135 matches
-
au primit cu toți boierii, vornicii de oaste, și moșnenii ce au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem, iubitor de adevăruri crude, Sion zgîrie banii de aur pînă le iese arama: "Varlaam. Moldoveni de la ținutul Botoșani, de vreo 80 de ani rădicați la boierie; dar dreapta lor poreclă este Bostan, însă rușinîndu-se de
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
din cînd în cînd la televizor, scînteietor în replici, povestitor cult și observator fără teamă al prostiilor debitate la nivel înalt. Treptat, însă, extraordinara oralitate a lui Alexandru Paleologu a intrat în reflux. Simțind că i-au scăzut puterile, acest bîrfitor de geniu, s-a retras treptat din arenă. Cînd a dispărut cu totul, absența lui a fost resimțită de oamenii obișnuiți deprinși să-l audă. Fiindcă cei puțini, cărora li se adresea Paleologu, aveau cărțile lui. Puțin mai sus am
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
Cînd a dispărut cu totul, absența lui a fost resimțită de oamenii obișnuiți deprinși să-l audă. Fiindcă cei puțini, cărora li se adresea Paleologu, aveau cărțile lui. Puțin mai sus am spus despre Paleologu că ar fi fost un bîrfitor de geniu. N-a fost o figură de stil. Îi plăcea colportarea, numai că ceea bîrfea Paleologu era, cel mai adesea, informație la a doua mînă despre personalități uitate ale României. Despre Nae Ionescu, de pildă, povestea că avea un
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
În poezia d-sale Ție3, d-ra Virginie Damian se arată dintre cei chemați (de către pârdalnicul neastâmpăr poetic), dar nu dintre cei aleși. D-ei se îndreaptă către țel, către nemurire, dar pe jos, nu călare. Ca să nu ne socotească cineva bârfitori de rând și dușmani ai muncei și industriei naționale, ne vom nevoi a dovedi prin pilde, luate din sus amintita poezie (?): „În pădurea cea umbrită Eu adesea rătăcesc, Și la tine o iubită Fericită mă gândesc” Că d-ra are o
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
își luase o provizie suficientă de batiste. I-am admirat prevederea căci, privind retrospectiv, lacrimile ei păreau poate mai puțin înduioșătoare. Nu puteam stabili precis dacă dorește întoarcerea soțului pentru că-l iubește sau pentru că se temea de limbile ascuțite ale bârfitorilor. Și eram tulburat de suspiciunea că acest chin al dragostei călcate în picioare era împletit în inima ei frântă cu junghiurile vanității rănite care, minții mele tinere, i se părea sordidă. Încă nu învățasem cât de contradictorie este firea omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Înapoi. Tânărul depuse lada, aruncând În jur o privire perplexă, dar nu zise nimic. Dante alesese acel loc, aproape de piață, nu Întâmplător. Se bizuia pe faptul că nimeni nu Îi va băga În seamă, chiar și În orașul acela de bârfitori, dacă Îl va vedea pe el Însoțit de un hamal cu o povară neînsemnată. Așteptă ca sclavul să dispară, apoi luă lada În spate și o porni din nou către abație. Pe drum Întâlnise câteva chipuri cunoscute, dar o ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sale: „De Gherea-spirit analitic- Spunea Hașdeu cam pătimaș: ”Birtașii spun că este critic, Iar criticii că e birtaș”. Un proverb rimat îi dedicase lui Caragiale, numindu-l „un mare calomniat”, consolându-l cu infantilitatea criticilor: ” Să nu te miri când bârfitori Iubesc în nobila ta muncă: Copiii pietre nu aruncă Decât în pomii rodotori.” Cu amicul Periețeanu, „glorie a baroului, epigramist, poet și literat distins” a fost necruțător când acesta a publicat o plachetă cu „Opt portrete” de animale, descrise în
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
cei veniți în timpul comunismului, și românii veniți după 1989. Primii sînt foarte școliți, buni cunoscători ai istoriei poporului român, naționaliști fără cusur, si anticomuniști pînă la ultima suflare, cum a fost și Eliade. A doua categorie sînt speriați, chiar răi, bîrfitori, susceptibili, cu ceva carte nu neapărat cultură, mai degrabă buni la științe exacte, fără spirit național și foarte snobi. După 1990, a venit tineret foarte talentat cu multă școală și în căutare de adevăr. Dacă este să-i calific după
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
fost prieteni foarte apropiați și frați în lupta pentru Renașterea Națională. Fiind oameni buni la inimă și la suflet, atât Grigore Vieru, cât și Nicolae Dabija l-au primit la pieptul lor pe acest Florin Cârlan, care este un mare bârfitor și un fățarnic, «artist» care poate trezi atâta milă și umilință ... (iar pe altă parte atâta ură și răutate?!...). Bunul suflet al lui Grigore Vieru n-a putut depista fața adevărată a lui Cârlan ... Odată Grigore Vieru s-a exprimat
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
este considerat un flecar și guraliv, care jignește, vorbește necugetat, prostește. Unui astfel de om îi place clevetirea, ironia, vorba rea, bârfa și defăimarea. Se spune că flecăreala este o patimă cumplită, un rău ce nu poate fi stăpânit. Flecarii, bârfitorii și oamenii ironici sunt răutăcioși. Se mai spune că omul flecar, cel care vorbește mult și uneori când nu trebuie sau ce nu trebuie, incită la minciună și ură. Sfântul Nectarie consideră „flecărirea” tronul pe care se așază cel ce
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
lumi. E puternică această nevoie de a fi un element contitutiv. E ancenstrală și grea. Zici că magneții polilor celor două lumi se stârnesc reciproc în traiectoria lor. O lume este cea a alienării formate din tot ce este: banal, bârfitor, calomnios, candid, cast, clevetitor, comun, defăimător, denigrator, ordinar, ponegritor, popular, primitiv, pudic, rudimentar. Cealaltă parte este a ceea ce devine: cuminte, deștept, prevăzător, chibzuit, stăpânit, rezervat în purtare, cult, învățat, cugetător și drept. Problema nu este ca nu știu către ce
ÎNTRE DOUĂ LUMI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360311_a_361640]
-
două destine, care nu se mai conjugă. Ești rana mea Trebuie să spun, totuși, un fapt care te privește, Retrasă cum ești în casa părinților tăi neputincioși, Ca-ntr-un mormânt, să spun un adevăr, un avertisment Tuturor nenorociților și bârfitorilor tăi, tuturor: Astâmpărați-vă! În casa de pe deal e o rană a mea Care seamănă cu ea. Nu este ea. Ci o rană a mea. O rană care nu se poate închide. Degeaba mă rog Pentru cicatrizare, degeaba mă rog
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase. Sunt șoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecați, fără milă. Și măcar că știu hotărârea lui Dumnezeu că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuși
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
învins-a dracul sfruntarea i-a-ntrecut-o fără păs: demoni de vază (...nu doar „cinci pitacul”!) plecatu-și-au grumazul spre ovăz... ...omul îi fură-olimpiade naibei: prețul la răstigniri e cel al zgaibei! FERIȚI-VĂ DE MĂSCĂRICI un milog șontorog se ițește dintre stele bârfitor trădător ne dă chipul prin vopsele: „nu trudi nu iubi să nu crezi în nicio Floare! sibarit sodomit iar minciuna-ți - demâncare!” otravă pe tavă: tot sfințim măscărici și vindem cuvinte pe doi firfirici... „ascultă exultă când geme Golgòta! giuvaier
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
administrației vând sângele și averea unei generații. (ziarul „Timpul” din 18 aprilie 1879). Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. (Scrisoarea III) Vreți să spuneți că e vorba despre o inversare a axului valorilor? Trădătorii devin oameni mari și respectați, bârfitorii de cafenele - literatori, ignoranții și proștii - administratori ai statului român. (ziarul „Timpul” din 15 mai 1879). Trădătorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
merg pe vârfuri să nu facă zgomot, babetele sunt în budoar și se pregătesc să iasă iar pentru asta le trebuie cam trei ore, la bucătării se face micul dejun și se pun oalele pentru celelalte mese, deci sunt ocupați bârfitorii de bucătari, iar noi ne putem lăfăi peste tot fără să ne stea inima de spaimă că ne prinde cineva. Una, bă, să ții minte de la mine! Dacă ești deștept, așa slugă cum te cred toți, faci în așa fel
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
amorfă de sclavi cu cont pe FB care-i ceartă între două postări cu idioții de Gutză și Salam. Majoritatea nației aste de români sunt puturoși, inculți, lași, leneși, trădători, hoți, curve, fripturiști, pupincuriști, slabi, aplecați, mizerabili, meschini, nemernici, papagali, bârfitori, jegoși, împuțiți, nesimțiți, needucați, perverși, pedofili, homosexuali, porci, securiști, informatori, spioni, corupți, delăsători, distrugători, răi. În toate instituțiile statului, în firme, în biserici, în orice domeniu, s-au infiltrat astfel de oameni și aștia ne conduc. Oare are cineva șansa
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
este răul, ci prea binele. • Ești dat dracului! Dar nu de mine (Roni Căciularu). • Bătrânețea nu aduce tuturor înțelepciune... • Și-a urcat sacii în căruță. Acum când toți au mașină ? • Cu toții am fost tineri și proști. Dar tinerețea a trecut. • Bârfitorul cântă pe cont propriu, sau face parte dintr-o orchestră. • Cea mai mare capacitate de regenerare o are prostia (Mircea Radu Iacoban). • Dreapta a deschis ușa și stânga a intrat prima. • Părerile multora sunt înfluențate de salariu. • Care e diferența
ZICERI (207/208) – MARGARINA & OUL ŞI GĂINA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372569_a_373898]
-
ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a bate măr- > marʒis bătăuș naśarla (naśardas) a alunga, a prigoni naśar- > naśarʒis alungător, prigonitor prasala (prasadas) a bârfi, a calomnia prașa- > prasaʒis bârfitor, calomniator pomàn/a, -es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi > gajdaʒis cimpoier pela (pijas) a bea pi- > pinʒis băutor, bețiv xoxela (xoxadas) a minți xoxa- > xoxanʒis mincinos pukhela (pukhadas) a pari, a denunța
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
bufetul din colț, în timp ce armata și jandarmii le scot noroiul din curte la inundații ... Sărăciile Europei, dar cu cele mai scumpe mașini și viloaie cu jde camere ... că așa e fala și mândria ... vai steaua noastrâ. O țară de snobi, bârfitori, needucați, bețivi. curve, salamuri, mazăre, bob, fasole, linte. Plini de fâsuri și ifose, cu un procent din ce în ce mai mare de îmbogățiți peste noapte, analfabeți cu funcții și averi fabuloase și cu milioane de sclavi care belesc ochii și urechile la emisiuni
DERBEDEI DE ROMÂNICA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372176_a_373505]
-
contururi halucinante (Grand Hôtel „Victoria Română”), o făptură mai interiorizată, integră sau care pare „sucită” celor din jur nu se poate adapta (Cănuță, om sucit, Inspecțiune). Aici se află în elementul lui Mitică, „bucureșteanul par excellence”, cam intrigant, poltron și bârfitor, însă, altfel, mereu bine dispus și pus pe șotii, șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Korabiei, înțelese a Katoliceștei și apostoleștei Biserici a Ortodocșilor. Acesta a fost tradus din grecește, prelucrat și tipărit de mitropolitul Veniamin, la Mănăstirea Neamț, în anul 1844. „Descântătorii - se spune în Pidalion -, fermecătorii, maghii, purtătorii de urși, izgonitorii de nori, bârfitorii, vrăjitorii și matematicii [181] să se lepede de biserică” (52). Dacă prin „[iz]gonitor de nori” s- ar fi înțeles anume „solomonar”, este de presupus că acela care a tradus și a redactat în limba română nomocanon-ul ar fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tabel 5.5 Autoportret trăsături pozitive și negative ale locuitorilor celor două comunități rurale Tălmăcel Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5 % 5. Respectuoși, politicoși 6,6 % 5. Invidioși 7,2 % 5. Omenoși, primitori 6,6 % 6. Necinstiți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
altă treabă n-avem cu rromii, că numai pagubă din partea lor" (G.F., 53 de ani, Tălmăcel) Dar care este atitudinea rromilor față de români? Daca urmărim tabelul 5.10, observăm că aceștia au atitudine ambivalentă față de români (îi consideră răi, dușmănoși, bârfitori dar și harnici și cumsecade), opțiunile fiind împărțite în ce privește respectul nutrit pentru aceștia. În schimb există un consens puternic în respingerea de către rromi a propriei lor etnii. Tabel 5.11 Analiză factorială pentru determinarea dimensiunilor relevante pentru identitatea culturală în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]