277 matches
-
i se topeau pe cerul gurii, pozele pregătite, șterse cu batista, mai lipseau fetele, dar uite-le intrînd în încăpere, una după alta, ca oile alea proaste, care merg cu capul una în curul ăleilalte, după măgarul căruia i se bălăngăne în ritmul talăngii pe care i-a pus-o stăpînul la gît și de care este tare mîndru (stăpînul, nu măgarul!). Fetele s-au așezat care pe unde, pe pereți erau lipite poze cu pieisaje de prin Caraibe, pline de
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
poziționat cu spatele spre orșs, așa încât împușcătura mă va catapulta peste balustradă balconului. Cum creierul meu va fi spulberat, voi cădea, iar căderea se va sfârși abrupt când lațul îmi va rupe gâtul. O vreme voi rămâne atârnat acolo, picioarele bălăngănindu-se. De fapt, cred că mă voi zbate spasmodic; greu de spus. Din încheieturile mâinilor va curge sânge, iar craniul va fi o masă gri-păstoasă, ceva în genul celei mai groaznice picturi a lui Picasso. Stomacul meu va fi plin
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/andrew-davidson-gargui-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
și asta a avut efect. M-au preluat de pe aeroportul low cost. Vizita a fost o batjocoră. În perioada aceea sufeream destul de tare de vertij, aveam amețeli groaznice. Mi-au zis că sunt perfect sănătos spre surprinderea mea, pentru că mă bălăngănisem binișor la genuflexiuni și abdomene. După alte două luni îmi trimit contractul de muncă. Eram în al nouălea cer de bucurie. În sfârșit, plecam onorabil din România. Uitasem de banii cheltuiți, căutam cum să mă împrumut de alții pentru drumul
M-am făcut că muncesc ca să-mi justific salariul uriaș de la UE. O poveste cu un angajat român, un patron neamț și un șef italian by https://republica.ro/m-am-facut-ca-muncesc-ca-sa-mi-justific-salariul-urias-de-la-ue-o-poveste-cu-un-angajat-roman-un-patron [Corola-blog/BlogPost/337816_a_339145]
-
pentru teritoriu, pentru hrană, pentru femele - ce să mai zicem de oameni?! * Valuri înspumate, neastâmpărate și înalte. Și vântul, urlând noaptea... Se-aud lovituri puternice afară... Parcă vaporul se izbește de ghețari, ori crezi că merge pe pietriș. Cabina se bălăngăne și patul e ca un dălnăiuș... Ne-apropiem de Peninsula Antarctica, de sfârșitul lumii. Am impresia că vaporul se rupe. Scârțâie din toate încheieturile, ca un bătrân. * Am fost inspirat să-mi iau creioane și-o ascuțitoare, în loc de pixuri (cărora
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
la voia întâmplării. Acesta ieși în grabă din pădure cu noaptea pe urmele sale. Tânărul nu avea nici un fel de orientare, iar când pătrunse pe ulița satului nu recunoscu absolut nimic. Calul mergea la pas cu povara încremenită deasupra sa bălăngănindu-se, când în stânga când în dreapta, de parcă dormea buștean. Era o oră destul de târzie când calul se opri la o poartă. Călărețul continua să-i stea povară în spate și nu descălecă să-i deschidă. Îl lovi de câteva ori cu
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
nici ochii nu i se mai vedeau, și bătrân pe deasupra săracu*, dar încă făcea treaba bună. La un fluierat specific, sau la comanda: -Dă-te roată! arătândui cățelului direcția, acesta executa intocmai, cele cerute. După o zi de mers, cu capul bălăngănind în toate părțile, de parcă băteam tactul, după mersul iepei, adormit și obosit, înfășurat în scutece, așa cum se proceda pe atunci cu pruncii până în jurul vârstei de 1 an, de parcă eram mai ceva, decât mumia lui Tutankamon, copilul-faraon al Egiptului, am
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
de a fantaza. Trăirile sale sunt un fapt de cultură, bazat pe împletirea cunoștiințelor acumulate cu îndrăzneala metaforei. În poezia cu metafore ale naturii este destul de motivată, căci miticul este biologic. „Pironit în vitraliu,/ ochiul acela,/ cândva azuriu,/ atoatevăzător,/ se bălăngăne/ plictisit,/ înlăuntru-i rostogolindu-se/ cu întrebări/cu tot.” („By -pass”). Traducerea în limba engleză a doamnei Ileana Sandu este precum o mănușă croșetată pe măsura poemelor Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448208391.html [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
am mai practicat de atunci nici un sport și nici n-am îndrăznit vreodată să învăț să cânt la vreun instrument muzical, desi mi-am dorit foarte mult acest lucru. De dansat, am învățat să dansez că toată lumea, adică să mă bălăngăn mimetic după ingerarea unei cantități apreciabile de alcool, fără să fi învățat vreodată pașii unui dans de societate. Asta a fost o dorință și mai puternică decât cea legată de pian sau de vioară, dar mi-am reprimat-o cu
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
cu scârțâit. Pân-aici nimic așa spectaculos, doar că în față, pe locul mortului, era un bebe de vreun an jumate maximum. În brațe la maică-sa, pe care o durea undeva de felul în care era condusă mașina. Se bălăngănea copilul, în funcție de smucituri, de mi s-a ridicat părul în cap de nervi. Zadarnic. Ce puteam să fac? Să-mi fi notat numărul să sun la poliție? Cred că așa ar fi trebuit, dar pur și simplu nu mi-a
Oare ce ar fi trebuit să fac? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20068_a_21393]
-
dar pur și simplu nu mi-a venit ideea. Și nici timp nu cred c-aveam să notez. Am apucat să văd că mașina era înmatriculată în Bulgaria, dar atât, că a plecat dementul cu scârțâit de roți și copilul bălăngănindu-se, cu capul spre parbriz. P.S. Nu, nu era nici o urgență medicală sau ceva de genul ăsta. Sau era, dar ținea de psihiatrie.
Oare ce ar fi trebuit să fac? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20068_a_21393]
-
scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu "murmure" (< "murmurer"). Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a "cahin-caha" „târâș-grăpiș” și "dodu" „dolofan”. Tot creații expresive sunt cuvintele din limbajul copiilor mici și din cel folosit de adulți cu acești copii: "caca", "dodo" „nani”, "lolo" „lăptic”. Unele asemenea cuvinte au trecut în registrul de limbă curent: "bébé
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
deținuții evrei să se răscoale Împotriva gărzii SS”. Aoleu, se Întâmplă ceva, ne-am zis. Și, Într-adevăr, ne-au pus În rând, a venit comandantul lagărului și a ținut un discurs - dar am impresia că toți erau beți, se bălăngăneau: „O să muriți toți aici! Ați vrut să vă răsculați, să vă răzbunați pe noi, dar o să vă arătăm noi!” Iar În clipa aia: „Rupeți rândurile!” și au Început să tragă În noi. Câini asmuțiți asupra noastră... Am avut și atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Spune la ce celulă ești! Și Gogu trecea de pe umărul pușcăriașului pe cel al gardianului. Bușcu îl îndopa bine cu firimiturile rămase de la tăiatul pâinii, până când Gogu se declara sătul. Își punea apoi cioroiul pe umăr și începea să se bălăngăne cu el, de pe un picior pe altul, cât ținea culoarul celularului. Gogu sta cuminte, participa, mai ales că Bușcu îi cânta: - Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu... Și asta la fiecare pas legănat. Toți ședeam pe lângă uși și încercam să vedem, cât
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
crimă comisă împotriva lupului. Înainte de pronunțarea sentinței, judecătorul ținu morțiș să adreseze câteva cuvinte publicului și reprezentanților presei și televiziunii veniți puhoi în sala de judecâtă. Era un tip între două vârste, pipernicit, ghebos și cumpătat. Sub nas i se bălăngănea o mustață portocalie. - Onorat public, zise. Eu, și poate și dumneavoastră, am învățat o lecție deosebit de tristă din acest proces. Apărarea a susținut că acuzatul a acționat pentru a salva viața bunicii și până la un punct înțeleg această argumentație. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
verde. Un bec tot verde se aprinse la telefonul de pe birou. - Vino un pic, zise Alin. O ușă se deschise și își făcu apariția secretara, o tipă cam la 35 de ani, blondă (vopsită), bulane ca lumea. Intră în birou bălăngănindu-și șoldurile. - Fierbe și tu găina asta, zise Alin, întinzându-i animalul mort și gol, și poate dai puțin cu aspiratorul vezi ce-i aici... Și udă și florile, te rog. - Aaah, domnule director, zise femeia masându-se între picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
scăpau suspine. A închis abrupt. La naiba, m-am gândit. Va trebui s-o sun. Mai degrabă mi-aș fi mâncat urechile. Parcul gemea de lume. Am găsit un loc pe iarbă și, după câteva clipe, a apărut și Jacqui, bălăngănindu-se. Purta o rochie foarte scurtă de blugi, avea părul blond prins într-o coadă de cal și își ascunsese ochii roșii de plâns în spatele unor ochelari enormi Gucci. Arăta grozav. —E un tip foarte, foarte sinistru, am zis, în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a făcut un pas înapoi. —Laura, chiar nu cred că e o idee bună. —De ce nu? a mârâit ea, apropiindu-se de el cum se apropie leoaica de pradă. Părul nețesălat îi căzuse peste față, iar sânii grei i se bălăngăneau dintr-o parte în alta a trupului. —Nu te excit? Ai zis că sunt atrăgătoare. —Ești atrăgătoare. Dar... Capul Laurei s-a ridicat fulgerător, dislocându-i părul. — Vrei să spui, l-a acuzat ea, că nu ești atras de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
gestul ăsta scurt și intens, bărbatul să sigileze dreptunghiul de aer și lumină care intra prin deschizătură și eu să rămân din nou blocat în submarinul meu umed și întunecat. De fiecare dată însă, rama era smulsă, lăsată să se bălăngăne în vânt, iar bărbatul se urca pe bicicleta lui colosală și pleca mai departe, printre blocuri. Mă repezeam pe scaunul pus din timp sub geam, îl urcam cu bucurie și speranță (oare o fi scăpat gadgetul?) și îmi recuperam bunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
orice vroiai acolo: copii mici amețiți de soare, copți în apa mării ca porumbul fiert în gălețile țigăncilor; femei cu sâni de toate formele, dimensiunile și culorile, de la rozul începuturilor, la roșul arsurii și cafeniul supraexpunerii; bărbați serioși cu sexele bălăngănindu-se-n vânt (profesorii erau de pomină, când se întâlneau între ei sau cu vreun student: „Bună ziua, dom’ profesor!“ - balanga-balanga - „Ce mai faceți?“ - balanga-balanga - „Bine, dar dumneavoastră?“). Am împins investigațiile până departe, la „Vama Veche“. Nici urmă de Julieta copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Dormea în mașină și sforăia zgomotos. Atât de tare m-am speriat, încât am țipat. Șoferul mi-a spus că omul era un alcoolic înrăit. L-a tras afară din mașină și l-a luat pe umeri. Trupul i se bălăngănea de parcă ar fi avut numai oase îmbrăcate în piele și tot timpul a mormăit ceva. M-a amuzat oarecum. — Și eu sunt bețiv. Dar nu chiar așa, nu? Și tu ești bețivă. — Nu-i adevărat. Am văzut bețivi adevărați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
al tău și-ai să știi ce-I aia wehtig. Cinci Proprietăți nu se sinchisea absolut deloc de cei absenți sau de cei morți și o spunea deschis. Ducă-se naibii. Le purtase ghetele și șepcile în timp ce trupurile țepene se bălăngăneau în căruță printre gloanțe și bombe care explodau. Ce-avea el de spus era de obicei pe modelul spartan sau proconsular, rapid și dur. „Nu poți lupta fără să miroși a praf de pușcă.“ „Dacă bunica ar avea roți ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
niște șireturi de alpargatas, ca ale unui biciclist care își leagă manșetele pantalonilor ca să nu se încurce în lanț. Astfel ședea, cu capul plecat și cu ochii lui verzi cu pleoape inflamate. Din când în când suna clopotul de la biserică, bălăngănindu-se înainte și înapoi de parcă era sunetul scos de apa cărată de cineva, care era limpede și bună, însă într-o găleată murdară rău, iar persoana care o căra se împiedica și aluneca pe niște trepte. Iggy știa că trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
M-am îngropat în acea cabină pentru tot restul voiajului. Așa că au urmat câteva zile de avans mecanic peste ape, cu marea de la orizont ridicându-se să ne cuprindă de după nori, asemeni unui crab care dă să înhațe un fluture, bălăngănindu-se în platoșă și apoi prăbușindu-se frământată. Plus dogoarea soarelui și dâra patriarhală de spumă, împroșcând dantelată. În izolarea mea citeam cărți și îi făceam o interminabilă cronică epistolară Stellei, pe care speram să i-o trimit de la Dakar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Eu sunt Sam, m-am recomandat. Sam Jones. — Janice King. Ne-am zâmbit reciproc. În curând, gura mea avea să crape de atâta veselie și bunăvoință. — Ți-am mai auzit numele, am zis, arătând spre băiețelul de pe scaun, care-și bălăngănea picioarele din toate puterile. El trebuie să fie al lui Derek, nu? Îi seamănă foarte mult. — Devon Îl cheamă. Da, e a lui Derek. Seamănă deja cu tatăl lui. Janice Întinse mâna ca să-l potolească, dar Devon, plin de avânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
așteptat de Janice, pentru că doar două numere aveau stație aici. Ne-am ridicat amândouă În picioare. Devon și Tariq se urcară grămadă pe scări, În fața adulților, și alergară urlând către capătul mașinii, unde se azvârliră pe scaune. Picioarele li se bălăngăneau foarte drăgălaș peste margine, fără să atingă podeaua. — Până unde mergi? mă Întrebă Janice, arătându-i șoferului permisul ei și al lui Devon. — Până În Regent Street, am zis, rostind numele ultimei opriri de pe traseu. — Chiar așa? Și eu. Îl duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]