2,818 matches
-
la Paris. Din 116 compozitori prezenți în concurs, premiul I și gloria de laureat i-a revenit românului Iosif Ivanovici (numele lui a fost sârbizat după moda timpului de către biserica din Vârșet și mitropolia din Carlovitz așa după cum multe nume bănățene poartă frecvent terminația de "vici"ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole și studii pe care le-a scris cu o competență și cu o rigoare științifică remarcabilă, în diferite reviste și publicații cum ar fi: „Telegraful Român” de la Sibiu, „Biserica Bănățeană” și „Altarul (Mitropolia) Banatului” din Timișoara, „Legea Românească” și „Crișana” de la Oradea sau „Buna Vestire” de la Beiuș... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Aurel Jivi a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
lui Odobescu, cât și peisajele de coșmar ale lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Un cântec, o canuță și un joc fac viața ușoară ca pana, chiar și celui cu pietroaiele vieții în spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
pământul mamă./ Ramurile copacilor cresc în jos,/ Rădăcinile prind viață spre cer.“( Rădăcini în cer ).Menuț Maximinian combină esteticește materia metafizică, cu o viziune adânc scientistă, întocmită din științele naturii, într-un precipitat omogen și baroc. O expertiză din unghi bănățean, zonă în care a văzut lumina zilei poetul, a poeziei lui Menuț Maximinian ar avea interesul ei, însă nu ar fi cine știe ce folos, căci nu de aici iese valoarea, cât dintr-un imagism avangardist și globmodern(noul curent apărut după
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481122209.html [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
vieții memoriile sau jurnalele, la noi nici-un scriitor nu a îndrăznit să le publice din timpul vieții, de teamă că vor intra în malaxorul securității. Toate revistele din București și din țară, România Literară, Săptămâna, Flacăra ,Convorbiri Literare, Cronica, Scrisul bănățean. Tribuna, Orizont, etc. aflându-se sub controlul aparatului propagandistic al Partidului Comunist, făceau apologia, nu numai prin editoriale, dar și prin literatura publicată, a regimului de dictatură. Sunt modificate poeziile și proza, de către redactori,( trimise pe adresa redacției de corespondenți
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
din domeniul ortografiei. Bunăoară, pentru secolul XVIII, trebuie remarcat momentul Școala Ardeleană, pentru că de activitatea reprezentanților ei se leagă primele demersuri pentru unificarea limbii și instituirea ortografiei românești. În continuare, profesorul Draica a surprins începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care prezintă Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a omis
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
băieți și fete gigant care pun pe picioare un ditamai festivalul de unii singuri. Atunci mi-am zis: trebuie să merg și eu acolo, să văd cu ochii mei cum stă treaba. Și chiar așa stătea. Cât era Muzeul Satului Bănățean de mare, numai uriași. Unii cărau paleți, alții ridicau standuri, toți mișunau care încotro, nu puteai să te ții după ei nici cu privirea. Eram mută de admirație, n-am putut să deschid gura o vreme, mă gândeam că poate
Smells like team spirit. Acum 5 ani am devenit „plăieș” și de atunci viața mi-e mai bogată by https://republica.ro/smells-like-team-spirit-acum-5-ani-am-devenit-zplaies-si-de-atunci-viata-mi-e-mai-bogata [Corola-blog/BlogPost/338748_a_340077]
-
Și tot de acolo radiază și buna dispoziție către toate colțurile pădurii de stejari. Plai e ca o bulă atemporală de la mijloc de septembrie, manifestarea iubitorilor de artă și multiculturalitate care se salută și-și zâmbesc pe aleile Muzeului Satului Bănățean, e festivalul altruist care iți oferă mult mai mult decât iți cere. Învățătura este să fii ca Plai. Îți recomandăm Din Laponia către Apărătorii Patriei: Moș Crăciun, ambuteiaje, copii Festivalul ăsta trage de tine, te pune la încercare, te face
Smells like team spirit. Acum 5 ani am devenit „plăieș” și de atunci viața mi-e mai bogată by https://republica.ro/smells-like-team-spirit-acum-5-ani-am-devenit-zplaies-si-de-atunci-viata-mi-e-mai-bogata [Corola-blog/BlogPost/338748_a_340077]
-
tot s-ar fi petrecut. O știau, deja, unii „disidenți” de după 1985 ! Dar, atunci, mulți au fost victime ale grupurilor românești de interese dornice să acceadă la putere. Și nu numai la Timișoara. Omagiu! Obsedant, se manifestă în denumirile instituțiilor bănățene, cuvântul vest. După cum au mers lucrurile, în ultimele decenii, pare de înțeles. Sună telefonul. Urmează o seară cu prietenii. Ne întâlnim, normal, într-o bibliotecă din campus, unde citim volume de Heineken, Peroni sau de autori locali Timișoreana, Ursus... Fiecare
VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_vest_de_sergiu_gabureac_1368785888.html [Corola-blog/BlogPost/354890_a_356219]
-
nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista "Foaia Diecezană", Caransebeș, nr. 11/1999, pp. 11 - 12
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
bisericesc, Calendarul almanah al Arhiepiscopiei Timișoarei, apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu caracter bisericesc și cultural, participant la mai multe emisiuni Radio - TV în țară și străinătate și Realizator a două filme: Pelerini români în Țara Sfântă (în colab
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
se bucură de binecuvântarea și cuvântul călduros al ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, potrivit căruia „Bucuria slujirii prin cuvânt este darul de suflet pe care îl oferă Părintele Vicar Ionel Popescu iubitorilor de carte și credincioșilor bănățeni, precum și tinerilor care bat la porțile Teologiei. Cartea de față însumează câteva de material publicate de autor, vreme de trei decenii, în foile și revistele bisericești și laice din Banat, pe vremea activității sale de Profesor la Seminarul Teologic din
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LANSARE DE CARTE: „MOARTEA VÂNEAZĂ ASTĂZI ALTUNDEVA” DE EUGEN DORU POPIN Autor: Cornelia Turlea Chifu Publicat în: Ediția nr. 157 din 06 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Spațiul cultural bănățean a găzduit în luna mai a acestui an, lansarea volumului de versuri „Moartea vânează astăzi altundeva” apărut la Editura Hestia din Timișoara sub semnătura poetului Eugen Doru Popin, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Germania
„MOARTEA VÂNEAZĂ ASTĂZI ALTUNDEVA” DE EUGEN DORU POPIN de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_moartea_vaneaza_astazi_altundeva_de_eugen_doru_popin.html [Corola-blog/BlogPost/349653_a_350982]
-
teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole și studii pe care le-a scris cu o competență și cu o rigoare științifică remarcabilă, în diferite reviste și publicații cum ar fi: „Telegraful Român” de la Sibiu, „Biserica Bănățeană” și „Altarul (Mitropolia) Banatului” din Timișoara, „Legea Românească” și „Crișana” de la Oradea sau „Buna Vestire” de la Beiuș; de asemenea, mă gândesc aici la lucrarea: „Două sute de ani de la zidirea Bisericii cu Lună” apărută la Editura Episcopiei Oradiei în anul 1984
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390402.html [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
mă complimentă cel care ședea în spatele meu, în autocar. Îmi mușcam buzele să nu râd. Da, e un compliment, că se zice la mine în sat nu doar că femeia trebuie să fie „albă, grasă și frumoasă”, dar și că “bănățeanul care-i slab...ori îi prost, ori îi beteag!” După câteva ture de magazine, am constatat că nici nu mă tenta nimic. Am schimbat prea mulți bani. Sunt de toate și la noi, acum. Am luat niște ciocolată, ca să nu
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_acasa_.html [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
Banatul, Craiova, Editura Sitech, 2013, 631 pag., 50 lei; Cartea cuprinde 1073 documente inedite din perioada 1780-1886 privitoare la Banat, provenind din cancelariile bisericești, politice, militare și administrative din Vârșeț, Karloviț, Viena, Buda, Pesta, Sibiu, Timișoara, cât și un manuscris bănățean, - variantă locală din 1804 a lui Supllex Libellus Valachorum - , descoperit la Biblioteca Academiei Române din București. Primul volum din această serie a apărut în 2003 și în el au fost analizate aspectele istorice desprinse din aceste documente. Volumul al II-lea
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1384750765.html [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂȚEAN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Două cărți scrise de către poetul Ioan Vodicean, „Viscol lăuntric” („Tempête intérieure”) și „Gi la Murăș în Petrari” (Colecția „Grai bănățean”) sunt întocmai așa: viscol
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂȚEAN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Două cărți scrise de către poetul Ioan Vodicean, „Viscol lăuntric” („Tempête intérieure”) și „Gi la Murăș în Petrari” (Colecția „Grai bănățean”) sunt întocmai așa: viscol lăuntric de la Mureș în Petrari! E greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce grai bănățean, rar lucru întâmplat azi, când nici multe dintre doine nu mai sunt cu sevă a lacrimilor de durere ori de fericire, din care-au fost zămislite odată cu Dacia! Un pas peste țară, în Banatul sărbesc, azi cântă cum cânta odinioară
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
nu mai sunt cu sevă a lacrimilor de durere ori de fericire, din care-au fost zămislite odată cu Dacia! Un pas peste țară, în Banatul sărbesc, azi cântă cum cânta odinioară Achim Nica, îndurător și iubitor de melosul și graiul bănățean, doinitorul seamăn al jeraticului, Lazăr Novak și, iată, la Săvârșin scrie în setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire ca o geană
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
-au fost zămislite odată cu Dacia! Un pas peste țară, în Banatul sărbesc, azi cântă cum cânta odinioară Achim Nica, îndurător și iubitor de melosul și graiul bănățean, doinitorul seamăn al jeraticului, Lazăr Novak și, iată, la Săvârșin scrie în setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire ca o geană, dar profundă ca un ochi, gi la Murăș la Petrari, cu poveste, snoavă, satiră
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]