31 matches
-
activității lui A. În afara cronicilor de expoziție din periodice, în bibliografia sa figurează titlurile unor studii mai ample: Un pictor modernist (1924, semnat D. Teodorescu), Influențe străine în sculptura lui Rodin, Luchian, pictorul florilor. SCRIERI: Din împărăția durerii, București, 1915; Băjenie..., Sibiu, 1935; Învinșii, Sibiu, 1939. Traduceri: Alphonse Daudet, Stegarul, Bârlad, 1917, Asediul Berlinului, Bârlad, 1918, Ultima lecție..., București, 1924; Paul Heyse, Clipe de iubire..., Bârlad, 1919. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Băjenie”, PLI, 1935, 8-9; P. D. [P. Drăghici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
florilor. SCRIERI: Din împărăția durerii, București, 1915; Băjenie..., Sibiu, 1935; Învinșii, Sibiu, 1939. Traduceri: Alphonse Daudet, Stegarul, Bârlad, 1917, Asediul Berlinului, Bârlad, 1918, Ultima lecție..., București, 1924; Paul Heyse, Clipe de iubire..., Bârlad, 1919. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Băjenie”, PLI, 1935, 8-9; P. D. [P. Drăghici], Mircea Alexiu, „Băjenie”, „Viața ilustrată” (Cluj), 1936, 5; Costin I. Murgescu, Mircea Alexiu, „Învinșii”, PE, 1939, 5; Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Învinșii”, PLI, 1939, 3-5. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Învinșii, Sibiu, 1939. Traduceri: Alphonse Daudet, Stegarul, Bârlad, 1917, Asediul Berlinului, Bârlad, 1918, Ultima lecție..., București, 1924; Paul Heyse, Clipe de iubire..., Bârlad, 1919. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Băjenie”, PLI, 1935, 8-9; P. D. [P. Drăghici], Mircea Alexiu, „Băjenie”, „Viața ilustrată” (Cluj), 1936, 5; Costin I. Murgescu, Mircea Alexiu, „Învinșii”, PE, 1939, 5; Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Învinșii”, PLI, 1939, 3-5. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
de considerații asupra caracterului englezilor; continuă cu întîmplarea amuzantă a unui pașnic burghez parizian, Hyacinthe, care ajunge să se creadă asasin; urmează portretul unui notar de sat, Bulamac, bolnav de mania grandorii; apoi tabloul schițat cu o vioiciune extraordinară al băjeniei boierilor la 1828, de spaima venirii turcilor (, Cînd era soarele de-o suliță, ajunsesem la Pociovaliște; făcusem aproape o poștă. Poposisem dinaintea hanului. Cît vedeai cu ochii, cîmpul era acoperit cu trăsuri; în mijlocul fiecăruia pîlc se ridica cîte un foc
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
curând. Dar, concomitent, în Dobrogea au început să-și facă apariția tot mai multe cazuri de holeră, atât printre localnici, cât și printre soldații dislocați acolo. Izbucnirea molimei coincidea cu panica stârnită de înaintarea trupelor inamice. Mulți dobrogeni porneau în băjenie, cu care prilej purtau contagiul peste Dunăre. Unii dintre acești fugari cădeau pe drum, răpuși de holeră. Pentru stăvilirea însămînțării bolii pe malul stâng al fluviului au fost instalate "capete de pod sanitare" la Galați și Brăila, unde refugiaților li
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
număr variabil de „întemeietori”. Între această origine mitică și prezent nu se mai interpune apoi decît amintirea bunicilor și, eventual, a străbunicilor. Moștenirile se pierd și ele după cel mult două-trei generații sau pier pur și simplu în vremuri de băjenie. La ei, familiile aristocratice au o durată ce poate fi marcată cu precizie de-a lungul multor secole, trasînd o istorie genealogică neîntreruptă, transmisă prin ștafeta primilor născuți și înscrisă adesea în piatra nepieritoare a reședințelor nobiliare ce încoronează fiecare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]