398 matches
-
au stat dintotdeauna, cumnate, adică în cap la altul! Cată, bărbate dragă, cată la odorul de frate-tău și te minunează de-atâta deșteptăciune! ISPAS: Mai așa! Bre Dănilă, drept să-ți spun, mare tăntălău mai ești! DĂNILĂ: Apoi de, bădiță, pân-aici toate au fost cum au fost, da' de-acu' gata, am prins eu la minte; aista a fost capătul! Așa că, dacă tot am venit aici, îți dau dumnitale punga asta, că eu, precum se știe, n-am ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Anisia. Iaca, cumnată, ține, nu te uita că-i goală, da' atârnă preț de doi boi falnici. ISPAS: Ia-o, Anisie, ia-o! ANISIA: Las' c-o iau, nu te teme. Ado-ncoace, Dănilă. (ia punga) DĂNILĂ: Așa. Iară pe dumneata, bădiță, te rog de toți dumnezeii să-mi mai împrumuți o dată carul, da' cu boii dumnitale, s-aduc niște lemne din pădure, că-mi spunea adineaori nevasta că nu se mai găsește așchie chioară la trunchi. Ș-apoi trag nădejde că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
DĂNILĂ: Pușché pe limbă-ți, cumnată! Una-i una și două-s mai multe; cu lucrul altuia altfel umbli, că, de, ai a da samă pentru ce-ai primit. Așa că am să iau de coleá și toporul, și gata. Mulțumescu-ți, bădiță, și m-oi întoarce cât mai degrabă. Tabloul 2 (Decorul din tabloul 4, act I luminișul din pădure.) DĂNILĂ (pare a măsura din ochi un copac, undeva, spre dreapta.): Apoi da, halal fagul ista pe care-am pus eu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și pe mai departe cum s-or pricepe, că, din parte-mi, nici pân-acu' mare folos n-au cunoscut. (privește spre baltă) Hopa! Iaca-ia ce frumusețe de lișițe pe baltă! Dac-aș ologi măcar una, s-o duc plocon bădiței Ispas, parcă tot aș fi cu inima împăcată. Nu par a fi prea departe și nici nu m-au văzut. O dată s-arunc cu toporișca-n cârd, și nu se poate să nu chitesc una. (se apropie de baltă) Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pleca. (iese) Tabloul 3 (Acasă la Ispas, în ogradă.) ISPAS: Ce s-a mai întâmplat, Dănilă? DĂNILĂ: Ce să se-ntâmple? Nimica. ANISIA: Da' unde-s boii și carul, cumnate? DĂNILĂ: Nu te-ngriji, cumnată, că-s la loc bun... Bădiță Ispas, iaca la ce-am venit: fă-mi bine și cu iapa, să mân boii de-a călare; în pădure a plouat grozav, pe urmă s-a abătut un val de răceală și s-a făcut o mâzgă și-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
verde și Înaltă, din care zâmbeau veseli ochii colorați roz-roșii ai puținelor flori Înflorite ici-colo, privirea aluneca voioasă pe pâlcurile portocalii de torțel, iar În dreapta se Întindea cea mai mare mare galbenă cu grâu mașcat, crescut ca În urătura cu „bădița Traian”. Dorița nu opri, ca de obicei, la fântâna cu apă ispititoare ci Își continuă drumul indicat de mama sa, cu copilul călare după gâtul său gros. Cât a fost drumul de lung, biata fată cu gândurile Împrăștiate șoptise la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
O-H-O! Bine! / Deșurubându-ne alelele acizilor nucleici O-H-O! Încă o dată!“(Imposibila dedublare) ‹ Uităm cu plăcere cartea, imediat după ce o închidem. Un singur gând ne urmărește: cum o fi, totuși, vulva prehensilă? Naivitati Scris la persoana întâi, din perspectiva unei țărănci, Bădița Dinicu, dintr-un sat din lunca Neajlovului, romanul Spânzurata (Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 2006) de Constantin Argeșanu este plin de naivități. Dar nu de naivități „jucate“ și expresive, cum întâlnim la toți marii noștri scriitori interesați de lumea satului, de la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a învrednicit Vasile pe care l-a tot încurcat mamă-sa cu alesul nurorilor că mai-mai să-i treacă vremea... Prin sat se vorbește cum că destui băietani dintre aiștia scoși de curând la horă îi spun în ultima vreme bădița Vasile. Aista n-ar fi un motiv de așa mare supărare, vecină Tincuță! Eu cred că Vasile al Ilariei are alte ofuri mult mai mari! Că omul își are gândurile lui și își face niște planuri pe care numai el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Crișan Andreescu Horațiu Bădița, fost înotător și poloist a decedat la vârsta de 37 de ani, după ce în ultimii ani s-a luptat cu un cancer la creier. Horațiu Bădița a fost sub îngrijire intensivă în ultimele zile, însă medicii nu au putut face
SPORTUL ROMÂNESC, în doliu. A murit la doar 37 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73974_a_75299]
-
Crișan Andreescu Horațiu Bădița, fost înotător și poloist a decedat la vârsta de 37 de ani, după ce în ultimii ani s-a luptat cu un cancer la creier. Horațiu Bădița a fost sub îngrijire intensivă în ultimele zile, însă medicii nu au putut face nimic pentru a-i salva viața. Fostul înotător a fost diagnosticat cu o tumoare pe creier la vârsta de 30 de ani, care l-a forțat
SPORTUL ROMÂNESC, în doliu. A murit la doar 37 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73974_a_75299]
-
zile, însă medicii nu au putut face nimic pentru a-i salva viața. Fostul înotător a fost diagnosticat cu o tumoare pe creier la vârsta de 30 de ani, care l-a forțat să se retragă din activitatea sportivă. Horațiu Bădița a participat în proba de înot 4x100 de metri la Jocurile Olimpice de la Atlanta, pentru ca ulterior să treacă la polo. Bădița a lucrat în ultimii ani că instructor sportiv.
SPORTUL ROMÂNESC, în doliu. A murit la doar 37 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73974_a_75299]
-
tumoare pe creier la vârsta de 30 de ani, care l-a forțat să se retragă din activitatea sportivă. Horațiu Bădița a participat în proba de înot 4x100 de metri la Jocurile Olimpice de la Atlanta, pentru ca ulterior să treacă la polo. Bădița a lucrat în ultimii ani că instructor sportiv.
SPORTUL ROMÂNESC, în doliu. A murit la doar 37 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73974_a_75299]
-
str. Blănari, nr. 14). Proiectul este, în fapt, un format special care include, pe lângă invitatul permanent (Ion Cucu, prezent cu o serie impresionantă de fotografii din filmofototeca personală, în mare parte realizată în cadrul întâlnirilor USR), un invitat pe ediție (Dumitru Bădița, Gabriel Dimisianu, Horia Gârbea) și un interviu cu public, o serie de rubrici: membru USR (momentul intrării în Uniune, importanța evenimentului în viața invitatului și rolul jucat de instituție în traiectul literar al acestuia), revista revistelor literare (o trecere în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
Bancea și-au asumat școala nu ca pe o profesie, ci ca pe o vocație, sunt cele ale înființării băncii populare și, mai ales, acela al construirii noului local al școlii. Știm din Ion Creangă că, încă din vremea lui „bădița Vasile” (și el, strămoș al familiei Bancea), localul a fost o problemă pentru școala din Humulești, găzduită pe parcursul a aproape un secol în condiții improprii desfășurării procesului didactic, mai cu seamă în condițiile în care fostul sat devenise cartier al
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
să-ți meargă la sufletul chinuit de dragoste pentru cadîna din seraiul de la Istanbul, cînd lăutarii și ciobanii spun: "L-am cătat și l-am aflat,/ în mijlocul codrului,/ La Curțile Dorului,/ Unde stau porțile-nchise,/ Porțile le-am descuiat,/ Pe bădița mi l-am luat", și: "M-am aflat dat gîndului/ La Curțile Dorului,/ Unde-s porțile deschise,/ Mîndrele pe table scrise"? Sau cînd vor să facă filosofie, definind omul în acest fel: "Trupul din lut,/ Oasele din piatră,/ Ochii din
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
Numai că din când în când un pic de ingenuitate e necesară. Literatura trebuie să și placă, nu-i așa? Sunt trei secțiuni în carte. Prima e rezervată consacraților (pe lângă cei deja amintiți, îi mai numesc pe Nicolae Avram, Dumitru Bădița, Aurelia Borzin, Ionel Ciupureanu, Nicolae Coande, Gabriel Daliș, Aurel Dumitrașcu, Teodor Dună, Florin Dumitrescu, Petru M. Haș, Doina Ioanid, V. Leac, Ciprian Măceșaru, Dmitri Miticov, Irina Nechit, Ofelia Prodan, Andra Rotaru, Robert Șerban, Chris Tanasescu și Nicolae Tzone). Cea de-
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
1970), alte versuri (1972), alte poeme (1973). O antologie, dar și un tribute to. În sfârșit, un pariu important al volumului mi se pare încercarea de reconsiderare a unor poeți mai puțin vocali, când nu aproape de tot tăcuți, ca Dumitru Bădița, Chris Tanasescu, Ciprian Măceșaru, Florin Dumitrescu, Nicolae Avram, Ionel Ciupureanu sau Petru M. Haș. Cincizeci de poeți. Plus doi (Komartin și Vancu). Câte unul pe săptămână, deci.
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
Dumitru Chioaru, o confesiune a lui Constantin Chiriac, traducerea unui text de Henri Gouhier intitulat Semnificația teatrului, dar și cronici la recente premiere teatrale montate la Sibiu. Partea strict literară a revistei e bogată și amintim aici poemele lui Dumitru Bădița și ale lui Andrei Zanca (sub titlul Un Stalingrad de cristal), proza lui Dan Perșa și a lui Alexandru Uiuiu (cu un text de prezentare datorat lui Ioan Groșan), o cronică de Andrei Terian la cartea despre Caragiale a lui
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3512_a_4837]
-
a slovenulului Marko Juvan, Literary Studies in Reconstruction. An Introduction to Literature, eseul lui Ion Dur intitulat „Tot la Eminescu ați rămas?”, paginile de traduceri semnate de Dumitra Baron din Marie Dollé despre Limba imaginară, fragmentele de proză de Dumitru Bădița, ca și grupajele de poezie de Valentin Iacob, Ioan Barb, Vasile Iftime, Dan Herciu, Andrei C. Șerban și Mădălina Grosu. O târzie cronică entuziastă Ținuturile joase, volumul de debut din 1982 al Hertei Müller (reapărut anul trecut la Editura Humanitas
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
Anca Murgoci Despre Galați se spun o sumedenie de lucruri interesante. De exemplu, orașul a avut primar pentru o singură zi. S-a întâmplat în 1990. De asemenea, de pe blogul lui Ștefan Bădiță aflăm că orașul a avut primul aeroport al Regatului României, de unde s-a efectuat prima cursă aeriană cu pasageri, în 1926. În perioada interbelică, a fost cel mai cunoscut oraș din România. A fost distrus de mai multe ori de către
Orașul din România care a avut un primar pentru o singură zi by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33810_a_35135]
-
dansuri de pe tot cuprinsul țării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănașul”, „Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Oprescu (1881-1969), Laurențiu Fulga (1916-1984), Ion Petrovici (1882-1972), Gheorghe Bulgăr (1920-2002) și Ovid Coledoniu (1914-1974), care, indiferent de vitregia vremurilor, au citit, au recitit și au exprimat opinii despre opera și biografia acestui mare nedreptățit. * [Iași], 17 mai [1]918 Bădiță Crainic, Vină, te rog, dimineața asta, la orice oră vrei, la minister. (Ministerul de Culte, la Secretarul General). Sunt acolo până la ora 1. Aș veni eu la Neamul Românesc 1 să te caut, dar nu pot scăpa de aici, ți-
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
vrei, la minister. (Ministerul de Culte, la Secretarul General). Sunt acolo până la ora 1. Aș veni eu la Neamul Românesc 1 să te caut, dar nu pot scăpa de aici, ți-am spus că sunt rob aci. Cu dragoste frățească, bădiță, N.N. Beldiceanu P.S. Dacă nu poți veni azi, vină mâine, dar mai bine ar fi să vii dimineața asta: e vorba să realizăm ceva frumos, și, fără bădița Crainic, ni s-ar părea căruța noastră în trei roate numai. N.N.
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
de aici, ți-am spus că sunt rob aci. Cu dragoste frățească, bădiță, N.N. Beldiceanu P.S. Dacă nu poți veni azi, vină mâine, dar mai bine ar fi să vii dimineața asta: e vorba să realizăm ceva frumos, și, fără bădița Crainic, ni s-ar părea căruța noastră în trei roate numai. N.N.G * [Cernăuți], 24 august 1922 Dragă finule, Am crezut că voi avea plăcerea să te văd la București, de unde m-am întors [i]eri. Dar oricât am întrebat
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
și să le repui la îndemână (Junimea, Ion Barbu, Influența lui Hegel). Mie, unuia, îmi este extrem de utilă culegerea și fac propagandă, convins, unde și când am ocazia. Dar să mai revin puțin prin Facultate, cu unele vești. Rotaru 20, „Bădița” cum îl știi, acum prins cu Istoria literaturii române, din care a predat la „Eminescu“ primul volum masiv. N-am văzut nimic din text, dar am încredere în „Bădița”. Zilele trecute, cam surmenat îmi mărturisea: „M-a stors de tot
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]