32 matches
-
de hectare cu vii indigene nealtoite. În schimb, suprafața viilor cu specii nobile se cifră la circa 500.000 de hectare. Este interesant de observat că prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de vite, precum Bășicata, Braghina, Crâmpoșia, Cabasma, Mustoasa, Galbenă, Gordin și Samoveanca au dispărut sau au fost împuținate, devenind rarități. În municipiul Tulcea se află 4 universități, 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe. Principalele licee din oraș sunt: Centre de formare
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
raportul extractivității. În România zonele viticole și soiurile potrivite în această direcție s-au dovedit a fi: Odobești și Panciu cu soiurile Plăvaie și Galbenă de Odobești; zona Sibiului și podgoria Apold cu soiurile Fetească regală, Iordană; Drăgășani cu soiurile Bășicată, Braghină, Gordan; Huși cu soiurile Plăvaie, Zghihară. Aceasta prezintă unele particularități care o deosebesc în bună măsură de celelalte. Astfel, la vinificație se folosesc numai struguri perfect sănătoși, întrucât se cere o prelucrare lipsită aproape în totalitate de SO2. Prezența
Coniac () [Corola-website/Science/316816_a_318145]
-
soiuri autohtone întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L’Ampelographie universalle", Pierre Vialla și Victor Vermorel, 1901-1910, prin contribuția lui Nicoleanu Gheorghe. În prezent, acest soi este aproape dispărut. Soiul mai era cunoscut sub numele de "Alb", " albă", "Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L’Ampelographie universalle", Pierre Vialla și Victor Vermorel, 1901-1910, prin contribuția lui Nicoleanu Gheorghe. În prezent, acest soi este aproape dispărut. Soiul mai era cunoscut sub numele de "Alb", " albă", "Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un soi autofertil putând fi folosit ca polenizator pentru soiurile deficitare. Producția de struguri este mare, de peste 20 t/ha. Coacerea are loc la sfârșitul lunii septembrie, dar poate continua în toată luna octombrie. Cantitatea de zahăr acumulată atinge
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
are loc la sfârșitul lunii septembrie, dar poate continua în toată luna octombrie. Cantitatea de zahăr acumulată atinge rar 170 g/l, dar aciditatea este foarte mare ajungând chiar la 9 g/l, motiv pentru care uneori i se spune Bășicata acră. Datorită acestei acidități se se recomandă cupajarea cu alte soiuri mai puțin acide. De asemenea, pot fi folosite la obținerea vinurilor spumante și a distilatelor de vin de calitate. Se recomandă a fi servite la începutul mesei, ca aperitiv
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
și a distilatelor de vin de calitate. Se recomandă a fi servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau la preparatele pe bază de pește și pasăre. Este un soi cu coacere târzie, recomandat a fi cultivat pe pantele bine însorite. Bășicată era un soi specific Podgoriei Dealu Mare, dar se putea întâlni și pe dealurile din fostele județe Muscel și Dâmbovița.
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]