796 matches
-
Cultură, spectacole, evenimente Muzeul de Artă Brașov găzduiește până pe16 septembrie 2012 expoziția „Brașovul și Țara Bârsei în Arta Românească” (sediul Muzeului de Artă Brașov: B-dul. Eroilor nr. 21, lângă Hotel Capitol). Expoziția explorează modul în care peisajul specific Brașovului și Țării Bârsei s-a reflectat în pictura și grafica românească din prima jumătate a secolului XX
Braşovul şi Ţara Bârsei în Arta Românească [Corola-blog/BlogPost/97382_a_98674]
-
evenimente Muzeul de Artă Brașov găzduiește până pe16 septembrie 2012 expoziția „Brașovul și Țara Bârsei în Arta Românească” (sediul Muzeului de Artă Brașov: B-dul. Eroilor nr. 21, lângă Hotel Capitol). Expoziția explorează modul în care peisajul specific Brașovului și Țării Bârsei s-a reflectat în pictura și grafica românească din prima jumătate a secolului XX și primele decenii postbelice. În expoziție sunt incluse lucrări semnate de nume consacrate ale artei românești (Camil Ressu, Ștefan Popescu, Iosif Iser, Marius Bunescu, Gheorghe Petrașcu
Braşovul şi Ţara Bârsei în Arta Românească [Corola-blog/BlogPost/97382_a_98674]
-
Cultură, spectacole, evenimente Anul acesta, Asociația „Cavalerii Cetăților Bârsei” în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și SC AroPalace SĂ, organizează cea de-a VII-a ediție a Festivalului Medieval „Turnirul Cavalerilor” pentru a evidenția și pune în valoare bogată moștenire istorică a zonei Țării Bârsei. Pentru a ne ajuta
Festivalului Medieval „Turnirul Cavalerilor” Brasov [Corola-blog/BlogPost/97680_a_98972]
-
acesta, Asociația „Cavalerii Cetăților Bârsei” în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și SC AroPalace SĂ, organizează cea de-a VII-a ediție a Festivalului Medieval „Turnirul Cavalerilor” pentru a evidenția și pune în valoare bogată moștenire istorică a zonei Țării Bârsei. Pentru a ne ajuta la îndeplinirea scopului evenimentului, asociația are ca invitați mai multe trupe de reenactment medieval din țară precum: „Cavalerii Cetăților Bârsei” din Brașov, „Șoimii de Argint” din Oradea, „Ordinul Cavalerilor de Mediaș”, „Străjerii Coroanei” și „Trupa de
Festivalului Medieval „Turnirul Cavalerilor” Brasov [Corola-blog/BlogPost/97680_a_98972]
-
Medieval „Turnirul Cavalerilor” pentru a evidenția și pune în valoare bogată moștenire istorică a zonei Țării Bârsei. Pentru a ne ajuta la îndeplinirea scopului evenimentului, asociația are ca invitați mai multe trupe de reenactment medieval din țară precum: „Cavalerii Cetăților Bârsei” din Brașov, „Șoimii de Argint” din Oradea, „Ordinul Cavalerilor de Mediaș”, „Străjerii Coroanei” și „Trupa de Aici” din Brașov, „Gladius Dei” din Sibiu, „Vulturii Valahiei” din București, „Cimpoierii din Transilvania” din Hunedoara, Toboșarul Cetății Sighișoara și „Hypnosis” din Brașov. De-
Festivalului Medieval „Turnirul Cavalerilor” Brasov [Corola-blog/BlogPost/97680_a_98972]
-
că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că vine din latinescul veteranus, dar din Vede reiese că și veteran (vetran) și bătrân sub forma vatran
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
științifică acestui volum impresionează prin relevanța și calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din județul Covasna” (p. 209-214) și „Considerații pe marginea unor obiceiuri și creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care l-am amintit deja. Departe
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Vlădești (Vâlcea), cel de 1 leu reprezintă un ulcior de nuntă din Curtea de Argeș (Argeș), cel de 1,20 lei ilustrează un vas din ceramică din zona Vama (Satu Mare), cel cu valoarea nominală de 2,20 lei prezintă ceramică din zona Bârsa (Arad), cel de 2,50 lei pune în valoare ceramica din Corund (Harghita), iar cel de 14,50 lei înfățișează un ulcior din Valea Izei (Maramureș). Vali Corduneanu Escaladă la Reșița l În Sala Polivalentă Luna aceasta, în organizarea Asociației
Agenda2005-49-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284458_a_285787]
-
scările A,B, bl. S4B; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Beregsău Mic (p), Jimbolia - străzile V. Babeș, Bârzava, E. Bartzer; Cheglevici (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Labirint (p), Gh. Lazăr (p), Grigorescu nr. 8, Mărășești nr. 9, Bârsei (p), Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Izlaz (p)), Bucovăț (p), Banloc (p), Cheglevici (p), Deta - Zona Tg. Mare (blocuri), Lugoj - străzile Livezilor, Salcâmului; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Tapia, Hanul Ana Lugojana, Beregsău Mic (p). JOI: Timișoara (străzile Gh.
Agenda2006-01-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284605_a_285934]
-
februarie Timișoara. Casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Amforei, Labirint, Circumvalațiunii, Făgăraș, Bulevardul Cetății; casieria din str. Ialomița: străzile Liniștei, Scărișoara, Haga, Calea Sever Bocu; casieria din Piață Küttl: Bulevardul 16 Decembrie 1989, străzile Rusu Șirianu, Musicescu, Calea Șagului, Secerii, Bârsei. Casierii externe: Urseni, Sânmihaiu German, Bărăteaz.
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
În acest an, ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), purtătorul de biruință, se sărbătorește în aceeași zi cu Sfintele Paști. Mărcile poștale ale emisiunii reproduc minunate icoane pe sticlă realizate de iconari în secolul al XIX-lea, în Țara Bârsei, Făgăraș și Sibiu, și care fac parte din colecția centenară a Muzeului Țăranului Român. Emisiunea este formată din cinci timbre cu aceeași valoare nominală (0,50 bani); ea se comercializează sub forma unei serii cu cinci valori (2,50 lei
Agenda2006-11-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284853_a_286182]
-
p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș, Șuștra, Petrovaselo, Găvojdia (p), Brănești (p), Remetea Mare - casnici, Primărie, Brutarie; Bucovăț - casnici, C.A.P. , Primărie; Gottlob - casnici, „Moranduzzo”. VINERI: Timișoara (străzile Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Bârsei, Izlaz (p), Ceferiștilor (p), Florilor (p), Calea Lugojului nr. 63A, 59A, Bd. Eroilor (p), V. Babeș (p), Pavel Dan (p), Andreescu (p), Muncii (p), Vaslui (p)), Găvojdia (p), Brănești (p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț
Agenda2006-17-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284943_a_286272]
-
un singur culoar, unde a fost montat un gard de protecție și un covor îmbibat cu soluție dezinfectantă. Sala de așteptare și casele de bilete au fost închise. Aceleași măsuri au fost luate și în stațiile CFR Codlea și Dumbrăvița Bârsei. ( O. N.) Cenaclu Cenaclul Pavel Bellu propune luni, 22 mai, de la ora 17, în Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, o întâlnire literară cu următorul program: dezbatere asupra volumului de poezie „Cuțit pentru lectură“ de Marcel Turcu
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel, s-a dezvoltat și turismul maritim. Mai întâi a fost pus în valoare nămolul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.). Ele au devenit destinații de mare atractivitate pentru iubitorii muntelui. Cele mai apreciate sunt cabanele aflate în zona alpină sau subalpină, precum Bâlea-Lac și Bâlea-Cascadă (Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai mici care le
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Oile țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 40 % din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literatura de specialitate, rasa țurcană mai este cunoscută și sub alte denumiri, cum ar fi: oaia bârsană - după denumirea ținutului Bârsei; în literatura rusă este numită țușca sau oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca. Origine și mod de formare Originea rasei țurcană nu este cunoscută cu precizie. Mulți cercetători care au studiat originea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
semifină, crescute în zonele colinare și de șes din țara noastră. TIPUL DE OI CU LÂNĂ FINĂ MERINOS DE MUNTE Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. V. Taftă. Debutul acestora a avut loc în 1953 în Depresiunea Bârsei și au constat în încrucișarea oilor țigaie cu berbeci Merinos de Palas până la generația a doua. Din acest moment s-a trecut la împerecherea metișilor între ei, practicându-se o singură încrucișare de infuzie cu berbeci de rasă Île de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
berbeci de rasă Île de France. În acest fel, s-a urmărit masivizarea corporală a tipului preconizat, precum și creșterea gradului de precocitate. În literatura de specialitate acest tip de ovine mai este denumit, după zona de formare, și oaia de Bârsa. Însușiri morfologice Oile aparținând acestui tip se caracterizează prin rusticitate și o bună adaptabilitate la condițiile pășunatului alpin din zone cu precipitații atmosferice de peste 700 mm anual. Conformația corporală este caracteristică tipului mezomorf și cu aptitudini mixte. Calitățile specifice și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
iar plopii își lasă în jos crengile rupându-se încet, toamna se simte tot mai mult. De sub faldurile de întuneric și de flori, de sub brazdele sângerate de culori, toamna își trimite mesaj după mesaj, intrându-și treptat în drepturi. Simona Bârsă, clasa a V-a C Prințesa Toamnă Când toamna cea bogată și sonoră și-a făcut apariția, lumea a prins culoare și farmec. Totul s-a schimbat și a devenit o lume de legendă, în care răsună clinchetul tălăngilor prin
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care stau culcat e lipit de zid. E frig pe lângă ziduri. Codri întregi să azvârli în sobă, acest frig va stărui, intact, în temelii. Fiindcă moartea, trecutul nu le poți încălzi cu nimic. Războinicii puși pe jafuri care străbăteau }ara Bârsei... Cetățile ridicate: Feldioara, Râșnov, Bran, Prejmer... Oștile lui Bathory care au asediat și cetățuia de alături, de aici, de lângă Hărman, din piață, cu biserica evanghelică cu o capelă veche, catolică, pe care sașii au văruit-o pe dinăuntru, acoperindu-i
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
-l! * * * Din vârful păstrat, cu un orologiu străvechi ce arată doar orele și pe care un trăznet l-a topit pe jumătate pe la 1700, prin fâlfâitul ciorilor și peste găinațul secular care acoperă podeaua, vezi tot colțul răsăritean al }ării Bârsei, cu acoperișurile de țiglă țuguiate, - loc mănos, dar zbuciumat... Coborând înaintea mea scara plină de găinaț și de crengi uscate, profesorul Zerbes, - care mă însoțește -, spune că acel deșeu bavarez, clopotul, ar trebui dezgropat și dat la fiare vechi. Apoi
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
va dura circa 15 minute, cel puțin la fel ca anul trecut, deși bugetul alocat a fost mult mai mic", a spus Toarcea. Printre cei care vor urca pe scena amplasată în Piața Sfatului, alături de Veta Biriș, sunt Orchestra Țara Bârsei, ansamblul de dansuri Magura Codlei și soliștii Raluca Gociman, Georgiana Ceacaru și Marius Canganu. Bugetul total alocat pentru sărbătorile de iarnă în Brașov, Crăciun și Revelion, a fost de 250.000 de lei, aproximativ jumătate din fondurile alocate în 2010
Braşovenii vor avea muzică populară şi spectacol de artificii în seara de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/67640_a_68965]
-
SIMION MEHEDINȚI' CODLEA - 3,36 3. LICEUL TEHNOLOGIC 'VICTOR JINGA' SACELE - 3,36 4. LICEUL TEORETIC 'ST.O.IOSIF' RUPEA - 3,38 5. LICEUL TEORETIC "GEORGE ST. MARINCU" POIANA MARE -3,4 6. COLEGIUL PENTRU AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ 'ȚARĂ BÂRSEI' PREJMER - 3,42 7. COLEGIUL TEHNIC 'AUREL VIJOLI' FĂGĂRAȘ - 3,42 8. COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "TEREZIANUM" SIBIU -3,45 9. LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN IANCULESCU" CÂRCEA -3,47 10. COLEGIUL "ȘTEFAN ODOBLEJA" CRAIOVA - 3,48 11. COLEGIUL TEHNIC 'TRANSILVANIA
Admitere liceu 2013: Topul celor mai bune, dar și al celor mai proaste colegii din ţară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78130_a_79455]
-
orală, încă vie în latura ei umană, ne-a confirmat existența unor negustori care au dus din tată-n fiu nobila îndeletnicire până în 1955 în locul numit „La Cristache”. Am putut astfel afla că Ion Hogea (Hagiu, Hogiu), plecat din Țara Bârsei, ajunsese cu samsarlâcul până în Palestina, atrăgându-și, în jargonul epocii, porecla de hagiu. Că s-a închinat sau nu la locurile sfinte, nu avem de unde să știm, iar, dacă numai i s-a spus printr-o abatere fonetică sau chiar
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]