90 matches
-
puteam desluși obiectele care mă împrejmuiau. Pe jos se așternea un covor gros, iar încăperea era încinsă, înăbușitoare, excesiv parfumată de trandafiri. Hartley intră urmată de soțul ei. La prima mea privire năucită, înfățișarea lui Fitch mi-a apărut grosolan băiețească. Era scund și îndesat, și avea un cap rotund, cu o expresie de adolescent, un gât gros și un păr cenușiu, tuns scurt. Ochii de un căprui foarte închis erau înguști, gura mare, senzuală, bine conturată, iar nasul proeminent, lucios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se remarcă, în narațiunile din Nu te lăsa niciodată mai întâi, prin percepția vitalist-panteistă și senzualismul adolescentin, afine cu cele întâlnite în proza din acești ani scrisă de Gabriela Melinescu. Cele două autoare au în comun frenezia trăirii, un aer băiețesc, dezinvolt, naturalețea stilului. P. accentuează latura nonconformistă a feminității încă „neîncepute” și totuși provocatoare (Vară). Personajul-narator oscilează între copilărie și adolescență, dar erosul stă în centrul universului său: de la erosul încă nedefinit - în deambulări nesfârșite, soarele, iarba, dealul exercită o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
sau uimire de acest fel nu mai e astăzi cu putință ca În climatul, plin de candori, al primului său pătrar, entuziast după invenții și experiențe neverosimile, dar totuși realizabile. Cum fu - aproximativ și glumeț - acea experiență sau prin soare băiețească din redacția Noii Reviste Române de prin 1912, când m-a ajuns o carte poștală anume adresată mie de prietenii din redacție cu simpla indicație pentru factor: C. Bel die, București. În Bucureștiul Încă nemecanizat și, de aceea, mai umanizat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cuți sau nerecunoscuți Încă și altora, intrarea mea francă În bârlo gul lor le descleșta sufletele ferecate cu cele șapte lacăte ale Îndoielii, ale ezitării, ale neîncrederii În sine. Dar, În afară și peste toate astea, inconformismul și felul meu băiețesc, care Îndepărtau orice aprehensiune de vreo insi dioasă coterie literară sau altfel; cum și pasiunea mea imoderată pentru lucru, unită cu o conștiință profesională și un spirit clar și modern - toate astea au făcut ca relațiile secre tarului de redacție
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
murit fulgerat de o apoplexie când a aflat la telefon că cel mai scump mignon din jurul lui Îl părăsise. Am Întâlnit-o deunăzi pe „Mica“, prietena de odinioară a scriitorilor de la Terasa Oteteleșeanu, fată bună, tunsă băiețește și cu aluri băiețești, ajunsă nevasta lui Bogdan-Pitești, iar astăzi „tovarășa Bogdan“, soră la serviciul deparazitări din Spitalul Central, mereu tunsă băiețește, cu glas și alură de bărbățoi. Dimpreună cu Ion Slavici, scriitorul lui Popa Tanda și ami cul lui Eminescu, și cu unul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din urmă titlu ce le-a mai rămas. Vestea Însurătoarei mele, la care avui curajul să mă gândesc și să mă zoresc chiar prin vara anului 1910, cu școala netermi nată și cu armata nefăcută, a pătruns În sălașul nostru băiețesc ca o nuia Într-o gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să apuce care Încotro, cu micul lor calabalâc, ca să facă loc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe același drum pe care l-au luat și-l vor lua toți-. În Amintirile lui Creangă nu este nimic individual, cu caracter de confesiune ori de jurnal.Creangă povestește copilăria copilului universal.Nică ,personajul principal , un simbol al neastâmpărului băiețesc, al spontaneității și poznelor. Prin Nică, scriitorul prezintă istoria unei copilării din mediul țărănesc, mai bine spus, din Moldova, de la primii ani de școala și pânăa la despărțirea de satul natal. În mod deosebit, ne sunt înfățișate momentele când ființa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
credeam eu, îi trecuseră furiile, care, adesea, se îngemănau cu cele ale tatălui meu . De la vârsta pe care o pomeneam, adică de pe la patru ani și până la șapte ani, când începe copilul școala, în afară de scăldatul la Trotuș, aveam și alte preocupări băiețești. Aveam un bun coleg, vecin cu casa noastră, Vrânceanu Ion îl chema, lucru despre care aveam să aflu mai deslușit atunci când am mers la școală. Strigat la catalog. Și la lecții. Acest coleg al meu era un pasionat la prins
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cer senin. Memoria nu mă prea ajută, dragă prietene de demult. Probabil și din cauza că, la vârsta aceea, nu ne prea stătea gândul la fete. Dar, poate, și datorită faptului că ele, sărăcuțele, nu se prea amestecau în jocurile noastre băiețești. Așadar, nu-mi prea aduc aminte de ele. E adevărat, de Cela Zdrincu, parcă-parcă... era o târgoveață care, evident, se ținea cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era frumușică. Mă înșel? Dacă mă gândesc bine, avea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européenne și efectuează un stagiu de documentare la Paris. Este membră a Grupului pentru Dialog Social. Primit entuziast de critici și distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, romanul Iarna, vietățile se remarcă printr-o tăietură băiețească. Nimic din scrisul economicos, sobru practicat de P. nu se înscrie pe linia literaturii feminine și cu atât mai puțin feministe. Textul este aproape naturalist în notație, cu o matură stăpânire a monologului interior și a fluxului psihic. Dacă există
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
cu familia compusă dintr-o nevastă, Smaranda (Anamaria Marinca), puțin cam sastisită și cu blînde puseuri autoritariste și fiul de trei ani (Vlad Muntean), aterizată de 1 Mai pe plajă în stațiunea Olimp. Tînărul are energia nedisimulată a gesturilor evident băiețești, precum baia în mare într-o apă foarte rece, gesturi amendate prompt drept teribilism și neseriozitate de nevastă. Cuplul care pare perefect sudat în jurul juniorului constructor de castele de nisip relevă foarte curînd mici fisuri în edificiu. În spatele minivacanței se
Ubi sunt valurile de altădată? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8018_a_9343]
-
de la 28 mai - o jumătate de secol. Pare greu de crezut, fiindcă în ciuda titlurilor și funcțiilor - profesor universitar, director al Muzeului de Artă din Timișoara, proprietar al firmei de publicitate "La Tolce Vita" - și-a păstrat aceeași franchețe și năstrușnicie băiețească, fără pic de aere și poză, aceeași poftă de a povesti cu miez și haz. întrebat dacă, punînd atîta preț și umor, nu e luat drept neserios, aniversatul răspunde: Sigur că sunt luat drept neserios! Nu am deloc succes la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
descolorați de soare, și sandale fără șosete. Are genunchii juliți. îi simt genunchii juliți, undeva în ființa mea. E bronzat ici și colo, cum sunt bronzați băieții, vara, când joacă fotbal pe stradă. Buzunarele pantalonilor îi sunt bucșite cu obiecte băiețești, din care identific o crăcană de praștie. Mi-amintesc senzația praștiei, strânsă în mâna stângă, cu degetele mâinii drepte înmănuncheate ca să tragă de gumă. Trăgeam cu praștia, amândoi, el mult mai bine ca mine, lovea vrabia în zbor. De când a
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
tîrziu, a stabilit legături cu toți dizidenții tineri din țară și ne-a tras după ea. Ce vremuri! Ce beții! Numai că asta s-a întîmplat mult mai tîrziu. Însă atunci, înainte de cutremur, eu treceam cu acel soi de disperare băiețească prin Titan. Cap compas: garsoniera lu' Madi. Dacă era lumină, urcam. Chiar așa: numai dacă era lumină. Mircea Mihăieș MĂ cam răcisem cu Madi în ultimii ani. Și nu numai eu. Nu puteam, și nu pot nici acum, să văd
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de interpretare. Dar cine a strălucit cu adevărat pe tot parcursul spectacolului a fost Corina Dumitrescu, în rolul Medorei. A dansat mult, partituri coregrafice dificile, depășind orice dificultate cu brio. Înaintea unui pas de deux, de abia terminase un dans băiețesc, în travesti. Incandescentă, inepuizabilă, dând fiecărui gest o vibrare anume care aparține personalității sale, ea este în acest moment prima balerină absolută a Operei. Orchestra a susținut adecvat demersul scenic, sub conducerea tânărului dirijor Ciprian Teodorașcu, demers desfășurat în decorurile
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
ei de femeie profundă, cu multă imaginație, având puterea de a comunica cu copiii, de a se juca pur și simplu și la o vârstă înaintată. Fotografiile ne arată o adolescentă îndrăzneață pozând în fața aparatului de fotografiat îmbrăcată în haine băiețești, apoi un pașaport plin de ștampile dând mărturie despre singurătatea unei mame foarte tinere care călătorea des ca să-și vadă fiul, căci la nouăsprezece ani născuse un băiat, Lasse. Primii trei ani, copilul și-i petrecuse într-o familie care
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
toată, în amorțeala minții și a sufletului, unii am avut noroc de lumină și de căldură. Iar Antoaneta Tănăsescu a fost parte din această șansă. Și pentru că era altfel. Și pentru că nu obosea nicicînd să fie altfel. Cu tunsoarea ei băiețească și privirea pătrunzătoare, cu tonul vocii care derula idei rostite parcă în transă, cu bijuteriile ei exotice, cu pălăriile ei complet trăznite. Cu plasele ei doldora de cărți, cu sutele ei de fișe pentru cursuri, pentru seminarii, pentru tot felul
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
regula jocului ficțional, n-o fac mai puțin restrictivă. Profilurile tovarășilor de năzbîtii ai lui Luci nu se prea disting, povestea de dragoste a lui Emil cu Lia frizează kitsch-ul, iar personajele feminine nu depășesc nivelul unor banale reprezentări „băiețești”. E adevărat că avem de-a face cu un roman de atmosferă, un roman-monogramă, nu cu unul realist în care umanul social și observația istorică să se afle în prim-plan... Și, poate că - vorba unei replici din serialul Twin
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
Henry James, Arnold Bennett, Conan Doyle, H. G. Wells, E. M. Forster, Winston Churchill și mulți alții. Era în iarna lui 1989, așadar la apogeul scandalului. În ciuda vârstei (trecuse de optzeci și cinci de ani), Greene l-a primit cu o voioșie băiețească: „Rushdie, vino aici lângă mine și spune-mi cum ai reușit să faci asemena tărăboi! Eu n-am reușit în toată viața mea nici să mă apropii de aceste proporții!” La polul opus s-a aflat John Le Carré, celebru
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
tovarăș de joacă al lui Vidi. Avea o bcurie copilărească de tot ce vedea, căci nu mai fusese în Ardeal și tot drumul avea de furcă cu Mărioara, care mai mică, îi sărea în cap, de câte ori nu-i conveneau purtările băiețești ale micului prieten. Când am sosit în Cacova, mai că nu s-au tras și clopotele de bucurie că țăranii ne-au văzut iar, după atâta vreme. La trei sdăptămâni a sosit și logodnicul meu, iar după câtva timp, ne-
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
obraznic, fiind logodnicul acelui "îngeraș", ce promitea a deveni o dulceață de femeie. Apărea pe nesimțite lângă patul lui mângâindu-l cu privirile, strângându-și cu cochetărie halatul alb care-o prindea atât de bine, rotunjindu-i frumoasele coapse încă băiețești sau mângâindu-și neștiutoare sânii sub privirile lui înfiorate. Miluță. Da, îngerașule. Spune. Tu știi? Am aflat de la cumnata ta. Ce-ai aflat de la cumnata mea? Că fratele tău... A șters putina! Și ce te-ngrijorează pe tine? S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
smulse cu efort contextului și "domnului Ceas" ce ne măsoară destrămarea. Gesturile atât de libere, decise, ruperea convențiilor sociale și artistice, refuzul net al tiparelor comportamentale dau, într-adevăr, creației sale un aer proaspăt și nonconformist. Dar fronda aceasta "tinerească", "băiețească", "muntenească" are ca arierplan și subton liric o gravitate mai puțin discutată de critică. Ea nu apare odată cu volumul La dispoziția dumneavoastră (1979) care, mai sceptic în premise și mai amar în concluzii, va diminua considerabil superbia eului liric; ci
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
frîntă-ntru Domnul; Iov, bătrân și fericit, gras, cu pielea roză ca a pruncilor, ținând pe deget o buburuză ce abia își desface aripile a zbor; mireasa de nici 12 ani, deja împodobită, strîngîndu-și cu groază, în palmă, locul dintre pulpele băiețești și gîndindu-se la noaptea care urmează; Domnul, pe tronul său de safir de peste cupola ca o întindere a cerului, privind cu ochi stranii, de o anatomie nepământeană, peisajul arid al Iudeii perindîndu-se dedesubt; Iezechiel, în valea oaselor uscate, cule-gînd distrat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o lumânare aprinsă. Puneau caloienii în apă pe-nserat, când se puteau despuia la adăpost de priviri, căci toate fetițele trebuiau să fie goale cum le făcuse maică-sa. Doar cerurile de foc ale Bărăganului le luminau, tot mai mocnit, trupușoarele băiețești pe când, adunate roată, scăpărau amnarul și aprindeau luminarea. Primăvara caloianul era-mpodobit cu flori de salcâm, din care fetele rupeau! ciorchini și-i mâncau cu lăcomie, iar toamnele cu frunze uscate, în care și mătasea omizilor devenise fărâmicioasă. Ultimului îi dăduseră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
semn că nu și închisese ochii pentru totdeauna. Vegetase apoi timp de un an conectat la un aparat greoi, dar cum creierul îi involuase spre un fel de conopidă, fusese desprins din acea fantomă de viață. Cu noua ei inimă băiețească și cu transfuzii totale de sânge repetate lunar, Soile crescuse, mai întîi sub un clopot de sticlă, într-un mediu perfect antiseptic, apoi, după vârsta de șapte ani, mamei i se permisese s-o ia acasă. Fetița avea să-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]