69 matches
-
colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în Dobrogea. „Dar să-l
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
situate în Podișul Sucevei, ci și a coordonatelor ei etnografice. Investigarea etnografică și folclorică a cincizeci de localități, de-a lungul a mai bine de două decenii, a determinat lărgirea ariei de cercetare, mulți locuitori din zonă fiind urmașii unor băjenari din Transilvania. Constatarea unor identități între folclorul șomuzean și cel transilvănean i-a impus lui C. și cercetarea satelor de peste munți, de unde au venit cu secole în urmă băjenarii. De altfel, cercetarea fenomenelor într-un context mai larg este un
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
lărgirea ariei de cercetare, mulți locuitori din zonă fiind urmașii unor băjenari din Transilvania. Constatarea unor identități între folclorul șomuzean și cel transilvănean i-a impus lui C. și cercetarea satelor de peste munți, de unde au venit cu secole în urmă băjenarii. De altfel, cercetarea fenomenelor într-un context mai larg este un principiu metodologic al lui C. Antologia din volumul al doilea cuprinde - cum s-a remarcat - „texte de o rară frumusețe și valoare documentară” (Nicolae Bot). Cu masiva lucrare Catolicii
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
o aștearnă pe jos, înainte de a se așeza. Pe vremea aceea eram sopran... și, de unde întotdeauna cântam cu o mare plăcere, acum abia mi se auzea glasul! Costescu băgase de seamă că "nu-i prea dau concursul", și mă apostrofă: ― Băjenarul (că așa mă chema el, cu articol enclitic), ce e cu dumneata, dom'le? Asta se cheamă cîntat? ― Nu mă simt bine, don' profesor! Cred c-am răcit! ― Ce răcit, dom'le, n-ai răcit, dar ți-e gândul la
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
foarte surprins de atitudinea colegilor mei și, la un moment dat, n-am știut ce să cred că s-a întîmplat! Am fost primit cu urale și mi s-a făcut o manifestație de simpatie în toată regula. ― Uraa!... Bravo, Băjenarule! ― Să trăiești, mă, felicitările noastre! ― De ce n-ai fost ieri la "Ateneu", că ai luat premiu? Eram convins că e o glumă. Să știi că ăștia vor să-și bată joc de mine, că am concurat și n-am făcut
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bucuria neașteptată ca un elev de-al meu să fie distins cu un premiu de "Tinerimea Romînă"! Acum nu înțelegeți voi prea mult; mai târziu, o să vă dați seama de însemnătatea acestui lucru atât de mic în aparență. Să trăiești, Băjenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în școală și nu pierdeam nici un prilej ca să fac glume, stimulat mai mult de faptul că-i vedeam pe colegii mei râzând cu poftă și distrîndu-se mai ceva ca la teatru. Pe Nea Tomiță
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
răspunsul dat te scutește să mai fii ascultat și la celelalte materii, căci, sânt convins, dealtfel ca și domnii profesori din comisie ― îi asocie el pe ceilalți, care, surâzând amuzați, moțăiau aprobativ din cap ― că ai răspunde la fel de frumos! Așa că, Băjenarule... la revedere într-a V-a, la toamnă! ― Vă salut, domnilor profesori! am spus eu peste măsură de grăbit, și, băgîndu-mi cărțile-n ghiozdan, claie peste grămadă, n-am știut cum s-o șterg mai repede, de frică să nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lecții searbăde și nu ne acordau nici un fel de considerație. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem, întrucît erau invenția mea, și, dacă vreun coleg voia să folosească vreunul dintre ele. ca să nu fie ascultat, venea și mă-ntreba: ― Mă Băjenarule, astăzi ai ceva liber, că n-aș vrea să m-asculte la Trigonometrie? Și, după toane sau simpatie, îi lăsam să se folosească de cutare truc. Natural că și trucurile variau după psihicul și perspicacitatea fiecărui profesor, că unii erau
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
unele îndreptățite, altele nu prea, asupra interpretării, observații de care ne-au rugat stăruitor să ținem seama cu sfințenie, dacă vrem să avem succes. Tocmai intenționam să ne retragem, când deodată Barbă, ridicîndu-se de pe scaun, îmi spuse zîmbind: ― Am auzit, Băjenarule, că-i imiți foarte bine pe actorii "Naționalului". Am fi curioși să te auzim și noi! ― Cu plăcere, domnule director! Și, fără să fac mofturi, repetai pentru a nu știu cîtea oară imitațiile pe care le știam, spre marea încîntare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
curioși să te auzim și noi! ― Cu plăcere, domnule director! Și, fără să fac mofturi, repetai pentru a nu știu cîtea oară imitațiile pe care le știam, spre marea încîntare și chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. ― Bravo, mă... bravo, Băjenarule, extraordinar... uite, domnule, n-am știut că ai așa talent! Ba, Niculescu-Brăilițeanu a venit la mine, m-a luat de bărbie și mi-a spus: ― Ia mai fă-i, mă, o dată, pe Brezeanu, că-l imiți de-ai zice că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu actorii, numai ce-l văd pe Barbă că-mi spune zâmbind și mai larg (prima oară în timp de șapte ani, de când eram la Lazăr, l-am văzut atunci râzând pe Barbă, dar râzând cu poftă): ― Ei, și-acuma, Băjenarule, "pour la bonne bouche", fă și "galeria profesorilor"! Am încremenit. Mi s-a părut că n-aud bine! ― Cum adică, domnule director, dacă nu vă supărați, că n-am înțeles? ― Ei, zâmbi Barbă, gesticulând, ca de obicei, cu degetul mare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
foarte bine chiar...: adică să-i imiți pe domnii profesori! M-am uitat la Avram Todor; zâmbea mefistofelic lângă ușa cancelariei. Privirea mea i-a spus trist: "Mi-ați făcut-o, domnule profesor!" Dar Barbă nu mă lăsa deloc: ― Hai, Băjenarule, așteptăm! ― Domnule director, vă rog să nu vă supărați, dar nu-mi permit să-i imit pe domnii profesori în fața dumneavoastră și, mai cu seamă, în fața dumnealor. Mă găsesc într-o situație foarte delicată, pe care o înțelegeți foarte bine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
așa cum ai spus tu, și totuși îți cer să-i imiți pe domnii profesori! ― Domnule director, vă rog din suflet, gîndiți-vă la ce consecințe dezastruoase ar putea să aibă pentru mine aceste imitații... la situația ce mi s-ar crea... ― Băjenarule... eu, Constantin Ionescu, directorul liceului Lazăr, îți cer să-i imiți pe domnii profesori, în fața domniilor lor, cu asentimentul domniilor lor, pentru că socotim aceasta drept o manifestare artistică; ascultăm cu toții producțiile unui talent, și nu interpretăm acest fapt drept o luare în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
rău! ― Las' să-mi pară! Instigatorii plecară; iar Dan Noica și cu mine ne lungirăm să ne culcăm. Dar abia am ațipit, că bubuituri puternice în ușă ne făcură să sărim în sus. ― Ce e, mă, ce, ați înnebunit? ― Scoală, Băjenarule, și hai cu noi la cofetărie, că nu se poate altfel! ― Nu merg. mă; m-am și culcat! ― N-are nimic! Cum te-ai culcat, așa te scoli! Au spus băieții să nu venim singuri înapoi, că-i foc. Auzi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
îl auzim: "komma"; iar mai dictează patru-cinci vorbe, iar "komma"... Noi, de colo, la iuțeală, scriam, ca să nu pierdem șirul, "komma", și așteptam... Demetru continua cu dictarea. Mai spuse câteva vorbe, apoi iarăși "komma"... noi, repede, în caiete "komma". ― Mă, Băjenarule, mă-ntrebă în șoaptă Rică Stă-nescu, cine-o fi, mă, Coman ăsta, de ni-l dictează mereu? ― Știu și eu, mă, Rică? O fi eroul principal din povestire... Las' că vedem noi la sfârșit, o să-nțelegem când om începe traducerea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
luptă aprigă cu viața, în care timp de-abia avuseserăm răgaz să ne dăm seama că anii cei mai frumoși și mai ușori ai noștri de până atunci se scurseseră în cei opt ani de liceu! ― La ce te gândești, Băjenarule, de-ai tăcut așa, că pe vremuri nu mai puteam să scoatem o vorbă de gura ta?! Un răpăit uniform de picioare trântite pe podele salută intrarea profesorilor în clasă! Barosanul, Atila, Dinu, Radian, Stoiceseu,Todor! Barosanul are în mână
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
sila și a Înjosirilor la care erau supuși de către vremelnicii și sângeroșii ocupanți - cu câteva căruțe În care Își puseseră tot ce li se păruse Însemnat pentru viața nouă ce urma să Înceapă În alte locuri decât cele de baștină. Băjenarii se Împământeniseră bine pe noile meleaguri, provincia istorică se scuturase de cârmuirea străină În chiar anul În care, Într-un sat de la poalele munților, se născuse bunicul dinspre mamă al lui Ectoraș. Pentru că era cel mai mare dintre cei zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de calibrul doisprezece și Îi ceruseră câteva lui Ectoraș, care era destul de ușor de dus cu vorba și-i era rușine să-i refuze. Mai târziu avea să pună păcălitul lucrurile cap la cap și să-și dea seama că Băjenarii se Înrudeau cu paznicul de vânătoare de atunci, un om singuratic, care purta drept nume mare un nume de femeie, ceea ce Îi făcuse pe vânătorii ce-l ocoleau ca pe talpa iadului să-l poreclească Ion Femeie, ca să-i tăvălească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ieșirea triumfală a generalului Kutuzov de pe scena românească a războiului ruso-turc. Amiralul, însă, nu era deloc răcit, ci cu totul scârbit. În drumul lui spre București întâlnise dovezi clare ale abuzurilor armatei ruse asupra populației. Sate întregi părăsite, păduri arse, băjenari flămânzi și înfrigurați, orășele și târguri terorizate, jecmănite, fete, neveste luate cu de-a sila, umilite, violate, ucise... Soldații rechiziționau tot, dar fără să plătească nici măcar o copeică. țarul îi vorbise consternat despre toate aceste „excese” înainte de a pleca spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Crețu, Gheorghe Gherase și Costică Arbureanu. Mai numim, ca ciobani, pe: Ion Samoilă, Gheorghe Negru, Ionică Maftei și Gheorghe Sofronea. Astăzi, în comuna Oncești sunt în jur de peste 2.000 de oi, satul Tarnița deținând prioritatea, locuitorii acestuia fiind urmașii băjenarilor de la Tarnița - Vatra Dornei, care s-au stabilit pe aceste locuri în jurul anului 1774. PESCUITUL Această îndeletnicire nu era întâlnită prea des în trecutul comunei noastre, iar când se putea, se desfășura doar în locuri special amenajate, deoarece în apele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt percepții directe, ca în contextul (73), sau mediate 104, ca în exemplele (74)-(75), în care se redă indirect un mesaj verbal, o informație preluată ("aud spunându-se/vorbindu-se"): (73) Aud [că bate la ușă]. (74) Am auzit, Băjenarule,[că-i imiți foarte bine pe actorii "Naționalului"]. Am fi curioși să te auzim și noi! (Băjenaru, Cișmigiu&Comp., în CLRA) (75) Domnu' Simion, am auzit [că dumneata faci minuni, e adevărat]? (Cimpoeșu, Simion liftnicul, în CLRA) În contextele în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă - loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
4,2 Prundeni Prundeni 8,0 Calina 5,3 Zavideni 2,8 Racoviță Racoviță 15,5 Gruiu Lupului 14,0 Copăceni 35,5 Bradu-Clocotici 26,9 Balotă 5,1 Tuțulești 9,1 Roești Roești 20,5 Râpă Cărămizii 13,0 Băjenari 12,8 Ciocâltei 19,9 Cuieni 14,3 Bârbărigeni 14,6 Saioci 25,4 Băiașa 14,1 Roșiile Zgubea 6,9 Balaciu 4,7 Românești 6,8 Rățălești 2,5 Roșiile 0,6 Păsărei 2,6 Pleșești 2,3 Cherăști
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Roești" se modifică astfel: a) Secțiunea I "Bunuri imobile": ... - la poziția nr. 148, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 0,35 km, l = 4 m, intravilan; Descript: infrastructură pământ; Adresa: Băjenari; Vecini: de la Chirițoiu A. la Trușca N."; - la poziția nr. 259, coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.530.495,7 lei" și coloana 7 va avea următorul cuprins: "P.V.R. nr. 62/21.12.2007"; b) Secțiunea I "Bunuri imobile
HOTĂRÂRE nr. 681 din 24 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201974_a_203303]