130 matches
-
Primăriei Bacău de igienizare a spațiului urban. Primul regulament igienico-sanitar al orașului a intrat în vigoare abia la sfârșitul secolului al XIX-lea (1894). Prin intermediul acestui regulament, primarul de atunci al orașului, Costache Radu, a reușit să-i convingă pe băcăuani să achite o taxă lunară de salubritate în schimbul serviciilor de curățenie în curțile particulare. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 40-47 lei). Pentru paza zonelor periferice ale orașului, în special în zona barierelor, poliția mai avea în subordine încă 24 de sergenți. Se poate lesne observa că, la începutul secolului al XX-lea, siguranța celor peste 17.000 de băcăuani era asigurată de numai 101 angajați. În cadrul poliției locale funcționa și un birou de evidență a servitorilor angajați de particulari. Pentru a putea fi angajat, fiecare servitor primea un livret (simplu sau, în funcție de pregătirea de specialitate, cu „fireturi, găitane sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de omor sau viol erau extrem de rare. În timpul cercetărilor, Poliția Bacău avea obligația de a asigura suspecților hrană și condiții minime de cazare. Costurile zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25 lei. De numele gazetarului și polițaiului băcăuan Emil Rey se leagă o „invenție” de tristă amintire: bătaia polițienească fără urme, cu ajutorul săculețelor de nisip. Deși era o practică reprobabilă, „contribuția” băcăuanului avea să cunoască un destin remarcabil: „o țară întreagă se folosește de pe urma acestei invenții epocale, transmisă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX-lea. Astfel, din lista „meseriașilor, comercianților și industriașilor” băcăuani - document prezent și în paginile Anuarului General al României pe anul 1907 -, a rezultat următoarea hartă etnică a industriei locale (1906): fabrică de bere - Felix Grivel; fabrică de cufere - Iosif Zilberman, Moise Zilberman, Leibu Rapaport; moară sistematică - Calmanovici, Bercovici, Altăr
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunal, tot aici fiind amplasat și cimitirul animalelor (la sfârșitul secolului al XIX-lea). Un alt moment dificil, în acest proces al descompunerii moșiei comunale, a avut loc începând cu primăvara anului 1912. Astfel, în martie 1912 președintele comunității evreilor băcăuani Israel Rosenberg a solicitat consiliului comunal să-i pună la dispoziție un teren cu o întindere de cel puțin 8 hectare, pentru înființarea unui nou cimitir. Motivația era cât se poate de întemeiată: „(...) pentru că actualul cimitir israelit este aproape ocupat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar după 40 de ani (perioada de concesionare a celor 20 de hectare, n.n.) fabrica va rămâne comunei și locuitorii se vor bucura de munca lor cât vor trăi”. Evoluția ulterioară a fost cu totul alta, motiv pentru care unii băcăuani au început să privească cu neîncredere atât promisiunile primarilor, cât și procesul general de industrializare. Odată cu declanșarea răscoalei, toate aceste nemulțumiri au prins glas. Începând cu luna aprilie 1907, Primăria Bacău a fost asaltată de cererile privind respectarea vechilor tradiții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să întrebuințeze excedentele bugetare pentru aprovizionarea populației cu alimente de primă necesitate”. Tendința de creștere a exportului de cereale, manifestată la marii producători interni încă din iulie 1914, a determinat o mărire alarmantă a prețului principalului produs alimentar consumat de băcăuani - pâinea. Pentru a stopa această tendință, primarul orașului, Lascăr Veniamin, a invitat la discuții, pe 13 septembrie 1914, pe marii producători locali de făină: H. Calmanovici și G. Paul Kristen. Ambii au sugerat o politică fermă a statului român în privința
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grav”. În urma hotărârii Consiliului de Război din Brașov, locotenentul Diaconescu a fost condamnat „la trei luni închisoare pentru lovirea superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință, iar Consiliul de Război din București l-a achitat pe băcăuan. Mediul citadin a fost, prin excelență, un veritabil incubator al prefacerilor, un areal predispus la volatilizarea tradițiilor familiale rustice. Din multe puncte de vedere, membrii familiilor strămutate din mediul rural în oraș au suferit schimbări comportamentale radicale, învecinate alienării. Dezrădăcinați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de bere „Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea acestuia privind obținerea autorizației de funcționare (16 iulie 1904), la care a fost anexat și planul scenei de lemn. Primele spectacole vizionate de băcăuani la „Eden” au fost cele oferite de Trupa Română de Varietăți „Doina Oltului”, condusă de N. C. Manolescu. Fiind dintre cele mai amuzante, împrejurările în care a fost semnat contractul între I. Bercovici și directorul acestei trupe merită să fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tinerii mei colegi și foștii mei doctoranzi, între care cel mai apropiat exemplu este Ștefan Munteanu, a cărui lucrare Eminescu și India mi s-a părut excelentă, scriind pentru ea și o postfață. A fost premiată de Academia Română, fiind primul băcăuan ce a obținut, după 1990, o asemenea recunoaștere. Legat de inițiativele dumneavoastră, nu vi se par prea izolate pentru a impune filozofii noștri în dicționarele și enciclopediile lumii? Este un capitol care nu mai depinde de noi, ci și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
rându-i, pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi, mi-am găsit Bacăul nu numai prin căsătorie, ci și ocupând o catedră de Limba și literatura română la liceele de aici, timp de 36 de ani. Sunteți, așadar, băcăuan cu state vechi și doar Delasabarul adăugat numelui mai amintește că nu v-ați rupt 74 definitiv de meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
reținut atenția specialiștilor este dovedit și de faptul că aceștia au propus-o pentru Premiile Academiei, prin Institul de Arheologie din Iași. Premiu pe care l-ați și obținut, în 2003, prin încununarea cu trofeul „Eudoxiu Hurmuzaki” devenind singurul istoric băcăuan răsplătit de Academină Română în ultima jumătate de secol. Ce a însemnat pentru activitatea dumneavoastră această importantă distincție? Nu pot ascunde că premiul Academiei, primit în 2003 pentru monografia așezării de la Davideni, m-a bucurat și stimulat. Sper că prin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tinerii mei colegi și foștii mei doctoranzi, între care cel mai apropiat exemplu este Ștefan Munteanu, a cărui lucrare Eminescu și India mi s-a părut excelentă, scriind pentru ea și o postfață. A fost premiată de Academia Română, fiind primul băcăuan ce a obținut, după 1990, o asemenea recunoaștere. Legat de inițiativele dumneavoastră, nu vi se par prea izolate pentru a impune filozofii noștri în dicționarele și enciclopediile lumii? Este un capitol care nu mai depinde de noi, ci și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
rându-i, pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi, mi-am găsit Bacăul nu numai prin căsătorie, ci și ocupând o catedră de Limba și literatura română la liceele de aici, timp de 36 de ani. Sunteți, așadar, băcăuan cu state vechi și doar Delasabarul adăugat numelui mai amintește că nu v-ați rupt 74 definitiv de meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
reținut atenția specialiștilor este dovedit și de faptul că aceștia au propus-o pentru Premiile Academiei, prin Institul de Arheologie din Iași. Premiu pe care l-ați și obținut, în 2003, prin încununarea cu trofeul „Eudoxiu Hurmuzaki” devenind singurul istoric băcăuan răsplătit de Academină Română în ultima jumătate de secol. Ce a însemnat pentru activitatea dumneavoastră această importantă distincție? Nu pot ascunde că premiul Academiei, primit în 2003 pentru monografia așezării de la Davideni, m-a bucurat și stimulat. Sper că prin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
biografic primar este interpretat exclusiv psihanalitic, din perspectiva rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente exterioare sunt revelatoare spre a lumina sensurile operei. Alchimia creației rămâne misterioasă. Amplul eseu critic dedicat autorului Scrisorii pierdute poartă, nu întâmplător, titlul Caragiale abisal, reconfirmând vocația adâncimilor. Cu o tenacitate rară, autorul urmărește firul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tinerii mei colegi și foștii mei doctoranzi, între care cel mai apropiat exemplu este Ștefan Munteanu, a cărui lucrare Eminescu și India mi s-a părut excelentă, scriind pentru ea și o postfață. A fost premiată de Academia Română, fiind primul băcăuan ce a obținut, după 1990, o asemenea recunoaștere. Legat de inițiativele dumneavoastră, nu vi se par prea izolate pentru a impune filozofii noștri în dicționarele și enciclopediile lumii? Este un capitol care nu mai depinde de noi, ci și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
rându-i, pe frontul celui de al Doilea Război Mondial. Apoi, mi-am găsit Bacăul nu numai prin căsătorie, ci și ocupând o catedră de Limba și literatura română la liceele de aici, timp de 36 de ani. Sunteți, așadar, băcăuan cu state vechi și doar Delasabarul adăugat numelui mai amintește că nu v-ați rup definitiv de meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani trăiți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
reținut atenția specialiștilor este dovedit și de faptul că aceștia au propus-o pentru Premiile Academiei, prin Institul de Arheologie din Iași. Premiu pe care l-ați și obținut, în 2003, prin încununarea cu trofeul „Eudoxiu Hurmuzaki” devenind singurul istoric băcăuan răsplătit de Academină Română în ultima jumătate de secol. Ce a însemnat pentru activitatea dumneavoastră această importantă distincție? Nu pot ascunde că premiul Academiei, primit în 2003 pentru monografia așezării de la Davideni, m-a bucurat și stimulat. Sper că prin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
n. 42. 3. ,,Romanța semnului de întrebare”, în ,,Ateneul cultural”, 2, nr. 15, 1926, p. 250. 4. Soarele melancoliei. Memorii, Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului „Alean”, un alt băcăuan, Corneliu Budu (Badea Pletea), a scris despre „anii de copilărie”, „la podgorii”, „cu strugurul la gură”. /v. „Alba liniște pustie”, în revista „în ore libere”, 1, nr. 1, noiembrie 1904, p. 3 1. Ion Gorun, „în vremea culesului”, în Obraze
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
culturii” folosește mecanic, ca sinonim pentru Bacău, „orașul lui Bacovia”!) însă, spre deosebire de amintitul crainic sportiv, eu ezit să numesc în orice ocazie Bacăul de azi „orașul lui Bacovia”. Acesta nu mai există - am mai spus-o - decît în arhive. Ca băcăuan prin adopție, de-a lungul a peste patru decenii, abia de două ori am avut senzația clară că mă aflu în interiorul spațiului bacovian: într-un septembrie, la capătul străzii Trotuș, cînd, privind spre asfințit, mi s-a părut că m-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
te-ai devota unui subiect, nu deții monopolul asupra lui. Bacovia nu constituie o exclusivitate a băcăuanilor, chiar dacă aceștia au datorii mai mari față de el decît alții. Poetul e pentru oricine vrea să-l citească și să-l studieze. Un băcăuan nu e mai abilitat decît - să zic - un clujean, un timișorean sau un ieșean - să-l înțeleagă . Un băcăuan nu e cu necesitate un „bacovian”, cum adesea se spune sau se crede, sau un „bacovianolog”. în cazul invers ar exista
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au datorii mai mari față de el decît alții. Poetul e pentru oricine vrea să-l citească și să-l studieze. Un băcăuan nu e mai abilitat decît - să zic - un clujean, un timișorean sau un ieșean - să-l înțeleagă . Un băcăuan nu e cu necesitate un „bacovian”, cum adesea se spune sau se crede, sau un „bacovianolog”. în cazul invers ar exista batalioane de „bacovieni” și „bacovianologi”! Am fost contrariat ori de cite ori am citit despre „sesiuni Bacovia”, organizate de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]