907 matches
-
și elegant a domnului Brandea în scrierile despre cum și-a petrecut concediile, sau cum au reușit cei din Rosh Pina, o așezare întemeiată de olimii originari din România să „construiască” un muzeu al tradițiilor specifice lor. Cât despre rădăcinile bârlădene aduce în pagină adevărate saga ale unor familii, iar faptul că numește România patria mamă este de natură să impresioneze mai ales acum când o mulțime de români autentici își reneagă originea atunci când se află pe alte meridiane. Avem de
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
în lucrarea Portrete printre rame. Un popas care ne-a dăruit experiențe ce ne-au îmbogățit și rafinat percepția despre adevăratul fenomen cultural artistic românesc. Prin intermediul volumului Mecena medic și misionar Teodorescu, am cunoscut o personalitate distinctă a vieții culturale bârlădene și moldovenești: chirurgul Constantin Teodorescu, un profesionist în medicină și un mare admirator al artelor, care și-a donat impresionanta colecție de tablouri muzeelor din Bârlad și din alte orașe moldave. Lansările de carte, unde am participat împreună cu autorul, au
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
știam ce să le răspund. Astfel am început să mă documentez. Găseam destul de greu informații despre această metodă de extracție, dar i-am întâlnit pe acești oameni minunați cu care am format la Bârlad Grupul de Inițiativă al Societății Civile Bârlădene; ne-am întâlnit aproape săptămânal, ne-am documentat și poate acum par lipsit de modestie, dar pot să țin prelegeri în fața oricui pe această temă cu date și probe argumentate. Deranjați mari interese financiare. Nu sunteți acuzat că vă plătește
Cotidianul: Vasile Lăiu – protopop de Bârlad: “Prefer să mor cu fruntea sus decât cu capul în noroiul Chevron-ului” () [Corola-blog/BlogPost/340018_a_341347]
-
7) Guvernul actual, condus de dl. Victor Ponta, depășește limite de neadmis, așa cum rezultă din scrisoarea de răspuns, semnată prin reprezentantul său, dl. Mihai Adrian Albulescu - secretar de stat la Ministerul Economiei și adresată Grupului de Inițiativă a Societății Civile bârlădene, prin care ne informează că a hotărât, neținând cont de voința noastră, să ne folosească pe noi și pe copii noștri, drept cobai ai unor companii în procesul de testare a unor noi metode de extracție. Cităm din scrisoarea răspuns
Bârlad, 27 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/340016_a_341345]
-
române abilitate și companiei Chevron ca, înainte de luarea oricăror decizii, să desfășoare cu populația din zonele vizate de viitoarele explorări sau exploatări de gaze din șist, dezbateri comune, la care să participe și membrii Grupului de Inițiativă a Societății Civile bârlădene. Într-un stat de drept, peste voința oamenilor nu se poate trece ! Dumnezeu să-i ocrotească pe români de străinii profitori și de unii, așa ziși români care, pentru faptele comise, vor intra în cartea neagră și rușinoasă a istoriei
Bârlad, 27 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/340016_a_341345]
-
simt legat de acest oraș Am terminat cele șapte clase când începea colectivizarea. Erau vremuri grele pentru că eram bunișor la carte împreună cu alți colegi am vrut să merg la liceul din Murgeni. Domnul profesor regret că nu ați cunoscut învătământul bârlădean cu profesori și oameni adevărați. Eu mi-am dat seama de aceste valori autentice imediat ce am plecat la Școala Militară. Mă bucur când văd în țară și în lume oameni valoroși care au învățat la Bârlad. Nu știu cât a însemnat orașul
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
Chiric. Debut editorial: 1996 - volum de poezie „Naștere perpetuă”, urmat de volumele „Potcoave de catifea” (2001) și „Singurătatea nisipului” (2004), toate la Editura Zedax, Focșani. Publică eseuri, proză scurtă poezii în „Jurnalul de Vrancea”, „Gazeta vrânceană”, „Salonul literar”, „Pagini medicale bârlădene” și „Oglinda literară”, demonstrând o 6 vie preocupare estetică. Din anul 2000 este secretar de redacție la „Oglinda literară”, folosind experiența căpătată anterior la „Jurnalul de Vrancea”. În aceeași perioadă frecventează Cenaclul „Salonul literar” și este membru fondator al Cenaclului
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
2. poetul basarabean, Mihai Doloton, cu volumul Frământări din morminte, 2015 (cronică Mihai Doloton - un poet al nihilomelancoliei publicată în revista Vatra veche, Anul VII, nr. 12(84)/2015), revista Poesis, nr. 1-2-3/2016, revista Poezia - primăvară, 2016 3. poeta bârlădeana, Dorina Stoica, cu volumul Ochiul curat, 2015 (cronică Ochiul curat sau dobândirea certitudinilor necesare publicată în paginile revistei Regatul cuvântului, Anul VI, nr. 33/ianuarie, 2016), revista Poesis, nr. 1-2-3/2016 Referință Bibliografica: Mihaela Oancea / Mihaela Oancea : Confluente Literare, ISSN
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
foarte mult la ședințe, citeam foarte mult. La un moment dat, exista o gazetă de stradă în Bârlad unde se afișau diferite povești importante pentru urbe. Iar acolo, timp de o săptămână, fotografia mea și cu niște rânduri au indicat bârlădenilor faptul că eu eram cel mai mare cititor din oraș. Citisem mai mult decât oricare altul, nu dintre copii, dintre toți. Aveam atunci opt ani. Cărți care m-au marcat au fost mai multe, dar Don Quijote, pe care l-am
George Arion, Directorul publicaţiilor flacăra din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/100030_a_101322]
-
Goethe, Henrik Ibsen, Walter Scott, Enrico Caruso sau Pavarotti și-au purtat pașii pe străduțele minusculei localități și prin piața poetului amintit, născut și crescut aici. Prin anul 79 (șaptezeciși nouă) aici este restaurat... orologiul orașului! Același lucru îl făceau bârlădenii mei. Pe la 1879! Iar eu nu-l țin minte să fi funcționat vreodată! Mereu la 17:20. Sorrento, un oraș al lămâiului. Printre case, se strecoară zeci de livezi micuțe, bine îngrijite, care asigură necesarul de fructe pentru stațiune și
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
îngrozit: Băsescu - Katastrophe! De unde concluzia că nu toți nemții sunt Angelika! Au fost puțin jenați de asocierea cu ceilalți frați Băsescu, impostorul și tiribombistul. Ei fiind oameni onești, serioși și muncitori. De locul lor, din Huși. Cum, la bază, sunt bârlădean și cu ceva rude la Huși, relația s-a înfiripat de la sine. Deși sunt nesusținător declarat al președintelui-jucător, nu prea mi-a convenit. Merg pe principiul, ca noi, românii, să rezolvăm problemele noastre. Din păcate, dra procuror Macovei a externalizat
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
am primit cartea prof. Gheorghe Clapa ce poartă numele „Cristale de gând” Edit Pim Iași 2015, o carte pe care o așteptam de mai bine de un an. Știam doar că este o carte de eseuri despre cărțile unor autori bârlădeni printre care și eu. Doar atât. Marea surpriză a fost aceea că documentaristul Gheorghe Clapa a ales să scrie numai despre carțile doamnelor, cartea fiind un elogiu adus femeii, frumuseții fizice ce o face atât de specială dar și implicarii
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
realizat de Cătălin Andrei Teodoru la Editura Sfera Bârlad, 2015, după un an de la lansare - Victor Ion Popa - un multicultural care trăiește visând. Cu un ”Cuvânt înainte” de mare profesionist, semnat de C. D. Zeletin, președintele de Onoare al Academiei Bârlădene, ne este prezentată ”personalitatea cea mai importantă ce s-a format în sânul Societății literar artistice “Academia Bârlădeană”, care la 1 mai 2015 a împlinit 100 de ani. Este vorba de “personalitatea cea mai fascinantă, cea mai sensibilă, cea mai
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
un multicultural care trăiește visând. Cu un ”Cuvânt înainte” de mare profesionist, semnat de C. D. Zeletin, președintele de Onoare al Academiei Bârlădene, ne este prezentată ”personalitatea cea mai importantă ce s-a format în sânul Societății literar artistice “Academia Bârlădeană”, care la 1 mai 2015 a împlinit 100 de ani. Este vorba de “personalitatea cea mai fascinantă, cea mai sensibilă, cea mai fecundă și cea mai felurită în manifestările artistice”, omul care „rămâne una din cele dintâi figuri renascentiste, în
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
muncă în biblioteci, arhive, muzee, colecții etc., a izbutit să adune, cu o tenacitate calmă și cu o apreciabilă ușurință de a se mișca în aria subiectului, ceea ce părea ireversibil risipit și care, iată, se prezintă astăzi, la centenarul Academiei Bârlădene, ca o reconfortantă surpriză”, pentru „oricine va deschide tomul acesta va trăi aceleași satisfacții și va simți bătaia aripilor de înălțime ale lui Victor Ion Popa”. Intitulat Victor Ion Popa - Artistul și criticul plastic, Albumul, realizat la Editura Sfera, Bârlad
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
inițiator, cu succes. Tomul cu cele aproape 800 de pagini, a structurat, cum poate și-ar fi dorit și artistul, selecția fiind colectivă, autor și inițiator, cum precizează prefațatorul și adunătorul materialului etalat, mai întâi informații despre ce este Academia Bârlădeană la 100 de ani, critici, autocritici, confesiuni, aminiri, despre Amfitrion, prezentarea acestuia lângă alți corifei ai artei - N.N. Tonitza, maestrul Vlahuță, poetul G. Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile și părintele Toma Chiricuță, făuritorii Academiei locale, dar și Bârladul, ca Târg al
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
163; desene, p. 553; caricaturi, p. 603; sculpturi-caricatură, p. 683; Varia, p. 687, desfășurătorul incluzând și utilul Indice de nume, p.743, Editura reținând și prezentând pe cei care, cu generozitatea momentului, au sprijinit publicarea Albumului cu ocazia Centenarului Academiei Bârlădene, 1915-2015. „Domnul Victor Ion Popa este zidar, croitor, mașinist, electrician, pictor, scenograf, director de scenă, comitet de lectură și deseori dactilografă. Mai era foarte rar: om care-și aduce aminte că, la capitolul foame și somn, e falit. La capitolul
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
îți scriu este șapte seara și eu n-am dormit în ultimele 48 de ore decât trei ceasuri: două ieri și unul astăzi înainte de masă”. Un portret al lui Victor Ion Popa, făcut de Vasile Damaschin, alt membru al Academiei Bârlădene, găsit de autorul Albumului și pus în el, p.42, are darul să ne uimească cu privire la persoana și fizicul său: “...Victor Ion Popa nu era o figură care să fie remarcată: mic de statură, subțirel, rămas un provincial în îmbrăcăminte
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
ce lucruri minunate se întâmplă aici. Am participat recent la lansări de cărți semnate de Andrei Petruș și Gheorghe Clapa, la Biblioteca Stroe S. Belloescu Bârlad, la un Simpozion “Eminescu în contemporaneitate” la Centrul cultural Eminescu, la un Centenar Academia Bârlădeană la Teatrul Victor I. Popa Bârlad etc. Nu zic eu că nu o fi interesând pe cineva, dar toți par mult mai interesați de alte picanterii iar în finalul discuției întrebarea revine obsedant, enervant: A fost sau nu a fost
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
la liceele „Cuza-Vodă” din Huși (1966-1974) și „Cuza-Vodă” din Iași (1974-1990). Din 1990, a fost inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar al județului Iași. D. a debutat cu versuri în revista „Argeș” (1967), colaborând sporadic la „Familia”, „Ramuri”, „Cronica”, „Școala bârlădeană”, „Cuvânt și suflet”. Cel dintâi volum, apărut în 1990, poartă titlul Umbra dulce a lucrurilor, spre a sugera sentimentul de încredere pe care îl dau atingerea diafanului și evaziunea din fața concretului și a conjuncturalului. Lirismul lui D. este autoscopic și
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
București, 1968. Idem, Dragoș și Bogdan, fundatorii principatului moldovenesc, în Scrieri istorice, vol. I -II, București, 1968 (ed. A. Sacerdoțeanu). Idem, Papa Formosus în tradiția noastră istorică, în Opere alese, vol. II, București, 1968, p. 5-18. Panaitescu P. P., Diploma bârlădeană din 1134 și hrisovul lui Iurii Koriatovici din 1374, în RI 2, 1932, p. 46-54. Idem, Mircea cel Bătrân, București, 1944. Idem, Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947 (ed. Șt. S. Gorovei, 1994). Idem, Obștea țărănească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
publicat texte din opera lui Petre Țuțea (Lumea ca teatru. Teatrul seminar și Filosofia nuanțelor) și Istoria poeziei culte românești (1570-1830) de Al. Alexianu (I-IV, 2001). În fine, editează romanele lui Liviu Rebreanu (Opere, I-III, 2001). SCRIERI: Coordonate bârlădene (în colaborare cu Ștefan Secară), Bârlad, 1969; Ion Barbu-Dan Barbilian. Biografie documentară (1564-1925), București, 1989; Climate, Bârlad, 2002. Ediții: Ion Creangă, Scrieri, I-III, Galați, 1991-1993 (în colaborare); Petre Țuțea, Lumea ca teatru. Teatrul seminar, pref. edit., București, 1993, Filosofia
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
București, 1961, 277-281; Gh. Cardaș, O lacrimă în amintirea unui prieten: George Cornea, „Țara de Jos”, 1925, 1; G. B.[G. Baiculescu], O lacrimă pentru George Cornea, VL, 1926, 3; Lovinescu, Scrieri, II, 360-363; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 69-71; Dicț. scriit. rom., I, 662-663; Victor Durnea, George Cornea sau Despre o „siluetă pitorească” și un articol de dicționar, RR, 2001, 4, 2002, 1; Victor Durnea, O figură din insectarul lui E. Lovinescu: George Cornea, RL, 2003
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
bibliografice: Ilarie Chendi, „Zări senine”, VLT, 1908, 7; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Zări senine”, VR, 1908, 3; Ion Marin, „Grădina raiului”, „Clipa” 1923, 19; Mihail Dragomirescu, Critică, I, București, 1927, 327; Dragomirescu, Scrieri, 255; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 47; Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 231-233; Predescu, Encicl., 513; G. Ursu, A. Mândru și Bârladul, „Vocea Tutovei”, 1943, 10; Ciopraga, Lit. rom., 209-211; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, 1971, 232-233; A. Mândru, POS
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
676; N. Papatanasiu, Constanța Marino-Moscu, RVS, 1942, 4; Otilia Cazimir, Prietenii mei scriitorii, București, 1960, 53-64; Sevastos, Amintiri, 396-397; Ciopraga, Lit. rom., 586-589; Scrisori-Ibrăileanu, II, 189-262; Dicț. scriit. rom., III, 107-108; Elisabeta Dobrin Popescu, O prietenie, prin muzică, în societatea bârlădeană a sfârșitului de veac XIX: Constanța Marino-Moscu - Josefina Sturdza. Însemnări autobiografice. Constanța Marino-Moscu către Adina Paula Moscu, MS, 2001, 1-4. C.T.
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]