94 matches
-
sporirea cantitativă a dimensiunilor economiei naționale, a rezultatelor economice ale acesteia, exprimate în venit național (sau în produs intern brut pe locuitor) sau în creșterea nivelului real al produsului național net, sub una din formele sale de măsurare<footnote Ilie Băbăiță, Grigore Silași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 151. footnote>. Conceptul de creștere economică îl precede pe cel de dezvoltare economică, relația dintre ele fiind una de la parte la întreg. Dezvoltarea economică are o sferă mai largă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
îndrumător pentru pregătirea examenelor, Brăila, Editura Danubius Assael, H., 1992, Consumer Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company Attali, J., Guillaume, M., 1974, L’Anti économique, Paris, PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company Attali, J., Guillaume, M., 1974, L’Anti économique, Paris, PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care condiționează, practic, viața individului. În acest sens, Michel Didier preciza că „muncim
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ci în societate, consumul îndeplinește și funcții sociale (de comunicare, de mediere și integrare cu mediul în care acesta conviețuiește). Acceptarea „normei” impuse de simbolistica bunurilor înseamnă acceptarea codului social, a uzanțelor, normelor, tradițiilor, obiceiurilor grupului și locului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Astfel, unele produse și servicii au, pe lângă utilitatea rațională, și o utilitate secundară, care arată că bunurile și serviciile respective sunt „dovada abilității persoanei de a achita facturi mai mari”. Cu cât
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
decât consecința, rezultatul nu mai poate fi circumscris sferei raționalului. Efectul de cod, și în general, funcțiile social simbolice trec pe primul plan ca importanță. Creșterea consumului în această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul indicator al nivelului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
fiindu-le necesar pentru existența, formarea și dezvoltarea personalității lor. Aceasta constituie latura subiectivă a nevoilor umane. Întipărite în conștiința oamenilor și intrate în obiceiurile lor, ca și în tradițiile de consum, nevoile umane dobândesc un caracter obiectiv<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 15. footnote>. Nevoile sunt acele resorturi care, peste un anumit prag specific de intensitate, motivează individul să acționeze într-un anumit sens<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 43. footnote>. Desigur, motivația este un fenomen
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
nulă. Dar, chiar dacă pentru moment această nevoie nu se manifestă, nu peste mult timp ea va fi din nou resimțită. Înmulțirea și diversificarea nevoilor, ca urmare a dezvoltării economico-sociale, au făcut necesare eforturi pentru ordonarea și clasificarea acestora.<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 16. footnote>, <footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sporirea cantitativă a dimensiunilor economiei naționale, a rezultatelor economice ale acesteia, exprimate în venit național (sau în produs intern brut pe locuitor) sau în creșterea nivelului real al produsului național net, sub una din formele sale de măsurare<footnote Ilie Băbăiță, Grigore Silași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 151. footnote>. Conceptul de creștere economică îl precede pe cel de dezvoltare economică, relația dintre ele fiind una de la parte la întreg. Dezvoltarea economică are o sferă mai largă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
îndrumător pentru pregătirea examenelor, Brăila, Editura Danubius Assael, H., 1992, Consumer Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company Attali, J., Guillaume, M., 1974, L’Anti économique, Paris, PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company Attali, J., Guillaume, M., 1974, L’Anti économique, Paris, PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
dinamica prețului. Modelul concurenței perfecte are la bază ipoteza după care partenerii de schimb nu propun prețuri, care sunt un dat, independente de acțiunile lor, însă cine propune și face să varieze prețurile rămâne o problemă fără răspuns<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 274. footnote>. Dar concurența perfectă este doar un concept teoretic, este situația ideală, în realitate, în condițiile contemporane, dominante sunt formele concurenței imperfecte, pe piață manifestându-se un anumit control
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Competition Agreement. Looking ahead to Cancun”, WTO, Symposium on Trade and Competition Policy, 22 februarie 2003, p. 1. footnote>, acolo unde poate fi creată, este un mijloc superior de ghidare a eforturilor individuale pentru a obține efectul benefic.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 270. footnote> Altfel spus, concurența semnifică o situație în care are loc o confruntare liberă, completă și veridică între agenții economici<footnote Raymond Barre, Économie politique, Tome 1, PUF, Paris, 1976, pp. 202-205. footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
face să apară un exces de cerere - penurie - (Q4 - Q3 = ΔQ), iar concurența dintre consumatori ar conduce la creșterea prețului până la p0, care corespunde punctului de echilibru dintre cerere și ofertă. Așadar, prețul raționalizează cererea și reglează oferta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 289. footnote>. Interdependențele dintre forțele pieței și nivelul prețului sunt numeroase, sensurile modificării prețului de echilibru diferind de la o situație la alta (de fiecare dată se pleacă de la egalitatea dintre cantitățile cerute și cele
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
determină mișcarea prețului în același sens (figura 7). Nu numai oferta, dar și cererea poate avea un caracter constant la un moment dat (figura 8). Este cazul bunurilor de importanță deosebită pentru consumator, care nu pot fi stocate<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 283-284. footnote>. Pe termen scurt, cererea și chiar oferta sunt mărimi variabile în anumite limite. Plecând de la momentul în care prețul ridicat (p0) acționează asupra pieței (figura 9a), producătorii sunt vizați să folosească mai
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de creștere a prețului, care va duce la o nouă situație de echilibru, realizându-se o stabilitate în sens walrasian. Echilibrul este stabil atunci când o creștere a prețului anulează cererea netă sau când reducerea prețului elimină oferta netă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 291. footnote>. b) Modalitatea marshalliană - după Marshall, ajustarea se face prin intermediul cantităților. În acest caz se determină prețul de cerere netă p(E) ca fiind diferența dintre prețul de cerere p(C), adică prețul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
capacități, ca urmare a investițiilor efectuate. Oferta pe termen lung se înscrie pe o curbă cu o înclinare relativ mică în raport cu perioada pieței și chiar în raport cu perioada scurtă, pentru că pe termen lung toți factorii de producție sunt variabili<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 299. footnote>, ceea ce conduce la creșterea posibilităților de adaptare a producției (ofertei) la condițiile pieței. Să presupunem că la un moment dat, prețul p1 al unui anumit bun economic este suficient de mare pentru
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
evidență diferite tipuri de concurență imperfectă, tuturor acestora fiindu-le comună o caracteristică deosebită: „prețul nu mai este determinat de un «crainic» al pieței, firma având posibilitatea de a fixa sau influența substanțial fixarea prețului și a cantităților.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 344. footnote> 3.1. Prețul de monopol „Cât de imperfectă poate fi concurența imperfectă? Forma extremă de manifestare a concurenței imperfecte o constituie monopolul.”<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000, p.
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
constituit monopolul, divizându-l în mai multe firme<footnote Gheorghe Crețoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, op. cit., p. 99. footnote>. Desigur, existența și dezvoltarea monopolurilor are mai multe cauze care stau la baza formelor în care ele se prezintă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 346. footnote>. În primul rând există un monopol determinat în mod natural. Este vorba despre raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un singur loc. În această categorie intră și acele domenii
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sporească oarecum cantitatea vândută cu ΔQ, de la Q0 la Q1, trebuie să micșoreze prețul cu (-Δp) de la p0 la p1. Sporul de venit este<footnote Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. 3, Editura Expert, București, 1992, pp. 161-162, apud Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 353. footnote>: Venitul marginal este prețul primit pentru unitatea suplimentară vândută minus pierderea de venit prin scăderea prețului la toate celelalte unități. De aceea, pentru o firmă ce deține monopolul, venitul marginal pentru producerea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
creștere a volumului producției nu poate să se manifeste decât printr-o diminuare corelată a prețurilor pieței. În aceste condiții, se naște în mod firesc întrebarea: Care este volumul optim de producție care asigură profitul maxim pentru monopol?<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 360. footnote> Echilibrul monopolului se asigură la acel volum de producție (cantitatea de echilibru, qem) și preț (pem) pentru care Vmg = Cmg ⇒ Profitul total este maxim. Cu alte cuvinte, profitul va fi maxim când
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Situația de monopol poate fi reprezentată și cu ajutorul unei diagrame pe care sunt trasate patru curbe: două curbe în formă de U pentru costul mediu și costul marginal și două curbe rectilinii pentru venitul mediu și venitul marginal<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 364-366. footnote>. Curba costului marginal (Cmg) se intersectează cu cea a venitului marginal (Vmg) în punctul A, la nivelul de producție Q0 (figura 18). La nivelul Q0, cantitatea cerută este E, prețul de monopol
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
marginal trebuie să crească mai puțin rapid decât costul marginal. Această condiție este satisfăcută automat dacă, de exemplu, venitul marginal se micșorează, în timp ce costul marginal sporește odată cu dimensionarea producției peste valoarea pentru care aceste măsuri marginale sunt egale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 360-361. footnote>. 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung Dacă în condițiile concurenței perfecte, prețul manifestă tendința de scădere până la nivelul costului mediu din pricina atracției pe care o manifestă noi și noi
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]