165 matches
-
Amintiri din sat, Amintiri din oraș, Năiță Vânturescu ș.a. Proza lui G. a fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
GORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 93-94. S.P.
GORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
Constantin Brăiloiu, precum și a celei sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti. Dintr-o mai lungă listă de colaboratori pot fi amintiți V. Adăscăliței, Ion T. Alexandru, István Almási, Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia Bârgu, Maria Bâtcă, Lucia Berdan, Ernest Bernea, Pamfil Bilțiu, Maria Bocșe, Monica Brătulescu, Corneliu Bucur, Monica Budiș, Valeriu Buturcă, Georgeta Caludi, Mihai Canciovici, Cornelia Călin, Eugenia Cernea, I.C. Chițimia, Alina Ioana Ciobănel, Lucia Cireș, Nicoleta Coatu, Mihai Coman, Germina Comanici, Emilia Comișel, Vasile
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Fără voie zâmbi cătră pădurar cu dulceață - parcă nu-l văzuse de mult. —Ai treabă cu Alexa? îl întrebă ea. Da, însă văd că nu-i acasă... Și departe ești cu slujba? urmă ea, zâmbind stăruitor. Nu tocmai departe. În Bâtca Corbului... Ea tăcu. Sub privirea ei ațintită, flăcăul înțelese că femeia îl dorea. Și luminându-i-se și lui privirea, văzu înainte-i o muiere năltuță și mlădioasă, c-o floare galbenă în părul strâns cunună, cu gura ușor deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Străjerul o auzi și se apropie de ferestruica deschisă. —De ce plângi? o întrebă el. — Îmi plâng nenorocirile mele... îi răspunse ea c-o voce dulce. Și gândindu-se la codrii de dincolo de apa Moldovei și la o căsuță ascunsă sub Bâtca Corbului, își făcu socoteală că la urma urmei ar putea scăpa într-acolo, l-ar găsi pe Costandin și s-ar mistui cu el prin bungeturi și pe urmă prin lumea asta mare. Gândindu-se așa, își șterse lacrimile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la Podul lui Bâtcă, la Varniță”. Află, curiosule, că Grigorie Ioan Calimah voievod a găsit și alte căi de a se pune bine cu cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă-i așa, atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
os (cazul celei de la Bogdănești), cu reprezentări de personaje biblice, asemenea celor de la Dănești (redată Maica Domnului, prin incrustații în tehnica niello), Codăiești, Șuletea (pe o parte este Iisus Hristos, iar pe cealaltă Maica Domnului cu pruncul în brațe) - Vaslui, Bâtca Doamnei - Neamț, Lunca - Botoșani, Adjudu Vechi - Vrancea (inscripție în limba greacă „Sfântul Gheorghe”), Păcuiul lui Soare - Constanța, majoritatea datate în perioada IX-XI/XII. Numărul acestor descoperiri, cu caracter creștin (cruci, amulete pectorale, inele cu simboluri creștine), a continuat să crească
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6 Bâtca - Oituz; 7 - Rădeni (reproducere după revista ,,Carpica’’) care a întreprins-o Dimitrie Cantemir, voievodul-cărturar al Moldovei, de a pune pavăză țării închinând-o rușilor prin tratatul semnat cu țarul Petru cel Mare în 1711, s-a soldat cu un eșec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul de la Hàloș, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe la Parnău ; substantiv + prepoziție + substantiv + adjectiv - Cărarea pe Podul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
iar dinspre S pârâul Oii cu afluenții Licașul și Pârâul Roșu, toți veniți din zona înaltă a Hășmașului. Suprafața lacustră are formă de cizmă alungită pe circa 100 de metri, între Suhardul Mare și Mic la N, Ucigașul la est, Bâtca lui Cioflec la S-E și Dănțurașul la vest. Numele de Lacul Roșu vine de la aluviunile roșcate transportate de pârâul Roșu sau de la munții ale căror vârfuri se oglindesc, în amurg, în oglinda lacului. SAIMAA - cel mai mare lac tectono
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
o numeroasă delegație de ofițeri francezi. Din cele patru armate existente la începutul războiului au fost alcătuite dou) armate. Armata 2 română (comandată de generalul Al. Averescu) avea în compunere diviziile aflate pe frontul Carpaților Orientali, pe linia Mănăstirea Cașindealul Bâtca CarelorRăcoasa. Armata 1 română (comandată de generalul Constantin Cristescu, ulterior Eremia Grigorescu), având în compunere trupele care participaseră la operațiunile militare din Câmpia Dunării, a fost trecută în spatele frontului, în zonele destinate special pentru refacere. Din punct de vedere militar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Petru, care se trăgea din neamul Rugineștilor. Și acesta avea ramificații multe În sat. Acestui Petru Rugină i se spunea Petru lui Mihăilă al Țărăncii. Probabil că această așa zisă Țăranca, bunica lui, venea aici tot de la câmpie. Coborând pe Bâtcă, dădeai de casa unuia Roandă.De unde a venit acesta În Gălăuțaș, nu avem știință.Urmașii lui Însă au prins rădăcini aici, vremile fiindu-le prielnice.În anii postrevoluționari, un nepot al său, Traian Roandă, vreme de aproape două decenii a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuie numaidecât să amintim și aducerea apei curente, la casele consătenilor , acolo unde a fost posibil, instalații de canalizare și, dacă nu mă Înșel stație de epurare a apei.Deci tot a făcut ceva acest urmaș al lui Roandă de pe Bâtcă, venit aici cine stie de pe unde, bătut de cine știe ce vânturi, cum au venit și s-au statornit aici atâția alții. Un tip pitoresc În felul lui a fost așa zisul Pică al Pietrosului, țigan de douăzeci și patru de carate. Acesta provenea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
volohilor” sau a Romanilor în nordvestul Moldovei; o o cronică rusească din sec. XIII amintea despre “țara bolohovenilor” situată în nord-estul Moldovei. o dovezile arheologice au identificat o serie de așezări, probabil reședințe ale unor cneji locali, descoperite la Siret, Bâtca Doamnei și Baia (ultima având atât rol economic cât și politic). -Din dorința de a anihila prezența tătarilor în zonă, regele maghiar Ludovic I a înființat o marcă de apărare în Nord-Estul Moldovei, în fruntea căreia l a numit de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
din română Philippide acordă încredere lui Diculescu care vorbește, în lucrările sale despre elementele vechi germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Omul?; la Grădiștea Muncelului, unde era și capitala?; muntele Găina? sau Ceahlăul din Moldova? Zalmoxis „stăpânul oamenilor“ (Mircea Eliade) putea fi în toate aceste vârfuri sacre cu sanctuare și considerate, scrie Romulus Vulcănescu, „hieropole“, adică cetăți sfinte. În 1961, la Bâtca Doamnei, în preajma Ceahlăului s-a descoperit un sanctuar dacic. Strabon care a trăit înainte și după nașterea lui Iisus Christos, preciza că Kogaionul, unde sălășluia Zalmoxis, era munte sacru iar apa din preajmă avea același nume. în prefața mitropolitului Varlaam
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
două ore. Bădia Culai are piuă nouă. Bunico, nouă ne dai ouă? Vouă vă dau nouă lei. 110. Despărțiți în silabe cuvintele: ouăle, rouă, amândouă 111. Scrieți după dictare textul: Încă o dovadă Două prietene au pornit cu bicicleta la Bâtca Doamnei. Erau curioase să vadă ruinele descoperite. Pe timpul dacilor, acolo era o cetate puternică. Au rămas uimite. E încă o dovadă că suntem aici de peste două mii de ani. La înapoiere, au povestit tot ce au observat. 112. Transcrieți textul: Oana
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
cel Mare" (com. Al.I.Cuza); fortificații care se continuă în alte unități de relief de la vest de Siret (valurile din com. StolniceniPrăjescu) (23.) Toate acestea se pot paraleliza cu fortificațiile din restul Moldovei, de la Stânceș ti (jud. Botoș ani), Bâtca Doamnei (Piatra Neamț), Bradu și Răcătău (jud. Bacău), Poiana (jud. Galați), și "Castellum Carporum" (nelocalizat clar). Ultima cetate antică, la fel ca și Utidava sau Zargidava, ar putea fi localizată mult mai aproape desau chiar înzona cercetată, având în vedere amplasarea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, Oituz-Bacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, Oituz-Bacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
poziție 2 ------------- 1. Câmpeni-Abrud 2. Acumularea Mihoiești (Râul Arieș) 3. 22,0 km 4. 0,2 mc/s 5. Câmpeni, Abrud TOTAL JUDEȚ: Lungimea aducțiunii = 62,5 km Debitul preconizat = 1,2 mc/s Județul Bacău Nr. poziție 3 ------------- 1. Bâtca Doamnei-Bacău 2. Acumularea Bâtca Doamnei (Râul Bistrița) �� 3. 58,0 km 4. 1,0 mc/s 5. Buhuși, Bacău Nr. poziție 4 ------------- 1. Valea Uzului-Moinești 2. Acumularea Poiana Uzului (Râul Uz) 3. 18,0 km 4. 0,3 mc/s
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
2. Acumularea Mihoiești (Râul Arieș) 3. 22,0 km 4. 0,2 mc/s 5. Câmpeni, Abrud TOTAL JUDEȚ: Lungimea aducțiunii = 62,5 km Debitul preconizat = 1,2 mc/s Județul Bacău Nr. poziție 3 ------------- 1. Bâtca Doamnei-Bacău 2. Acumularea Bâtca Doamnei (Râul Bistrița) �� 3. 58,0 km 4. 1,0 mc/s 5. Buhuși, Bacău Nr. poziție 4 ------------- 1. Valea Uzului-Moinești 2. Acumularea Poiana Uzului (Râul Uz) 3. 18,0 km 4. 0,3 mc/s 5. Moinești TOTAL JUDEȚ
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
a cumpărat „optu pogoane de viie cu cramă gata, și cu casă, și cu șură gata, cu totul îngrădit, și cu vasele viilor...și unde iaste crama cu case cu tot să fac peste 9 pogoane.” Vânzătorii au fost Toader Bâtcă și soția lui Safta. Spuneai, mărite Spirit, că la 27 martie 1755 (7263) Matei Ghica voievod a hotărât ca sătenii aflați pe moșiile mănăstirii Dancu erau obligați să lucreze pentru mănăstire 12 zile pe an. Iată că sătenii spun că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]