231 matches
-
bună. Avea mai multă experiență, o viziune mai nuanțată asupra tuturor problemelor importante, activa în politică de o viață și nu era un tip care-și încerca și el norocul." (pag. 607) Asemenea femei susțin America, ele îi transformă pe băiețandrii în bărbați și-i determină să ia în serios tot: căsătoria și familia cu toate obligațiile, politica și responsabilitățile ei. Au de partea lor inteligență și bun-simț, judecăți sigure și valori morale de la care nu se abat. Își cunosc și
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
băieții pe care trebuia să îi recreez erau deja ocupați să destindă ei singuri coarda. Dăduseră câteva mese la o parte și erau pe punctul de a urca pe un dulap înalt fixat în perete, din motive necunoscute, pe un băiețandru care se împotrivea neputincios și disperat. În urma apariției noastre neașteptate totul s-a întrerupt. Peste grupul care avea deja veselia pe care trebuia să le-o trezească discursul meu a căzut o tăcere apăsătoare. - Jos, strigă căpitanul. Vocea sa răsună
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
și cu poșeta doldora de nimicuri și toate celelalte artificii ale seducției, provoacă un zgomot enorm, pare o întreagă cavalerie... Săracele, bietele femei! Cu aceste și cu alte visări nedeslușite mi-am hrănit de-a lungul anilor timpul liber de băiețandru. Pentru că îmi plac iluziile. De asemenea, îmi place să meditez, dar cred că gândurile cele mai importante sunt cele care conțin un pic de poezie sau de nebunie, și cum acesta nu e cazul meu, tot ceea ce fac e să
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
ce a fost nou la Frankfurt?", aș risca să spun: nou e vechiul. O primă dovadă a reprezentat-o revenirea autorilor la beletristică, fenomen reperat încă de anul trecut, și despărțirea de ,politic". Să luăm cazul lui Proust: insomniile unui băiețandru plăpînd din Parisul sfîrșitului de secol XIX pot fi infinit mai relevante decît orice roman consacrat cotiturii survenite în Europa după prăbușirea Cortinei de Fier. O autentică literatură este ca o picătură de apă care conține în ea o lume
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
XIX-lea, Zilele regelui, Filip Florian revine la tema copilăriei. Este vorba, totuși, despre o altă copilărie decât cele pe care le-am întâlnit în romanele precedente, cu personaje, decoruri, povești complet diferite. De data aceasta, personajul principal este un băiețandru dintr-un orășel de munte, care leagă o prietenie, misterioasă pentru cititor și suspectă pentru celelalte personaje, cu noul venit, Emil Stratin. Sub îndrumările discrete ale acestuia, băiatul e inițiat în sfera cărților, a textului scris, în sfârșit, i se
Bufnițele copilăriei by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4049_a_5374]
-
o carte necâștigătoare, dar nu avea de ales, dacă își arăta slăbiciunea era un copil mort. Cunoștea bine mersul lucrurilor, învățase de la Piticu*, prietenul lui, multe despre modul în care se putea supraviețui printre micii rechini. Tică privea atent la băiețandrul din fața sa, știa că dacă voia îl putea face una cu pământul, îl oprea doar privirea curată, netemătoare a băiatului. Juca tare, chiar dacă putea fi bătut își asuma riscul. A fost ca o înfruntare între doi cocoși, s-au măsurat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
o bucurie pe care noi azi, în condițiile eradicării flagelului al cărui efect principal constă în chiorăirea mațelor, am pierdut-o pentru totdeauna. în principal, doi dintre copii aveau osebite aptitudini în zărirea, sortarea și înșfăcarea exemplarelor mai mari: un băiețandru de vreo 12-13 ani care sărind de departe în barcă, observă încă din aer somnul cel mare și făcând o răsucire de 90°, căzu drept pe spinarea lui, și-o fetiță cam de șase ani, mezina familiei după cât se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
duci să le spui? Nu știu, am recunoscut. Dar am făcut și eu prostii la vremea mea. Asta nu mă face un criminal fără inimă. Dintr-odată m-am simțit oribil de rușinată. îmi răsuceam piciorul pe mochetă ca un băiețandru prins de prietenii lui făcând un lucru bun. Am ridicat din umeri. —Să zicem că nu-mi place ideea să torn pe cineva, și acum o s-o lăsăm baltă, bine? Am plecat înainte să apuce să-mi mulțumească. Oamenii recunoscători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de a se opri la Aden există un hotel curat și confortabil, „Hotel of the Prince of Wales”, ale cărui litere de pe firmament pot fi citite, folosind binoclul, de pe puntea vaporului. Toată ziua cât am stat aici, ne-au distrat băiețandrii arabi care se bălăceau în jurul vaporului, de parcă s-ar fi născut în apă: se mențineau cu ușurință la suprafața apei câte o oră întreagă, scufundându-se după orice monedă cât de mică de argint aruncată de pe vapor și scoțând-o
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
și buzele lor se făceau de un roșu închis. Mai eram tot timpul ispitiți și de ciorchinii atârnați de banane, ca și de grămezile de nuci de cocos. Cât am mers, s-a ținut scai de noi o droaie de băiețandri despuiați care ne sâcâiau pe fiecare cu propuneri a tot felul de mici servicii ca, bunăoară, răcorirea cu evantaiuri naturale din frunze de arbore de pâine, fie propunându-ne flori rupte de pe marginea drumului pe care le adunau în buchete
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
vest, Kodaaak!... Rostea ultimul cuvânt prelungit, imprimându-i o sonoritate sporită, în speranța, probabil, că îndemnul său va suna mai convingător. Pe vremea aceea, numele câtorva firme străine, Mercedes, Kent, Kodak ș.a. sugerau la noi calitatea ireproșabilă. Kodaaak, domnilor! insistase băiețandrul. Ignora faptul că folosirea cuvântului domn era interzisă prin lege. Dar nimeni nu se prea sinchisea de asta, de o lege ciudată care nu prevedea sancțiuni în cazul că nu i te conformai. Nu, nu, se împotrivise cu vigoare Cucaras
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
așteptat să se termine cântecul, în picioare. Toată sala era în picioare. Și Maria. Avea o figură gravă, ținea ochii în pământ. S-a lăsat o liniște atât de profundă încât eu îmi auzeam respirația. Ce să le spui acestor băiețandri? Dacă aș fi greșit, sunt convins, m-ar fi huiduit atunci. A trecut ceva timp până am deschis gura. Foarte greu mi-a fost! Nu găseam nimic care să-i electrizeze. Trebuia să o iau ușor... vorbe de umplutură... până
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
de a știi mai mult despre atâtea câte se petreceau și zvoneau, îmi va fi stârnit de un contact „exterior”, de o realitate existentă aevea (nu departe de granițele de vest ale României), încropită într-un melanj ludic al unor băiețandri de țară la marginea unei seri de sfârșit de octombrie 56, pe o bancă în fața porții, când, vorbind fel de fel, niște „percepții extrasenzoriale” păreau a se fi năpustit asupra simțurilor, potopindu-le cu o alertă ce se insinua într-
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
bunicul lui. În privința bunicului m-am lămurit numaidecât. Aveam în fața ochilor un bărbat între două vârste, căruia i se citea responsabilitatea pe față. Nedumirirea mea a fost în privința nepoțelului, fiindcă în locul unei mogâldețe buclucașe am văzut, doar din spate, un băiețandru scund și puținel la trup, care părea a fi prin clasa a patra sau a cincea. Purta o geacă matlasată din fâș de culoare bleumarin, cam lunguță încât îi venea mult prea jos față de mijloc, cu croială aproape dreaptă, doar
SUNT TÂNĂR, MAI AM TREI ANI PÂN LA SUTĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347701_a_349030]
-
dăruit celor ce cred în mine.” În oglinda lacului și-a zărit chipul crispat, părul răvășit. Lovea apa cu pumnii, furia urca în el ca un vulcan. A auzi un clipocit ... cineva arunca pietre în apă. Pe celălalt mal, un băiețandru, nu avea mai mult de zece ani, îmbrăcat în pantaloni scurți cu bretele verzi îi făcea cu mâna. Claia de păr creț îi dădea un aer rebel. Pentru o clipă timpul s-a oprit în loc ... sau era iluzie optică? Puștiul
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
de pace, oamenii își urmează însă rosturile firii. La vreme rea își pun pietre-n inimi și își petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru ceea ce vedea la poartă, o femeie, care părea mai
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Baia Mare pentru o anchetă criminală ultrasecretă. Iar Vally și Vali erau probabil numele conspirative de care se tem chiar și cei mai fioroși răufăcători de pe mapamond. Cine știe ce societate de detectivi particulari superdotați față de care Allan Pinkerton și James Bond păreau băiețandri cu pantaloni scurți! Restul textului curgea în clar mai degrabă pentru derută și mascarea mesajului final. Căci ce putea însemna: „Plec astăzi... sosesc București 23 aprilie 7.50?” Și din nou „stop”! Un mesaj important nu se transmite niciodată mură
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
monstruos binom: bătrâna avară fără urmași direcți, Vronea, și nepotu-său, Ion Vasilici («Vronea purta banii în sân, într-o pungă mare, din piele de miel; copii nu avea, dar luase pe lângă ea un nepot slăbănog, pe Vasilici» (p. 35). Vasilici, băiețandrul, din văcarul ce mai mergea și la școala satului, „îndemnat“ / „dresat“ de bătrâna Vronea, devine mai întâi „hoț de găini“, apoi „tâlhar la drumul mare“ și, în ultimă instanță, ucigașul avarei mătuși, sufocând-o cu bancnotele - «șapte sute de mii» (p.
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
spre anumite părți ale corpului urmate de un „plici” sau pupic după caz și loc. Dar noaptea a trecut fără peripeții, Fata s-a sculat cum a fost făcută de mămica, după primul ei somn alături de un vajnic flăcău, nu băiețandru. Amândoi dau voios din coadă. Și-au spălat chiar dinții împreună în baie. Un taxi i-a dus la debarcader. Era mai sigură parcarea la hotel a bolidului lor. După reamintirea regulamentului marin și de protecția muncii au primit barca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
spre anumite părți ale corpului urmate de un „plici” sau pupic după caz și loc. Dar noaptea a trecut fără peripeții, Fata s-a sculat cum a fost făcută de mămica, după primul ei somn alături de un vajnic major, nu băiețandru. Amândoi dau voios din coadă. Și-au spălat chiar dinții împreună în baie. Un taxi i-a dus la debarcader. Era mai sigură parcarea la hotel a bolidului lor. După reamintirea regulamentului marin și de protecția muncii au primit barca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
să o descopere și să braveze: “Te-am văzut! Te-am văzut! Sunt mai ager decât tine, sâc!”. Asta se întâmpla însă în alte zile. Acum bunicul, într-o rătăcire de câteva clipe, făcea pereche cu un alt copil, cu băiețandrul acela care s-a împotrivit să îmbătrânească în ascunzișul lăuntric al celui ce-l purta. Cu el stătea de vorbă batrânul acum, în cuvinte nerostite. Mărunțel, uscățiv, cu bărbuța tunsă scurt și cu ochii ațintiți într-un loc nedefinit, bătrânelul
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
aveau o specializare, ei recitau, cântau și jucau. Eminescu pare că le căzuse bine. Cu vocea lui putea să fie un bun actor, dar cu scrisul un excelent copist de roluri. Mite Kremnitz avea să amintească cunoscuților că „ Abia un băiețandru, părăsi dar gimnaziul și colindă Ardealul, Muntenia și Moldova, cu acea trupă de actori, în care era aici actor, aici poet dramatic, aici regizor, aici sufler” Înfrățit cu teatrul și cu poezia, a pornit să cutreiere țara, s-o cunoască
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CARNAGIU LA GETTYSBURG (III) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Carnagiu la Gettysburg (III) Doar foc ucigător și șrapnele și obuze adevărate Fulgerând băiețandrii ce abia le mijise mustățile Si le răsărise în umezeala zorilor tuleiele Incârlionțate pentru a face pavăză - Apărătoare de ochi și de tâmple ori potrivite La ultimul bal - semn sigur al maturității depline Pe care n-o vor mai apuca
CARNAGIU LA GETTYSBURG (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359633_a_360962]
-
-se de burtă în căutarea unui petec prielnic de asfalt, am mărit pasul, mi-am golit și eu mintea, am trecut ușor pe lângă crama unde vinde o doamnă drăguță cu părul alb și am ajuns acasă. A doua zi, un băiețandru cam de 12 ani mi-a arătat mândru degetul mijlociu de pe geamul mic și deschis al unui alt tramvai. Apoi a început să râdă și s-a tras în vagon - eu auzeam fiecare picătură de apă din toate colțurile orașului
Cum rezistați în acest București? () [Corola-blog/BlogPost/338824_a_340153]
-
distracția s-a terminat. Era cam două noaptea când am ieșit din cazinou împreună c-o parașuta pe care-am agățat-o pe acolo.De fapt a fost cam invers , dar n-are importanță.Schimburi reciproc avantajoase...Pe scări,un băiețandru ,murdar și jigărit că vai de el,îmi sare în poteca : - Dați-mi și mie un ban ,că n-am ce să mănânc! M-am uitat la el și mi-am adus aminte de mine, la paisprezece ani. O furie
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]