ridic de pe scaun, dar nu prea aveam echilibru. Picioarele îmi erau înțepenite. Mi-am mișcat mâna stângă și am apucat pe bâjbâite mânerul. Cartea îmi alunecase deja din mână. M-am prins cu mâna din mâner în mâner până am ajuns la bara de lângă ușă. Am apucat-o strâns. Am coborât din metrou și eram gata să mă sprijin cu mâna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
casa scărilor, orbecăind prin întuneric, pipăind de-a lungul și de-a latul pereților căutînd în zadar întrerupătorul. Îți pierzi timpul cu fleacuri, își spuse, dîndu-se repede bătut, hotărîndu-se s-o ia cît mai repede pe scări în sus pe bîjbîite. O să pierzi ceva mai mult timp, dar în felul ăsta ești mai în siguranță, se gîndi apucînd zdravăn balustrada, începînd să urce cu pași mici numărînd în gînd treptele. După primele două etaje, se opri să-și tragă sufletul, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
simți că prizele sînt îndeajuns de bune smulse brusc. Capacul de plastic cedă mult mai ușor decît și-ar fi imaginat, pocnind și rupîndu-se în două bucăți egale, pe care le aruncă grăbit pe scaunul din dreapta șoferului. Mai mult pe bîjbîite, pentru că din cauza poziției în care era nevoit să stea cu umerii și spatele își obtura singur lumina care venea din plafon. Reuși totuși destul de rapid să ajungă la firele care duceau la contact și le smulse pe fiecare atent să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sufletele noastre slăbite, venind de la dușmani și prieteni și de la necunoscuți care nu sunt nici una, nici alta. Regăsirea de sine, rară cum este, vine și azi Însă, cum a venit totdeauna, de la prieteni și iubite, și cărți, și propriile noastre bâjbâite pagini. Și nu o dată, de la cei cu care ne-am Înfrățit tocmai din cauza acelorași copilăroase obsesii literare. O spunea, În 1967, și prietenul meu: „Îngânăm fiecare, altfel poate, aceeași tânguire. E semnul congenital al apartenenței noastre, cântecul singurătății, al fugii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
am simțit ușurat, pentru că nu trebuia să spun o minciună. Tata avea o gaură în mânecă. Ședea pe canapea, ținând receptorul la ureche. Doamna Sanowsky bătuse noaptea la noi în ușă: „Marius, un telefon de acasă”. Tata îmbrăcase puloverul pe bâjbâite, în întuneric, se răcise vremea în Brooklyn. „Avem o programare la doctor. Curând”, i-a spus tata mamei. Aveam o programare la doctor? M-am cutremurat, căci nu știam nimic de asta. Tata a repetat de mai multe ori „da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
comuna Militari. Afară este noapte, parcă furtunoasă. Nori roșiatici se plimbă bezmetic pe cer. Te cobori la Agricultori. În dreptul Fabricii de oglinzi, te fugărește o haită de câini străini de cartier și cu chiu cu vai intri În casă. Pe bâjbâite te duci la bucătărie, unde te aștaptă o farfurie de cartofi prăjiți, pe care Îi Înfuleci așa sleiți cum sunt, gândindu-te la Radu Beligan și Ion Lucian. Ești foarte bucuros că i-ai văzut de-aproape. Pe cine ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apucă de braț pătrunzând Într-un gang jegos, plin de zoaie de urină și lături, deschizând o ușă care fură nevoiți s’o proptească de perete pentru a nu cădea pe ei accidentându-i. Intrarea suficient de Întunecoasă, urcară pe bâjbâite o scară de lemn ce scârțâia din toate Încheieturile, dar Șeful Șantierului era așa de amorezat Încât nici măcar nu realiză pericolul unei prăbușiri...!! Se opriră la primul etaj. O clipă Șeful Șantierului cercetă locul, apoi se opinti din bojoci strigând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dat cu păcură s-a răzgândit. Mi s-a smuls din mâini și-a dispărut în clădire. Am înjurat-o în gura mare tot drumul până la mine, am făcut-o în toate felurile, țărancă nenorocită, curvă, cățea... Am descuiat pe bâjbâite și am intrat în marele hol întunecat. Din toate mobilele ieșea un fum care sporea umbra. Doar la fereastră creanga mare de pin, pe care cădea oblic lumina unui bec, se-ntindea înspre geam cu fiecare ac verde perfect desenat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și căldura crește. E traseul magic din visul meu, traiectul obsesiei mele, și nu e cu putință să ies din el, așa cum nu poți părăsi firul propriei vieți... Fata s-a ridicat și a-nceput să-și caute hainele pe bâjbâite. Până la urmă a aprins lumina, care a umplut deodată odaia de urâțenie și sordid. O priveam cu ură pe când se îmbrăca fără nici un cuvînt: virilă, țărănoasă - o slujnică. Eram stors, stors pe dinăuntru. Drace, sperma e creier, e memorie. Parcă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
fel și devin pe parcurs dezbrăcate de orice estetism. Fieroiu filtrează perfect punctul în care ajungi să-ți transpui corpul și punctul în care te întorci. „Gradele gradației“ și decantării pun corpul în poziția de procesor motric care se caută bâjbâit, indecis. Nimic.Precis, unul dintre cele mai inteligent structurate spectacole de la CNDB, lucrează cu materialul vulnerabil al indeterminărilor. După o fugă dementă, corpul nu se mai mișcă. Autoficțiunea din spectacolul lui Fieroiu are câteva puncte în comun cu cea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]