392 matches
-
copil și nimeni n-a știut nimic. Norocul nostru a fost că nici ea nu avusese burtă care să se vadă, că era iarnă și umbla tot înfofolită.” Femeia îmi arătă apoi un album de poze: cu bebele la prima băiță, la primul brad de Crăciun, la ziua lui, cu 1-2-3 lumânărele. În toate pozele apărea și d-ra doctor, dar niciodată doar ea și copilul. Mereu era și d-na, mama de-acum, și domnul, și chiar fiica lor. N-ai
UNDE MI-E COPILUL? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367256_a_368585]
-
în țara noastră o stare de revoltă în rândurile tineretului universitar. În anul în care m-am născut, rușii aveau o vechime de vreo patru ani de când extrăgeau cel mai bun uraniu din lume la vremea aceea, din minele de la Băița Plai, proces care a durat cam până în l960. România, deși fost a patra țara în ce privește pierderile de militari pe care le-a avut în cel de al doilea război mondial, a fost catalogată țară învinsă, numai bună de jefuit. Jefuită
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
dragostea sa față de Cuvântul Domnului. Deci, cam astea sunt cărțile mele de poezie. În pregătire: „Sonetele Mării Negre” și „Falansterul atomic din Carpați” sau „Scrisorile din Stei către Moscova”, ultima culegere de sonete fiind consacrate episodului exploatării uraniului de la minele din Băița pe perioada l952-l960, cu scrisori ale unui ofițer sovietic trimise către iubita să Liudmila și de unde se poate vedea, prin ochii unui străin, ce se petrece în „Mica Rusie” unde existau vreo 20.000 de lucrători cu salarii imense, plus
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
luna mai 2011, dar sunt o slabă licărire față de ceea ce urmează. Volumul începe cu o invocație, „Amintire din Piața Roșie”, unde am fost în martie l984 și continuă apoi cronologic cu istoria exploatării aurului, argintului, cuprului, apoi a uraniului la Băița, tablouri cu viața de miner, secretomania în jurul contaminării cu uraniu, drama ofițerului sovietic înșelat de iubita sa și care, dezamăgit de acest fapt îi comunică în final, după l6 scrisori precum că: „uraniul s-a preschimbat în fier”, adică faptul
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
drumurilor de legătură, s-a declanșat marea roire spre locurile de muncă. Vin muncitori mineri din Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Polonia, dar și din Transilvania. Un mare număr de mineri calificați vin de la Săcărâmb, Roșia Montană, Bălan, Baia Sprie, Lăpuș, Băița, Abrud, din Banat și din alte zone ale Transilvaniei. La Petrila vin să lucreze la mină oameni de origine etnică diferită, religii diverse, oameni cu mentalități opuse localnicilor. Venirea lor, lupta pentru viață și cărbune a schimbat radical ritmurile vieții
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
pe scena în aer liber, din fața Primăriei, au evoluat ansambluri și interpreți ai școlilor din localitatea Ulmeni. Copiii de la Grădinița și de la Școala din Țicău, instruiți de Dan Rodica și Sav Lucia au executat un dans de pe Someș. Din localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cei prezenți cu gustări, prăjituri și suc. Preotului i s-a oferit un platou, pregătit special și Emanuela i-a înmânat banii, taxă de botez, după care acesta a plecat, având și alte obligații. Între timp se făceau pregătiri pentru băiță. Moașa, Angela, își luă rolul în serios, pregătind cădița cu grijă ca temperatura apei să fie potrivită, presără în apă, pe rând, toate cele ce se folosesc conform tradiției și obiceiurilor din bătrâni, așezând în cădiță fașa și un prosop
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
o dată să o privească, în semn de rămas bun, au luat bagajele și, cu ele în mână, au salutat personalul spitalului, plecând. Emanuela i-a anunțat pe aceștia că va veni să o viziteze pe fetiță și să-i facă băiță, personal, de câte ori va fi nevoie, după care a plecat și ea, suspinând. Pe drumul către casă, cele trei femei discutau intrigate atitudinea celor ce veniseră... în calitate de părinți...? Cine mai știe? - Ai avut răbdare cu ei, Emanuela! rosti cu indignare Angela
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
noi. Mulți nu știau că suferă de o boală de inimă care s-a agravat când a auzit noile măsuri de reducere a pensiilor. Desigur că nu-i convenea ca după mulți ani de muncă în subteranele minelor Roșia Montană, Băița Bihor și Moldova Nouă, nu avea o pensie prea consistentă. Asta mai ales că fusese ani mulți șeful Stației de salvare minieră din Moldova Nouă și luase parte la multe acțiuni dificile de salvare la minele din România, unde au
PORTRETUL UNUI PRIETEN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343841_a_345170]
-
Orașul Dr. Petru Groza) și redefinit ca Orașul Ștei în anul 1996. Ce i-a adus pe ruși aici? Nu a fost nici frumusețea pitorească a Depresiunii Beiușului și nici cea a Munților Apuseni, ci imensul zăcământ de uraniu de la Băița din apropiere, care potrivit unor statistici în 10 ani(până în anul 1960 când rușii au părăsit zona) au exploatat peste 300 000 de tone de uraniu de cea mai bună calitate, cantitate de minereu care ar fi ajuns reactoarelor de la
PRIMARUL ȘI...POEZIA, ARTICOL DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343130_a_344459]
-
nu e cu-acea grămadă: Un somn ciudat acolo te lovește... Pornitu-s-a-n Boemia o sfada: „De ce pământu-n noapte licărește? Dracul o fi? Sau a comorii nada?” LOCUL CEL MAI STRANIU În România, locul cel mai straniu, Îl întâlnim sub muntele Băiței: În calde - adâncuri, că sub vrejul vitei, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stâncă pare și sipet și ... Citește mai mult MIRAJ LETALÎn secolul al șaisprezecelea, departe,La minele de argint din Jachymov,Într-un depozit de steril
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/343211_a_344540]
-
curat nu e cu-acea grămadă:Un somn ciudat acolo te lovește...Pornitu-s-a-n Boemia o sfada:„De ce pământu-n noapte licărește?Dracul o fi? Sau a comorii nada?”LOCUL CEL MAI STRANIUÎn România, locul cel mai straniu,Îl întâlnim sub muntele Băiței:În calde - adâncuri, că sub vrejul vitei,Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stâncă pare și sipet și ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/343211_a_344540]
-
nu e cu-acea grămadă: Un somn ciudat acolo te lovește... Pornitu-s-a-n Boemia o sfadă: „De ce pământu-n noapte licărește? Dracul o fi? Sau a comorii nadă?” LOCUL CEL MAI STRANIU În România, locul cel mai straniu, Îl întâlnim sub muntele Băiței: În calde - adâncuri, ca sub vrejul viței, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stânca pare și sipet și craniu. Biharea e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a trecut și-o nouă sete! AURUL DIN VALEA SEACĂ Marie Thérèse, a „Europei soacră” Trimis-a la Băița nemți destoinici Să sape fără semeni tărăboinici În Seaca Vale după roca sacră, Ce în coroana de-aur tot consacră Habsburgii atât de vechi,creștini, războinici, Prin toată-mpărăția, practici, roinici, Să-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
cinstească penații și larii; Veneau aici pe caii albi în spume Să exploateze strașnic aurarii. ----------------- [1] A.E.I.O.U - „Austriae est imperari orbi universo” (Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.). SĂPĂTORII DE COMORI Demult, prin ai Băiței munți, odată, În miez de noapte peste grohotișuri, Ascunse între stânci sau prin tufișuri, Sătenii au văzut lumini de-agată, O ceață verde-albastră-nrourată. Păreau în întunerec luminișuri, Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri Și parcă chiar de beznă atârnate. Unii au
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
oameni preschimbați chiar în furnici. NOVÎI BERLIN Munții lui Iancu - verdea cazemată: Un fel de nou Berlin cu porți de fag Unde se-nalță al Bihării steag Spre care a pornit Roșia-Armată; în raniți - dinamita concentrată: Când rusul dă-n Băița c-un toiag Din milenar uranic sarcofag Țâșnește apa morții-ntunecată. Și intră-n mină șerbii ce-au schimbat Brădia de secară-nmiresmată, Mălaiul cu bobuțul bulbucat, Pe leafa mare, dar cu boli umflată, De nici nu le mai este
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
lume Aduse roi de oameni laolaltă. Nălță-se pe grădina cu legume Uranic El Dorado și-a lui haltă- Letale, invizibile parfume... „ORICÂND DIN MUNȚI, EL POATE FACE VALE!” „Oricând din Munți, el poate face vale!” A fost expresia de la Băița: Spre-uraniu, rușii, nu cu mocănița Au penetrat să-l smulgă, cu cazmale, Ci au dinamitat, la balamale, Costișele cu solzii tari ca crița, De-a tremurat până la Kiev penița, Când tot pământu-n râpe se prăvale. Naintea ta masiv a fost
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
că tati s-a cam prostit la cap! Cu ochii lui inocenți povestea cu atâta suflet, că-ți venea să-l mănânci de drag. Oboseala și emoțiile și-au spus cuvântul, în scurt timp, cu Pufi în brațe, după o băiță bună și ceva de ale gurii, Ionuț trecu în lumea viselor. Laura și Valentina rămaseră până târziu, povestindu-și una alteia toate problemele, erau prietene din copilărie și rămăseseră și de-a lungul timpului, în pofida antipatiei pe care Nicolae i-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
mănânce și ei atunci o ascultau, mami mi-a zis că zăhărel și bombonele, cred că le place și lor să guste ceva dulce. Îi mergea gurița fără oprire, era încă sub vraja cupolei circului. Mâncară ceva și, după o băiță bună, Ionuț trecu în lumea viselor, agitația și emoțiile zilei l-au copleșit cu totul. Laura îl privea cu duioșie, se culcă lângă el strângându-l în brațe și încet-încet i se închiseră ochii căzând într-un somn profund, avusese
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
pachetele cu hăinuțe, o bucată mare de pânză albă, necusută, nefinisată sau brodată, numită "Crâșma" (simbolizând curăția sufletului pruncului celui nou botezat) și fașa pentru legat copilul, prosop și săpun pentru preot, prosop pentru moașă, vin, ulei, o iconiță... Pentru băița copilului pregătise tot ce era necesar: prosop, ulei pentru bebeluș și șampon, costumaș, păturică, pernuță, jucărioare, scutece. Preocupată să-i pună în cădița de baie tot ce trebuie, Emanuela pregăti pe rând și petale de trandafir, flori de tei, uleiuri
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
a născut Cristina-Paula David, singurul tău copil... Boris David: Da, copilul a venit greu, abia în 1958, pe 4 iunie, dar cu atâtea noi bucurii ce nu pot fi descrise în cuvinte. Când m-am dus la spitalul din Nucet - Băița, doctorul, un haios, ca de altfel toți prietenii mei medici, și au fost destui, mi-a adus-o pe Cristina-Paula, nume pe care le-am ales și impus eu, ținând-o de degetele picioarelor, cu corpul atârnând în jos, spunând
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
După peripeții la minister, la cererea mea și la intervenția Directorului General Tarasov de la proaspăt înființata societate Sovrom Kvarțit, am ajuns la Ștei, nucleul activității incipiente în domeniul uraniului românesc. Eram la doi pași de fantasticul zăcământ de uraniu de la Băița Bihor. De ce spun fantastic? Acest zăcământ a salvat poziția Uniunii Sovietice pe eșichierul luptei în întrecerea nucleară. Conținutul în uraniu nu se măsura în câteva zecimi de procent, care asigurau exploatarea curentă pe plan mondial, ci în procente întregi. Sovieticii
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > ION DUMITRU - 70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ȘIUGARIU Autor: Ion Dumitru Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN MEMORIAM ION ȘIUGARIU (*6 iunie 1914, Băița, jud. Maramureș - † 1 februarie 1945, Brezno, Cehoslovacia) Îmi revine îndatorirea de onoare, de a vă reaminti, celor interesați, că la 1 februarie a.c. se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Ion Șiugariu, poetul erou al cărui centenar a fost
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Horia, „Ion Șiugariu dela Meșterul Manole“ Madrid, 21 I. 1985). „Născut la 6 iunie 1914, Ion Șugar(iu) este primul dintre cei șase copii ai familiei minerului aurar Ion Șugar și Floarea Șugar (n. Griga), de confesiune greco-catolică, din satul Băița, comitatul Maramureș (Máramoros), administrat de maghiari, sub dubla monarhie austro-ungară. Ca urmare a politicii de maghiarizare, în certificatul de botez, eliberat de autorități, este înregistrat sub numele de Sugár János, pe care-l va schimba, la 24 iunie 1936, printr-
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
a Ministerului de Justiție din România, în Ion Soreanu. „dar scriitorul va semna: Ion Șiugariu, Ionel Șiugar, folosind și pseudonime ca Sonia Mugur, Sergiu Băițan, Ion Sorescu“. Conform notei biografice alcătuită de Lucia Soreanu-Șiugariu, „școala primară o urmează târziu, la Băița și Valea Borcutului (1924-1928), cu mari întreruperi“ „Nevoit să lucreze de timpuriu, în mina de aur, alături de tatăl său“. „Copilăria și-o împarte între hoinăreli prin pădurile misterioase, șteampuri umede și școală, unde mintea lui ageră, iscoditoare și sârguința la
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]