60 matches
-
prin sacrificiu de sine. Israelul, căci despre el este vorba, pământul acela care de milenii a stat la intersecția națiilor, a popoarelor, intereselor de tot felul, a religiilor și a culturilor, a tradițiilor dar și a dușmăniilor, pământul păcii, cel bântuit însă permanent de cumplite războaie. Pământul care a născut cu adevărat ceea ce numim acum civilizație occidentală deși se află în orient acea „țară promisă” care trebuie apărată și mai ales cunoscută de toți muritorii. Foarte interesant, autoarea reușește să ne
CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375157_a_376486]
-
retrospectiva Baba. Augustul senior al picturii care, după expoziție, a și plecat grăbit, pe neștiutele cărări elizee a ținut să-și rostească pînă la capăt ambiția de a picta singular, de a nu vedea, filosofic-orgolios, ce-i în jur, în jurul bîntuit de isteriile căutărilor fără sfîrșit, oferind șirurilor neîntrerupte de vizitatori din toate ținuturile spectacolul facinant al trecerii acestui trufaș hidalgo printr-un capăt de mileniu mîrșav și minunat. Să mă întorc la ale mele? După momentul astral al picturii? Doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în / textul vieții/ unde plaga materiei/ e indescifrabilă/ prin porii culorilor/ am zărit/ forma nocturnă a cuvântului”. Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin bântuit de nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de cerneală și schije de adjective”, iar „Cum să te-apropii/ de centrul comprimat în ochiul / unicornului” (Fila de aer) este una din întrebările care surprind alunecarea
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
În aceeași formă de expresionism liric, dar excesiv complicată, poemele din Urmare intonează, în modulări liturgice, „psalmi cântând a moarte” și „a rea vestire”. Transpuși într-un discurs eliptic și cam uscat, psalmii lui Mihail exprimă sforțarea orgolioasă a unui bântuit și, nu mai puțin, a unui avid de a se proiecta pe sine în metafizic. În contrabalans, pastelurile sunt calme, contemplative, fără contorsiuni agonice. Dominanta eseisticii lui A. o reprezintă teatrul. Pariul teoreticianului, care se lasă uneori pradă unei beții
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
Cocoțat pe balustradă, În dreapta noastră, stătea Jerome. Era Îmbrăcat În costumul de vampir, În ciuda căldurii. Pudra de pe față i se ducea pe porțiuni și totuși era foarte palid. Se uita În jos, la noi, cu cea mai sugestivă expresie de bântuit. Cu expresia pe care și-o lua când spunea povești cu fantome. Tânărul stăpân Împins de grădinar pe căi greșite. Băiatul În frac care se Înecase În fântână. Totul Îi era mort, În afara ochilor. Ochii Îi rămaseră fixați asupra noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și sufletul lui e cast și conștiința fără de prihană? Preferă să nu se uite spre Agrippina, ca și cum s-ar teme să n-o audă strigându-i: „Numai cei fără de vină să se apropie de altar! Departe de aici, tu, cel bântuit de pofte rușinoase!“ Își înăbușă un suspin adânc și apucă cu ambele mâini cupa plină cu vin. Varsă câțiva stropi peste capetele statuetelor, pentru ca spiritele însetate ale morților să se adape și ele. Câteva picături cad alături. Încep să se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că putea să-i arate că are ce să-i ofere. Ce era mai bun nu era destul de bun pentru ea. Despre asta părea că nu există nici o Îndoială. În momente ca acesta domnul Sammler era mai mult ca oricând bântuit plăcut de viziuni selenare. Artemis - castitatea lunară. Pe lună oamenii vor trebui să muncească din greu doar pentru a rămâne În viață, pentru a respira. Vor trebui să supravegheze strict indicatoarele tuturor dispozitivelor. Condiții cu totul diferite. Tehnicieni austeri - aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ușa birou lui meu, la tribunal. Total neașteptat; trecuse vreme de când nu ne mai văzusem, câteva scrisori ținuseră punte peste golul de timp, și el veni în chiar una din zilele în care gândul începuse să-mi fie din nou bântuit de existența Anei, încât crezui că tatăl ei fusese trimis anume de ea sub un pretext oarecare, căci nu se poate, îmi spuneam, ca ea să nu fi simțit puterea acestui gând. Ne îmbrățișarăm. Când fu încredințat că eram singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
prea multe, după care au mai dat buzna și toți tipii ăștia... Așa că eu și măseaua mea cariată ne-am acordat câteva ore dureroase de televizor - am rămas în fața ecranului buimac și mormăind ca o stafie ancestrală, stoarsă de atâta bântuit, trecând de la sporturi, seriale de duzină și reclame la știri și la lumea ailaltă. Cea mai bună a fost o emisiune de divertismente prezentată de un comic veteran, trecut bine de a doua tinerețe încă de când eram eu copil. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
serviciile distinsei doamne pentru a dispărea dintr-un loc și a apărea În altul, instantaneu, sau pentru a se ascunde de sine Însuși. Oliver Îl Întrebă dacă e posbil să folosească femeia-ușă pentru a trece din regnul vegetal În cel bântuit de ființe bipede și profesorul răspunse afirmativ. Oliver stătea liniștit la locul său, ținându-și cele două ramuri pe genunchi cu ochii ațintiți spre bărbuța Înspicată a Înaltei somități, căreia toată asistență i se adresa cu „excelență” și chiar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Bejenaru. Structural se simte un romantic incurabil într-un timp debusolat cu armura și armele unui cavaler veșnic rătăcitor ce traversează deșertul infinit al sufletului său melancolic. Cititorul atent va descoperi în versurile sale și o parte din sufletul lui bântuit de dorințe, iluzii deziluzii, amintiri, speranțe, totul o luptă continuă a vieții în aceste vremuri tulburi. De multe ori împreună poet - cititor își continuă peregrinările , cercetând și lăsându-se cercetat, trecând din ce în ce mai des de la starea de reverie la plonjarea în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să culegem pătrunjelul, mare brînză !), ducem mai departe cruzimile mustoase ale acestei limbi. Curat murdar, maître Călin ! Nu știu ce-o fi în mintea românului, dar sufletul limbii nu te minte niciodată. Și nu am realizat pînă acum cît de bîntuit este acest suflet de cuvinte d’ale gurii. Anatomia lui Gargantua și fiziologia lui monsieur Jean Anthelme Brillat-Savarin, cu al său spune-mi ce mănînci ca să-ți spun cine ești, n-au a-și băga nasul în ciorba noastră. Doar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mână cântând unei cobre, să știți ce s-a întîmplat; nu eu am vrut, domnilor; eu am visat să rămân om și m-am luptat cât am putut. Nu-i așa că sânt încă om dacă mi-e frică? Îmblânzitorii par bântuiți uneori de reverii tulburi, dar în somnolența lor ciudată nu spun un cuvânt. Singura mea șansă de a vorbi e acum. După aceea s-ar putea ca pustiul să-mi pecetluiască pentru totdeauna gura și nimeni n-ar mai ști
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
popa Iancu volintirul, care venea din când în de pe altă lume să turbure somnul fratelui său". Subordonata atributivă proiectează, subit, proza desfășurată până în acest punct sub auspiciile realului la frontiera cu terifiantul fantastic. Repetarea acestor vizite, spectrale în viziunea celui bântuit, tocește emoțiile și adoarme simțurile torturate. Stavrache nu mai pare surprins de cererea de pomană a lui Iancu, însetat, se pare, la întoarcerea de pe lumea cealaltă. Nici contactul fizic, nici încleștarea cu decedatul nu-l mișcă pe erou, dar îl
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
amestec de tufe de ierburi și În apropierea malurilor de cărucioare de cumpărături, mergând spre o gaură fără margini mai Încolo. Nimeni nu Înota În lacul de la carieră. Nu de când doi băieți dispăruseră la sfârșitul anilor cincizeci. Locul era unul bântuit. Un loc pentru cei morți. I se potrivea perfect. Poliția nu trebuia să fie acasă! Nu era bine. Nu trebuia să fie acolo... Își croia drum prin zăpada până la glezne, către cabana carierei, respirând anevoie. Era grea, Îl dureau umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
a. nu mai Împrăștia baloane de săpun la Întâmplare, ci expedia săgeți cu șanse mai mari de impact. Am continuat să lipim lirisme prin tramvaie, Însă doar atunci când textul ne plăcea foarte mult și doar dacă aveam timp liber, de bântuit prin cartiere cu tramvaiul. În rest, compuneam scrisori pe care le trimiteam politicienilor și funcționarilor importanți din oraș. Am Început cu polițiștii, cărora le trimiteam false denunțuri. Spătarul Milea se metamorfozase În detectiv particular, aproape un super-erou a cărui permanentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
birou lui meu, la tribunal. Total neașteptat; trecuse vreme de cînd nu ne mai văzusem, cîteva scrisori ținuseră punte peste golul de timp, și el veni În chiar una din zilele În care gîndul Începuse să-mi fie din nou bîntuit de existența Anei, Încît crezui că tatăl ei fusese trimis anume de ea sub un pretext oarecare, căci nu se poate, Îmi spuneam, ca ea să nu fi simțit puterea acestui gînd. Ne Îmbrățișarăm. CÎnd fu Încredințat că eram singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
altele, o teză despre putere. Și despre cum puterea naște și cere și mai multă putere. La fel de crud, eliptic, bântuitor ca Sufocare, mai apropiat ca idee de Jurnal. Destul de coerent formal ca să-ți dai seama că a fost scris înainte de Bântuiții. Care bântuiți nu reprezintă decât un mic pas spre Rant. Palahniuk e în continuă mișcare, e nemulțumit, caută, o căutare autodistructivă din toate punctele de vedere. Va ajunge să scrie parabole, într-un sfârșit. S-o luăm cu jumătatea: în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
teză despre putere. Și despre cum puterea naște și cere și mai multă putere. La fel de crud, eliptic, bântuitor ca Sufocare, mai apropiat ca idee de Jurnal. Destul de coerent formal ca să-ți dai seama că a fost scris înainte de Bântuiții. Care bântuiți nu reprezintă decât un mic pas spre Rant. Palahniuk e în continuă mișcare, e nemulțumit, caută, o căutare autodistructivă din toate punctele de vedere. Va ajunge să scrie parabole, într-un sfârșit. S-o luăm cu jumătatea: în lume este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
că, în cazul de față, le resimți integrate perfect osaturii lui Big Brother. Iar personajele criminale nu sunt altceva decât rătăciți, psihopați, creații ale lumii pe care încearcă s-o distrugă. Nu are aceeași cantitate de blood and gore precum Bântuiții Acuma, ca s-o vireze într-o ironie duioasă, jurnalistul psihopat se predă, iar Helen descoperă cartea primordială a vrăjilor, lucru ce-i permite să se transporte în trupul polițistului care-l „controlează rectal“. Moment în care naratorul realizează că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
bărbat. Nu mai avem parte de sex sălbatic, însă, după cum ar fi zis Nash, nu așa ajung toate relațiile după un timp?“. Cam soft pentru Palahniuk, nu-i așa? Într-adevăr, nu are aceeași cantitate de blood and gore precum Bântuiții (în timp ce scriu, la Pro TV se dă o știre cu o fetiță care s-a înecat într-un bazin, fiind trasă la fund în gura de evacuare a apei - realitatea e pe undeva pe lângă imaginație), însă vine cu o doză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
personajele. Contează întotdeauna însă încadrarea, modul de a decupa realitatea. De altfel, singura școală pe care Marin Karmitz, șeful imperiului cinematografic MK2, a făcut-o cu plăcere în Franța a fost cea de operator de imagine. Motor... Am fost un bântuit al frontierelor, cu cinema-ul drept pașaport diplomatic Ce vă amintiți din copilăria românească? Amintirile mele din copilărie înseamnă peisaje, străzi, mirosuri... Și mai ales zăpadă. Zăpada cu tot ce are ea nostalgic. Îmi amintesc natura învăluită în zăpadă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Elementul „imagine“ din cinema m-a sedus. Și încă ceva: aveam pe vremea aceea încă pașaport de refugiat politic, ceea ce însemna să cauți să obții viză pentru orice călătorie. Era greu de obținut, nu mă puteam mișca. Eram un mare bântuit al frontierelor. La un moment dat, am vrut să fiu ambasador, ca să am pașaport diplomatic. Un alt mod de a avea pașaport diplomatic era să faci cinema. Fără să te miști din birou, puteai să mergi în lumea întreagă. Era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Ține în mână un microfon, pe care-l frământă ca pe-o căciulă. „Se vede că e epuizat!“, se aude, fantomatic, o voce din studioul de la București. Că e „în mare pericol“. Ei bine, asta știam: doar el e cel bântuit! La un moment dat, lumina se stinge preț de câteva secunde! Oh, dar cele câteva clipe nasc prilej de ipoteze: să fie fantoma cea care și-a făcută simțită prezența? Nu, nu, nu! Nu e fantoma, e dom viceprimar al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
am să spun nici din ce sat s-a făcut respectiva transmisiune: sunt convins că așezarea are și oameni destupați la minte, care merită să fie protejați. Sau, măcar, să fim siguri că nu vor fi necredincioșii, la rându-le, bântuiți. Bântuiți de brigada specială de anchete-manea de la București. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute (4) Emil BRUMARU Plăcerea de a intra cât mai mult în intimitatea prințeselor e lecuită doar prin aflarea a fel de fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]