907 matches
-
în lucrarea Portrete printre rame. Un popas care ne-a dăruit experiențe ce ne-au îmbogățit și rafinat percepția despre adevăratul fenomen cultural artistic românesc. Prin intermediul volumului Mecena medic și misionar Teodorescu, am cunoscut o personalitate distinctă a vieții culturale bârlădene și moldovenești: chirurgul Constantin Teodorescu, un profesionist în medicină și un mare admirator al artelor, care și-a donat impresionanta colecție de tablouri muzeelor din Bârlad și din alte orașe moldave. Lansările de carte, unde am participat împreună cu autorul, au
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1427111414.html [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
realizat de Cătălin Andrei Teodoru la Editura Sfera Bârlad, 2015, după un an de la lansare - Victor Ion Popa - un multicultural care trăiește visând. Cu un ”Cuvânt înainte” de mare profesionist, semnat de C. D. Zeletin, președintele de Onoare al Academiei Bârlădene, ne este prezentată ”personalitatea cea mai importantă ce s-a format în sânul Societății literar artistice “Academia Bârlădeană”, care la 1 mai 2015 a împlinit 100 de ani. Este vorba de “personalitatea cea mai fascinantă, cea mai sensibilă, cea mai
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
un multicultural care trăiește visând. Cu un ”Cuvânt înainte” de mare profesionist, semnat de C. D. Zeletin, președintele de Onoare al Academiei Bârlădene, ne este prezentată ”personalitatea cea mai importantă ce s-a format în sânul Societății literar artistice “Academia Bârlădeană”, care la 1 mai 2015 a împlinit 100 de ani. Este vorba de “personalitatea cea mai fascinantă, cea mai sensibilă, cea mai fecundă și cea mai felurită în manifestările artistice”, omul care „rămâne una din cele dintâi figuri renascentiste, în
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
muncă în biblioteci, arhive, muzee, colecții etc., a izbutit să adune, cu o tenacitate calmă și cu o apreciabilă ușurință de a se mișca în aria subiectului, ceea ce părea ireversibil risipit și care, iată, se prezintă astăzi, la centenarul Academiei Bârlădene, ca o reconfortantă surpriză”, pentru „oricine va deschide tomul acesta va trăi aceleași satisfacții și va simți bătaia aripilor de înălțime ale lui Victor Ion Popa”. Intitulat Victor Ion Popa - Artistul și criticul plastic, Albumul, realizat la Editura Sfera, Bârlad
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
inițiator, cu succes. Tomul cu cele aproape 800 de pagini, a structurat, cum poate și-ar fi dorit și artistul, selecția fiind colectivă, autor și inițiator, cum precizează prefațatorul și adunătorul materialului etalat, mai întâi informații despre ce este Academia Bârlădeană la 100 de ani, critici, autocritici, confesiuni, aminiri, despre Amfitrion, prezentarea acestuia lângă alți corifei ai artei - N.N. Tonitza, maestrul Vlahuță, poetul G. Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile și părintele Toma Chiricuță, făuritorii Academiei locale, dar și Bârladul, ca Târg al
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
163; desene, p. 553; caricaturi, p. 603; sculpturi-caricatură, p. 683; Varia, p. 687, desfășurătorul incluzând și utilul Indice de nume, p.743, Editura reținând și prezentând pe cei care, cu generozitatea momentului, au sprijinit publicarea Albumului cu ocazia Centenarului Academiei Bârlădene, 1915-2015. „Domnul Victor Ion Popa este zidar, croitor, mașinist, electrician, pictor, scenograf, director de scenă, comitet de lectură și deseori dactilografă. Mai era foarte rar: om care-și aduce aminte că, la capitolul foame și somn, e falit. La capitolul
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
îți scriu este șapte seara și eu n-am dormit în ultimele 48 de ore decât trei ceasuri: două ieri și unul astăzi înainte de masă”. Un portret al lui Victor Ion Popa, făcut de Vasile Damaschin, alt membru al Academiei Bârlădene, găsit de autorul Albumului și pus în el, p.42, are darul să ne uimească cu privire la persoana și fizicul său: “...Victor Ion Popa nu era o figură care să fie remarcată: mic de statură, subțirel, rămas un provincial în îmbrăcăminte
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
7) Guvernul actual, condus de dl. Victor Ponta, depășește limite de neadmis, așa cum rezultă din scrisoarea de răspuns, semnată prin reprezentantul său, dl. Mihai Adrian Albulescu - secretar de stat la Ministerul Economiei și adresată Grupului de Inițiativă a Societății Civile bârlădene, prin care ne informează că a hotărât, neținând cont de voința noastră, să ne folosească pe noi și pe copii noștri, drept cobai ai unor companii în procesul de testare a unor noi metode de extracție. Cităm din scrisoarea răspuns
Bârlad, 27 februarie 2012 by http://balabanesti.net/2013/03/04/barlad-27-februarie-2012-proclamatie-protest/ [Corola-blog/BlogPost/340016_a_341345]
-
române abilitate și companiei Chevron ca, înainte de luarea oricăror decizii, să desfășoare cu populația din zonele vizate de viitoarele explorări sau exploatări de gaze din șist, dezbateri comune, la care să participe și membrii Grupului de Inițiativă a Societății Civile bârlădene. Într-un stat de drept, peste voința oamenilor nu se poate trece ! Dumnezeu să-i ocrotească pe români de străinii profitori și de unii, așa ziși români care, pentru faptele comise, vor intra în cartea neagră și rușinoasă a istoriei
Bârlad, 27 februarie 2012 by http://balabanesti.net/2013/03/04/barlad-27-februarie-2012-proclamatie-protest/ [Corola-blog/BlogPost/340016_a_341345]
-
Articolul UNIC Prea Cuviosul arhimandrit Corneliu Onila se recunoaște în funcția de arhiereu-vicar al Episcopiei Husilor, cu titulatura Corneliu Bârlădeanul. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126235_a_127564]
-
Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale; iar la exportarea diferitelor mărfuri locale, adică Moldovenești, și la exportarea de mărfuri Ungurești, Rusești și Boeme, să plătească vamă numai în Galați și nu aiure" Acest document, cunoscut sub numele de "Diploma Bârlădeană", ar fi fost găsit chipurile în Rusia între documentele lui Dimitrie Cantemir. El a fost publicat și comentat prima dată de Bogdan Petriceicu Hasdeu în 1869 la Iași în jurnalul Instrucțiunea publică și, în același an, la București în jurnalul
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Cantemir. El a fost publicat și comentat prima dată de Bogdan Petriceicu Hasdeu în 1869 la Iași în jurnalul Instrucțiunea publică și, în același an, la București în jurnalul Traian în numerele 42-55. În opinia lui P. P. Panaitescu "Diploma Bârlădeană și "Hrisovul lui Iurg Koriatovici" sunt falsuri ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Primul document serios în care apare denumirea orașului Tecuci este o scrisoare, din 1 septembrie 1435, care este adresată regelui Poloniei, Vladislav al III-lea și înștiința că
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
le-am preluat de la generația dinaintea mea drept "falsurile lui Hașdeu"". Un prim suspect de fals în cazul plăcilor de la Sinaia este Bogdan Petriceicu Hasdeu. Despre el, P.P.Panaitescu afirmă că ar fi creat două falsuri celebre: unul este „Diploma bârlădeană”, care ar fi fost elaborată în 1134, și prin care se conferea unor negustori din Messembria dreptul de a face comerț în Moldova fără să plătească taxe, doar la Bârlad și Tecuci, iar cel de-al doilea fals ar fi
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
mai valoroase decât cele două, și nu avea nevoie să inventeze niște documente atât de banale. Dumitru Manolache, în acest sens, întreabă retoric ce ar fi vrut Hasdeu să demonstreze cu aceste documente, conchizând că pare absurd. Dar presupusa „Diploma bârlădeană” din 1134 ar fi demonstrat existența unui stat organizat pe teritoriul Moldovei cu aproape două secole înainte de „descălecatul” lui Dragoș. Având aceste „antecedente”, și pentru că vorbise despre un alfabet getic în disputa cu Grigore Tocilescu, Hasdeu figurează primul pe lista
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
și Bucovinei, Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Calinic Argatu, episcopul Argeșului, Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, Laurențiu Streza, episcopul Caransebeșului, Vincențiu Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, Irineu Slătineanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, Ioachim Băcăoanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor. Cu acest prilej, biserica a fost resfințită, primind și al doilea hram - Sf. Cuvios Onufrie. Biserica "Buna Vestire" este construită din cărămidă, pe temelie din piatră de râu. Ea are plan dreptunghiular, cu o lungime de
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
de ucenicul său, Vasile Gheorghiță. Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost sfințită la 8 septembrie 2008 de către IPS Teofan Savu, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, înconjurați de un sobor de 45 de preoți și diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea Moldavă“ - pentru clerici starețului Nicodim
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
etc., ca, debutând, a publicat „două poezii comuniste” (În 1960, rectifica P. Ursache), ca În „Luceafărul’, la rubrică Dintre sute de catarge, invocă lumină zilelor de august („fugărind noaptea de pe coardele inimii mele”; v. Noapte și zile de august), poetul bârlădean, deja „o celebritate” În anii studenției ieșene, a regândit, de fapt, poezia, Înțelegând-o că arta tradițională. Existența să aventuroasa (fost boxer, cu cenaclu interzis, intrat În greva foamei, supus linșajului mediatic, mereu marginalizat, neavînd vreo carte tipărită „În Întregime
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
sentința într-un proces sentimental, desigur fără să-și dea seama. În anul 1909, apare volumul de cântece al Nataliei Negru intitulat O primăvară, cuprinzând versuri apreciate de critică drept „idilice și confesive". Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și pagini de proză. La 2 septembrie 1909 este înființată „Societatea
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
mea din clasele primare, frumușică și palidă ca o statuetă din alabastru. În continuarea casei lor, ce ocupa tot colțul străzii Călărași cu Ștefan cel Mare, se afla o altă casă frumoasă cu o poartă de fier forjat, tot proprietatea Bârlădenilor, Închiriată unei doamne fugite din Basarabia, care locuia acolo cu fiica ei Olga. Cum doamna Bârlădeanu nu avea vreun mijloc de existență trăia descurcându-se din chiriile celor ce ocupaseră parterul casei lor și al celei de alături. Înaintând tot
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Această fontană s'a prefăcut sub pre sfințitul archiereu Melchisedec în 4 anu allu locotenenței prin iconomul Episcopiei D(e). H(uși). ierodiaconul Acatancel 1864 ”". Degradându-se în timp, cișmeaua a fost refăcută din temelie cu cheltuiala PS Veniamin Pocitan "Bârlădeanul" (arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasată o altă inscripție cu textul: ""S'a refăcut din temelie această cișmea cu cheltuiala arhiereului
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasată o altă inscripție cu textul: ""S'a refăcut din temelie această cișmea cu cheltuiala arhiereului Veniamin Pocitan Bârlădeanul. S'a sfințit la împlinirea unui an dela hirotonirea sa ca arhiereu. 24 iunie 1930"". Devenit ulterior arhiereu-vicar al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, PS Veniamin Pocitan a fost pensionat pentru limită de vârstă la 1 ianuarie 1949 de către patriarhul Justinian Marina, odată cu
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Preotul (n. 6 iunie 1887 - d. 1971) este unul dintre fondatorii (la 1 mai 1915) societății literare „Academia bârlădeană” , alături de George Tutoveanu și Tudor Pamfile. S-a născut în data de 6 iunie 1887, în localitatea Odaia, comuna Bursucani, județul Vaslui și este tatăl profesorului Ion Chiricuță. Urmează cursurile facultății de Litere si Filosofie, apoi studiază Teologia. Și-a
Toma Chiricuță () [Corola-website/Science/335489_a_336818]
-
2015 la numărul 267, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut eronat anul 1764 ca an al construcției lăcașului de cult. Prima atestare a satului Forăști datează din aprilie 1595, când domnitorul Aron Tiranul întărește cneaghinei fostului logofăt Bârlădeanul părți de ocină din satul Forăști, cumpărate cu 120 de taleri de argint. Denumirea satului provine de la boierii Forăscu, care au fost proprietarii acestei moșii. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, moșia și satul erau stăpânite de vornicul Alecu Botez-Forăscu, postelnicul
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
care a apărut la Tecuci în anul 1911, după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În 1915, un grup de trei intelectuali bârlădeni format din , poetul George Tutoveanu și preotul Toma Chiricuță a decis înființarea unei societăți culturale pe care au numit-o „"Academia Bârlădeană"”. Începând cu anul 1918 Tudor Pamfile se stabilește la Chișinău și conduce, până în anul 1920, publicația "Cuvântul Moldovei
Tudor Pamfile () [Corola-website/Science/308889_a_310218]
-
și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În 1915, un grup de trei intelectuali bârlădeni format din , poetul George Tutoveanu și preotul Toma Chiricuță a decis înființarea unei societăți culturale pe care au numit-o „"Academia Bârlădeană"”. Începând cu anul 1918 Tudor Pamfile se stabilește la Chișinău și conduce, până în anul 1920, publicația "Cuvântul Moldovei". Cârți scrise de sau cu participarea lui Tudor Pamfile: În Tecuci, pe str. Elena Doamna nr. 32, a fost deschisă Casa memorială
Tudor Pamfile () [Corola-website/Science/308889_a_310218]