86 matches
-
Nicșeni, Păltiniș, Pomârla, Prăjeni, Răchiți, Rădăuți-Prut, Răuseni, Ripiceni, Romă, Românești, Santa Mare, Săveni, Șendriceni, Stăuceni, Ștefănești, Știubieni, Suhărău, Sulița, Todireni, Trușești, Tudora, Ungureni, Unțeni, Văculești, Vârfu Câmpului, Viișoara, Vlădeni, Vlăsinești, Vorniceni, Vorona Județul Iași - localitățile: Alexandru I. Cuza, Andrieșeni, Aroneanu, Bălțați, Belcești, Bârnova, Bivolari, Brăești, Butea, Ceplenița, Ciortești, Ciurea, Coarnele Caprei, Comarna, Costuleni, Cotnari, Cozmești, Cristești, Cucuteni, Dagâța, Deleni, Dobrovăț, Dolhești, Dumești, Erbiceni, Focuri, Golăiești, Gorban, Grajduri, Gropnița, Grozești, Hălăucești, Heleșteni, Hârlău, Holboca, Horlești, Iași, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187490_a_188819]
-
coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "valoare de inventar 34.388,632 mii lei". c) poziția nr. 18 se modifică după cum urmează: ... - coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Grădinița copii"; - coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Sat Bălțați"; - coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "anul dobândirii 2001"; - coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "valoare de inventar 740.000 mii lei". d) se completează cu 13 noi poziții, pozițiile nr. 63-75, conform anexei nr. 6 la prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185466_a_186795]
-
Pâhna, Târzii, Vinețești, Zgura Comuna Pădureni Sate: Pădureni, Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Rusca, Todireni, Văleni Comuna Roșiești Sate: Roșiești, Codreni, Gara Roșiești, Gura Idrici, Idrici, Rediu, Valea Lui Darie Comuna Șuletea Sate: Șuletea, Fedești, Jigălia, Rășcani Comuna Tătărăni Sate: Tătărăni, Bălțați, Crăsnășeni, Giurgești, Leoști, Manțu, Stroiești, Valea Lui Bosie, Valea Seacă Comuna Viișoara Sate: Viișoara, Halta Dodești, Viltotești, Văleni Comuna Vutcani Sate: Vutcani, Mălăiești, Poșta Elan B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Penelopides spp. (ÎI) PICIFORMES Capitonidae Păsările cu barbă Semnornis ramphastinus (III CO) Tucanul bărbos Ramphastidae Tucani Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (ÎI) Tucan cu cap negru Pteroglossus castanotis (III AR) Arassari Pteroglossus viridis (ÎI) Ramphastos dicolorus (III AR) Țurcanul bălțat Ramphastos sulfuratus (ÎI) Tucanul peste Ramphastos toco (ÎI) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (ÎI) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (ÎI) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Ciocănitori Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Grigore Teologul" din Mădârjești a fost construită în secolul al XIX-lea în satul Mădârjești din comuna Bălțați (aflată în județul Iași, la o distanță de 36 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre nord la Mădârjac, Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibana se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,19%). Pentru 3,79% din
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
Țipala este o comună în raionul Ialoveni, Republica Moldova. Localități componente ale comunei: Țipala, Bălțați și Budăi. Populația comunei este de 4295 locuitori. Distanța directă până la orașul Ialoveni este de 25 km. Distanța directă până la orașul Chișinău este de 22 km. Hramul satului este de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Comuna e legată cu
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
orașul Chișinău prin două șosele și un tronson de cale ferată. Aici se află unicul tunel basarabean, cu o lungime de 800 m, construit în 1927 de o firmă franceză și distrus în 1944 la retragerea trupelor germane. Satele Țipala, Bălțați și Budăi, fondate de voievozii Moldovei, mazili și răzeși, își deapănă existența din adâncul secolelor, trecând prin războaie, epidemii și calamitați naturale. În 1940 au căzut jertfă invaziei sovietice. În primul război mondial au decedat pe câmpul de luptă 24
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
4,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,21%). Pentru 4,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Bălțați", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Bălțați și Rubla (divizat pe atunci în Rubla Mare și Rubla Mică). În comună funcționau 5 mori de apă, 2 cu aburi, 2 biserici
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Bălțați și Rubla (divizat pe atunci în Rubla Mare și Rubla Mică). În comună funcționau 5 mori de apă, 2 cu aburi, 2 biserici una la Bălțați, ridicată de locuitori în 1865 și alta în Rubla, ridicată în 1867 de locuitori, ambele la inițiativa preotului Ștefan Roșescu și o școală mixtă cu 56 de elevi. În anul 1925, Anuarul Socec consemnează comuna ca fiind formată din 3
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Bălțați, Rubla Mică și Rubla Mare în plasa Orașul a aceluiași județ, cu 1879 de locuitori. În 1950, comuna a trecut la raionul Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952) din cadrul regiunii Ploiești. După război, au apărut satele "Bălțații Noi", vechiul sat "Bălțați" devenind "Bălțații Vechi", și comunei i s-a alipit și satul Dărâmați, fost în comuna Zgârciți. În 1964, comuna a luat numele de "Valea Râmnicului", satul "Bălțații Vechi" a devenit "Valea Râmnicului", "Dărâmați" a devenit "Oreavu
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
în plasa Orașul a aceluiași județ, cu 1879 de locuitori. În 1950, comuna a trecut la raionul Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952) din cadrul regiunii Ploiești. După război, au apărut satele "Bălțații Noi", vechiul sat "Bălțați" devenind "Bălțații Vechi", și comunei i s-a alipit și satul Dărâmați, fost în comuna Zgârciți. În 1964, comuna a luat numele de "Valea Râmnicului", satul "Bălțații Vechi" a devenit "Valea Râmnicului", "Dărâmați" a devenit "Oreavu", iar "Bălțații Noi" a devenit "Satu
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
1952) din cadrul regiunii Ploiești. După război, au apărut satele "Bălțații Noi", vechiul sat "Bălțați" devenind "Bălțații Vechi", și comunei i s-a alipit și satul Dărâmați, fost în comuna Zgârciți. În 1964, comuna a luat numele de "Valea Râmnicului", satul "Bălțații Vechi" a devenit "Valea Râmnicului", "Dărâmați" a devenit "Oreavu", iar "Bălțații Noi" a devenit "Satu Nou". Patru ani mai târziu, în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, iar comuna a
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
vechiul sat "Bălțați" devenind "Bălțații Vechi", și comunei i s-a alipit și satul Dărâmați, fost în comuna Zgârciți. În 1964, comuna a luat numele de "Valea Râmnicului", satul "Bălțații Vechi" a devenit "Valea Râmnicului", "Dărâmați" a devenit "Oreavu", iar "Bălțații Noi" a devenit "Satu Nou". Patru ani mai târziu, în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, iar comuna a devenit parte a județului Buzău. Tot atunci, satele Rubla Mică și
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
parte din județul Chișinău „ocrugul” 2 și sunt conduse de Dumitru Baltaga protoier al Costești, Constantim Cuma și anchetatorul bisericesc, preotul din s. Mereni Mihail Friptu. În acest ocrug intrau și satele din jurul Costeștiului, și anume: Hansca, Țîpala, Rezeni, Budăi, Bălțați, Cigîrleni. Către anul 1923 în Costești erau de acum 956 case, 3486 bărbați și 4175 femei. Satul dispunea pe atunci de 1 moară cu aburi, 23 mori de vânt, 3 școli primare mixte, o biserică ortodoxă, post de jandarmi, comună
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
leagă spre nord-est de Popești și spre sud-vest în județul Neamț de Boghicea, Bâra, Sagna și Roman (unde se termină în DN2). Lângă Bocnița, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord de Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Mădârjac și Țibana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sinești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
Gheorghe" din Tecuci a fost resfințită la 24 octombrie 2010, în Duminica a XXIII-a după Rusalii, de un sobor de trei ierarhi format din arhiepiscopul Casian Crăciun al Dunării de Jos, episcopul Corneliu Onilă al Hușilor și episcopul Visarion Bălțat al Tulcii. Alături de aceștia, în soborul preoților slujitori s-au mai aflat pr. prof. dr. Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, arhim. Epifanie Bulancea, duhovnicul Mănăstirii „Măgura Ocnei” din județul Bacău, precum și slujitori din administrația
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
formată din satele Bojila, Frumușica și Mădârjac (reședința). Comuna se află la marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord-vest de Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Țibana. La Mădârjac, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282D, care duce spre nord la Popești și Podu Iloaiei (unde se termină tot în DN28). Pe teritoriul comunei se alfă
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
locuri de casă și lot de pământ locuitorii din Bălțeni, cei mai mulți și din Priseaca, care s-au strămutat aici formând satul Valea Mare Nouă. Axa noului sat a fost drumul care unea în mijlocul pădurii Chitanu două drumuri: pe cel de la Bălțați și pe cel care venea de la Bălțeni. După ce străbătea pădurea Braniște, cobora dealul spre valea Darjovului, traversa valea, urcă dealul spre vest, cobora Obrejia și pește câmp, ajungea în partea nord-estică a orașului Slatina. Topograful care a conceput amplasamentul a
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
îmbunătățireas vieții monahale, cu rânduiala vieții de obște. Tot atunci, călugărița Casiana Mareș a fost numită stareța mănăstirii de către I. P.S. Teodosie al Tomisului. Din 25 martie 2008 s-a reînființat Episcopia Tulcei, avînd în frunte pe P.S. Dr.Visarion Bălțat, care a sfințit și corpul de chilii pentru maici, o bucătărie și o trapeză, în ziua de 15 august 2008. În prezent mănăstirea are un efectiv de 59 de vițuitoare și 2 ieromonahi slujitori. Biserica din piatră a mănăstirii a
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
13′ latitudine nordică și meridianul de 27°13′ longitudine estică. Ea face parte din orașul Podu Iloaiei, învecinându-se la est cu localitatea sa principală; la nord se află limita orașului cu comuna Erbiceni, iar la nord-vest cea cu comuna Bălțați. Spre sud, se află satul Cosițeni component al orașului; și la sud-vest, limita orașului cu comuna Lungani. Din punct de vedere geografic, se află la est de Carpații Orientali, în Podișul Moldovei, mai exact în Depresiunea Jijia - Bahlui, între râul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman. În 12 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără cu 400 de zloți tătărești jumătate din satul Dvorăște, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
premii: Salonul Național de Artă Naivă Ediția a I-a 1991 Premile UAP Ion Stan Pătrașcu, Săpânța Ion Măric, Bacău Premiul Special al Juriului - Eugenia Stănescu Premiul I - Calistrat Robu, Iași Costache Agachi Ion Tileagă, Brașov Premiul II - Gheorghe Ciobanu, Bălțați Iași Maria Trifu Mircea Corpodean Premiul III - Maria Pantea Gheorghe Gheța Paula Iacob, Vaslui Mențiune - Viorel Cristea Ion Alupoaie Valeria Tofan, București Gheorghe Indrecan Salonul Național de Artă Naivă Ediția a II-a 1993 Pictură Premiul I - Petru Vintilă Premiul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Vaslui Premiul I - Mihai Vintilă, Reșița Alexandru Perța Cuza, Târgu Lăpuș Premiul II - Mircea Cojocaru, Galați Camelia Ciobanu, Reșița Premiul III - Mihai Dascălu, Reșița Ion Tileagă, Brașov Premiile Ethnos Premiul de Excelență - Emil Pavelescu, București Premiul pentru pictură - Gheorghe Ciobanu, Bălțați Iași Premiul pentru sculptură - Nicolae Șerban, Târgul Lăpuș Salonul Național de Artă Naivă, Ediția a IV a, 1997 Pictură Premiul I - Daniel Petraș, Pucioasa Premiul II - Dimităr Vețin, Vidin, Bulgaria Premiul III - Adam Mezin, Uzdin, Iugoslavia Sculptură Premiul I - Gheorghe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Premiul pentru sculptură - Nicolae Șerban, Târgul Lăpuș Salonul Național de Artă Naivă, Ediția a IV a, 1997 Pictură Premiul I - Daniel Petraș, Pucioasa Premiul II - Dimităr Vețin, Vidin, Bulgaria Premiul III - Adam Mezin, Uzdin, Iugoslavia Sculptură Premiul I - Gheorghe Ciobanu, Bălțați , Iași Premiul II - Nicolae Șerban, Rogoz, Maramureș Premiul III - Nicolae Man, Târgul Lăpuș, Maramureș Premiile Ethnos Paula Iacob, Vaslui Pentru Vintilă, Reșița Mihai Dascălu, Reșița Salonul Internațional de Artă Naivă, Ediția a V-a, 1999 Pictură Premiul I - Ioan Măric
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]