85 matches
-
o să-ntocmească facturi și acte cu “pupicuri pe furate”... Cum și bunu-și amintește de frumoasa lu poveste, când Ioana lu’ Castravete îl pupa pe Dragobete. Zis-făcut, hai Mărine după fete cu Nătângu lu’ Dovlete! ...Și de n-o fi cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezii, ce demult le auzii de la Hâtru lu’ Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
vom sta aici cu întreg efectivul aretului Până când Radu Alună va veni cu călărimea lui. LOGOFĂTUL NEACȘU ( Tainic, în șoaptă.). Mi-a ajuns la urechi o vorbă de la solul ce-a venit Că Alună, căpitanul, soață și-a găsit. Am bănat că e o mică aventură Cum știm prea bine căpitanii oricând avură. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Tresărind și apoi hotărât.). Îl cunosc pe Alună ce om este Nu poate fi la el această ... poveste! LOGOFĂTUL NEACȘU Să mă iertați Măria-ta
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
facturi și acte cu "pupicuri pe furate" , cum și bunu-și amintește de frumoasa lui poveste, când Ioana lu' Castravete îl pupă de Dragobete. Zis-făcut, este știut: hai Mărine după fete cu Nătângu lu' Dovlete! ...Și de n-o fi cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezi, ce demult le auzii de la Hâtru lu' Coșciug, care se cinstea-n amurg... când c-o țuică ori pelin, și vorbe la pahar plin: „Neică, dacă
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
vântul toamnei reci singuratic pe poteci, plopule, trist și rărui, parc-ai fi al nimărui... bate vântul, frunza-ți sună, dorurile se adună, ard toți plopii de pe plai, cu frunzișul lor bălai. glasul tău tărăgănat, cânți de dor și de bănat, cânți în nopțile târzii, spre alte zădărnicii... și adesea tu mă chemi, peste timpuri, peste vremi, ți-i chemarea plângere, și frunzișul stingere.. luni, 15 februarie 2016 Referință Bibliografică: plopule / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879
PLOPULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370699_a_372028]
-
apărut, că nu te-am mai văzut pe-aici? Ispititorul: Sunt brațul care-ți trebuiește și vreau să devenim amici. Cain: (neîncrezător și ironic) Ia uite ce noroc pe mine cu-așa o faină întâmplare!... De nu ți-i cu bănat, amice, aș vrea să știu în ce ești tare. Ispititorul: (rânjind) Destule pot părinții tăi să îți vorbească despre mine; (apoi foarte serios) Oricum, te pot asigura că fac de toate foarte bine. Cain: (dând să plece) Ești un ridicol
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NEFUMĂTOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului 15/16 August 2011. „Ești un poetzel fumat”, Așa-mi spune Adinutza Din Miami, cu bănat Dându-se prin grai de-a huța... Omul cât trăiește învață, Nicio supărare nu-i, N-am fost fumător în viață, Nici țigara nimănui! Scriu și eu din întâmplare, Din aceea-n care ești, Fecioria ta mă doare, Ai răbdare
NEFUMĂTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360741_a_362070]
-
danie... întindeți hora peste tot în marea limbă românească căci visul nostru-a fost demult ca țara să se întregească! treziți-vă din somn, copii, urmați-vă străbunii-n sfat, din lacrimi coaseți numai ii și nu vă fie cu bănat, din doina voastră ancestrală, un viitor mai luminat! duminică, 1 decembrie 2013 Referință Bibliografică: De ziua ta, Românie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu
DE ZIUA TA, ROMÂNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344445_a_345774]
-
fiare reci,/ tu atâta să le porți -/ fiarele să-ți ruginească,/ picioarele-ți putrezească,/ să-ți rămână ciontul gol,/ să vezi cât mi-i de ușor/ mie fără drăgușor;/ să-ți rămână ciont uscat,/ să vezi cât mi-i de bănat/ mie fără de bărbat./ Și de-acolo de-i ieși,/ să te-nsori de nouă ori/ și să-ți faci nouă feciori/ să-ți iei nouă nurori:/ cu noruța cea dintâi,/ da, să-ți faci o coconiță/ de dus apa la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
voievozi cu dragoste de neam și patrie. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid, privind la dânsul, Îl Întreabă cu dispreț : -,,Ce vrei tu ? “ -,, Noi ? Bună pace ! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vadă pe măritul Împărat”. La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă după port. -,, Tu ești, Mircea ? “ -,, Da-mpărate ! “ -,, Am venit să mi te-nchini
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu supărare ; Aliotmanul = așa mai era denumit Imperiul turcesc. MÂNDRICEL de Petru Demetru Popescu Așa Îl numiseră tovarășii de luptă. Și așa Îi și rămăsese numele : Mândricel. Chiar domnitorul Vlad Țepeș Îl striga astfel În toiul luptei, pentru a-l
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și lucrare se întărește și cu a Noastră domnească iscălitură și pecete. S-au scris de mine Toader Ghimpiș, diac de sfat în cetatea Arieșului la anii de la Cristos 1365, aprilie în 3. ROMAN BODEI Preînălțate Doamne, nu fie cu bănat, Dar grabnică îmi pare această hotărâre. Au pentru așa lucru nu trebui Direptatea Să se adune toată aicea în cetate? Zic că înțelepciunea v-a insuflat voința {EminescuOpVIII 75} Și bine e copilul să nu poarte o cârmă Ce nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cam strimt Dar nu... nu e nimica, am să fiu sănătos. De grija mea, copile, tu poți să fii voios, Eu n-am nimic... Chiar astăzi de-ai merge la vânat Să știi cumcă din parte-mi nu e nici un bănat, Numai, la orice-ai face, te rog îndeosebi Ca pe un vechi prieten pe Roman să-l întrebi. (îl îmbrățoșază și-l sărută pe frunte) Mergi, mergi acum cu bine... (apart) N-o să-l mai văz de-acuma. [BOGDAN] Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voiește să fie aleasă de garda orășănească a venerabilului autor de versuri neogrecești, Serurie. În privința necesității reformei ne înțelegem deci cu onor. d. Rosetti, dar în modul cum pricepem unul și altul lucrurile, ne cam deosibim, n-ar fi cu bănat, și încă binișor. Și noi am voi răul țăranului? Dar, dacă, de ani încoace, a fost foaie care-n nenumărate rânduri s-a ocupat cu de - amănuntul și se va ocupa încă de soarta țăranului, acea foaie a fost " Timpul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai mult în Ungaria de nord. Comisarii și agenții preced cu temei și n-au pătruns încă pîn-aci; poate că unii nu presupun că vorbele și momelele lor ar da de urechi ascultătoare și de inimi deschise; căci populația din Bănat nu e numai săracă și nemulțumită, ci chiar prea multă la un loc, și tendența de-a emigra e vie în toți. Deocamdată lipsește ținta ademenitoare și mulți nu emigrează decât în alte părți ale Ungariei sau în Bulgaria, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se zice până azi că vine din... Țară și că trece în Ardeal. Numele propriu de "Țară" se dă dar Valahiei lui Mircea I, pe când dumnealor [î]l atribuie sentimentalismului de ocazie al unui călător. Iara noi - nu fie cu bănat - am mai adăogi o vorbă, fără a ne preocupa mult de căutătura de dispreț. Nu cu utopii comunarde, nu urmând pe fanariotul C. A. Rosetti, care-a corupt această țară și-a făcut din vicleșug, din tâlhăria patronată a amicilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
da deci voie a releva o cestiune care nu privește publicul. Orice - ar inventa și dumnealui și "Telegraful" despre terminația numelor sau despre originea mea, asta nu oprește pe părintele meu de-a fi fost boier moldovenesc, nici fie cu bănat, proprietar de moșie, alegător în colegiul I și în rând cu neamuri cari fără îndoială se pot urmări pîn-în timpul lui Alexandru cel Bun. Pe de altă parte, orice aș zice în bine sau rău despre d. Nicu Xenopol, asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i se publică un ciclu de povestiri din viața țăranilor, în timp ce lui T. T. Burada îi apare, în serial, O călătorie în satele românești din Istria (1891). Tot în serial sunt incluse pagini din A. I. Odobescu (1888), B. P. Hasdeu (Bănat,din Etymologicum Magnum Romaniae, 1896), Enea Hodoș (Schițe de istoria literaturii române,1893). Literatura originală este mai puțin reprezentată, cu versuri imnice sau religioase (semnate de Iosif I. Ardeleanu, Sava Șoimescu ș.a.). Lui Al. Vlahuță îi aparține poezia Cristos a
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
din peste optzeci de localități din Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți, ca și din câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
1940; O viață de luptă, suferință și nădejde, Sibiu, 1941; Literatura zilei, Sibiu, 1941; Din corespondența lui Simeon Bărnuțiu și a contemporanilor săi, Sibiu, 1944; Cercetări. Cu privire la trecutul școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, II, Sibiu, 1906, 9-16; Gh. Tulbure, Cântece din lumea vechiă, Făgăraș, 1908, 48-51; C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G.
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Bănat, Oravița, 1909, 99-113; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909, 14-16, 67-68; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 255-263; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 89-91; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
-n zarea depărtată sună codrul de stejari. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid privind la dânsul, îl întreabă cu dispreț: - " Ce vrei tu? " - "Noi? Bună pace! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat". La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port. - "Tu ești Mircea? " - "Da-mpărate! " - " Am venit să mi te-nchini
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
nu mergem până acolo, sunt bucuros că m-am dumirit unde este acea biserică. Dacă te mulțumești doar cu atât, atunci să intrăm pe Ulița Curelarilor, care-i colea, la doi pași. Bine gândit, părinte, și, dacă nu-i cu bănat, aș aminti zapisul lui „Ștefan zugravul”, întocmit la 4 ianuarie 1682 (7190), care lasă soției sale Anița casa din mahalaua Curelarilor. Până aici nu-i nimic deocheat. Nu-i, dar dacă ne uităm la martori, printre ei se află „și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ușa casei în care noi am intrat de voie. Când doi indivizi se asociază, când două societăți fuzionează, se face un contract, un pact. Condițiunile Unirei trebuiau stipulate. E. g., că în decurs de 10-20 ani soldații recrutați din Transilvania și Bănat să fie lăsați în garnizoanele din aceste provincii. O lege electorală clară și precisă etc. Mă dispensez de a vă înșira motivele acestor condițiuni și a altora, cari ar fi trebuit să fie corolarul garanțiilor fundamentale. Când în 1917 și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]