176 matches
-
75. Necunoscut, str. Robert de Fleurs 5 76. Branisteanu Lucretia, str. Română 140 77. Osiac Petre, str. Rahmaninov 19 78. Mixa Ecaterina, str. Slatineanu 5 79. Carnaru Gheorghe, Ștefan cel Mare 238 80. Călinescu Dumitru, Ștefan cel Mare 76 81. Bănea Ștefan, sos. Ștefan cel Mare 92 82. Constantinescu Elenă, str. Sert. Mil. Gheorghe 6 83. Eufrosina Marasescu, str. Stalpoianu 26 84. Niculescu Alex., str. Soldat Negru Florea 11 85. Grigore Gheorghe, Sf. Petru Tei 39 86. Zacanian Osin, Soldat Ștefănescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
specială, „Primii pași”, în cadrul căreia se pot întâlni semnăturile lui Gh. Manole, Petru Sfetca, Nestor Ignat, Tiberiu Tretinescu. În 1939 aici debutează Ștefan Aug. Doinaș. Proza e mai slab ilustrata, doar cu schițe și amintiri semnate de Rodica Anghel, Gh. Bănea, Mihail Cruceanu, Ludovic Dauș, Petru Șerbănescu. Prevalează în schimb studiile de istorie literară, articole, cronici, recenzii, eseuri, anchete, profiluri, comentarii de estetică. Se inserează pagini din Aristotel și Platon, se discută despre André Gide, despre Alain și Paul Valéry (G.
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
, Gheorghe (14.ÎI.1891, Macin, j. Tulcea - 19.XII.1967, București), prozator. Este fiul Anitei și al lui Sandu Bănea, mocani stabiliți în Dobrogea. B. rămâne devreme orfan de tată. Urmează, din 1904, ca bursier, Liceul „N. Bălcescu” din Brăila, printre colegii lui numărându-se viitorul critic Perpessicius. După ce-și ia, în 1912, bacalaureatul, se înscrie la Facultatea de
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
statutul de autor al unei singure cărți valoroase. SCRIERI: Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital, București, 1938; Vin apele!, București, 1940; Muschetarii în Balcani. Vin apele!, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, G. Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR, 1938, 7; Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
de lazaret. Jurnal de captivitate și spital, București, 1938; Vin apele!, București, 1940; Muschetarii în Balcani. Vin apele!, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, G. Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR, 1938, 7; Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea, RFR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, IX, 35-39
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR, 1938, 7; Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea, RFR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, IX, 35-39; Predescu, Encicl., 76; Șerban Cioculescu, G. Bănea, „Vin apele!”, VAA, 1941, 70; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Aurel Sasu, Un destin tragic: George Bănea, MS, 1989, 3; Dicț. scriit. rom., I, 169-170; Durnea
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
Ionescu, Război, ÎI, 139-141; Constantinescu, Scrieri, I, 173-176; Papadima, Creatorii, 173-178; Camil Petrescu, Cărțile luptătorilor: „Față moartă” de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea, RFR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, IX, 35-39; Predescu, Encicl., 76; Șerban Cioculescu, G. Bănea, „Vin apele!”, VAA, 1941, 70; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Aurel Sasu, Un destin tragic: George Bănea, MS, 1989, 3; Dicț. scriit. rom., I, 169-170; Durnea, Orizonturi, 186-199. V.D.
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
de I. Missir și „Zile de lazaret” de G. Bănea, RFR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, IX, 35-39; Predescu, Encicl., 76; Șerban Cioculescu, G. Bănea, „Vin apele!”, VAA, 1941, 70; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Aurel Sasu, Un destin tragic: George Bănea, MS, 1989, 3; Dicț. scriit. rom., I, 169-170; Durnea, Orizonturi, 186-199. V.D.
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
cel puțin de la vârsta de paisprezece ani, dintr-o noapte plină de stele în care pe pământ nu lumina decât vârful țigării vă rului meu, boemul familiei. Stăteam amândoi la o masă de lemn scoasă în curte, într-un sat bănă țean unde venisem în vacanță. Deși cu nouă ani mai mare ca mine, nu mă lua în râs când discutam cu gravitate despre, aproape literalmente, câte-n lună și-n stele: nemurire, Dumnezeu, univers, dra goste... În acea noapte aveam
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
măsurate în unități monetare, asociate fiecărei alegeri a unei alternative, iau în considerare momentele și probabilitățile realizării lor. Excedentul beneficiilor totale peste costurile totale este folosit pentru ordonarea alternativelor, făcând apel la tehnicile de actualizare specifice derulării unor fluxuri monetare/bănești la momente diferite de timp. 2.2.5. Valoare și utilitate în ADS Există în mod evident o tendință de a evalua fiecare alternativă pe baza unui singur indicator, cum ar fi, de exemplu, eficiența pentru un nivel fixat al
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
finanțe cu aceea de bani, venituri în bani, resurse bănești, creanțe și obligații de plată în bani, indiferent de subiectul acestora. Concepțiile specialiștilor referitoare la finanțe nu sunt la unison, astfel că ei consideră finanțele ca fiind, după caz: fonduri bănești aflate la dispoziția statului; gospodăria statului și a altor organizații politice (precum și regulile și principiile care stau la baza administrării bunurilor economice și a banilor); bani și bunuri folosite pentru funcționarea instituțiilor publice; totalitatea activităților desfășurate de sectorul public al
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
evaluare a școlii și autorității locale (capacitate administrativă), apoi intră în act un pachet de asistență a entității școală - administrație locală care însoțește libertățile manageriale; întreaga situație va fi percepută ca un cadru motivațional, incluzând și recompensarea participanților (nu neapărat bănească, ci prin formarea personalului și prin exercițiul în sine al libertăților). Descentralizarea deciziei nu a fost urmată de cea a resurselor financiare, iar discrepanțele mari dintre veniturile consiliilor locale conservă discrepanțele existente în dotările și resursele școlilor. Soluția la aceste
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cantitatea totală de produse care poate fi achiziționată de consumatori, într-o anumită perioadă, pentru un anumit nivel al activităților de marketing practicate de toate organizațiile dintr-o anumită ramură industrială. Exprimarea pieței potențiale se poate face sub formă valorică bănească sau sub formă cantitativă - bucăți, tone etc. La analiza potențialului pieței este important să se indice perioada temporară și nivelul activităților de marketing desfășurate pe piață. Estimarea vânzărilor se poate realiza după mai multe variabile cum ar fi: cantitatea numerică
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
forța de vânzare și obiective particulare, pentru fiecare marketer. Obiectivele generale se exprimă în termeni cum ar fi volumul vânzărilor, cota de piață, profit sau beneficiari contactați. Obiectivele individuale se exprimă în unități de produse vândute sau în unități valorice bănești ori număr de beneficiari atrași. stabilirea obiectivelor determinarea mărimii recrutarea și selectarea educarea retribuirea motivarea stabilirea teritoriului de acțiune controlul și evaluarea Activități manageriale Marketing și auditul în marketing Determinarea mărimii numerice a forței de vânzare se realizează prin metode
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
este listată la bursă, ea poate să-și finanțeze operațiunile fie prin emisiune publică de noi acțiuni pentru a-și majora capitalul, fie prin emisiunea publică de obligațiuni (împrumuturi obligatare). Mecanismul este destul de simplu: pentru a mări stocul de disponibil bănesc în vederea unei noi investiții sau dezvoltarea celei deja existente, o firmă vinde un volum prestabilit de acțiuni și/sau obligațiuni. Cumpărătorii plătesc o sumă de bani pentru titlurile de valoare, care ajung la firma emitentă, destinați noilor investiții. În schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aici despre nesustenabilitatea perspectivei marxiste care vede originea capitalismului în acea „acumulare originară”, rod al violenței politice. Pe de altă parte este cunoscută teza lui Weber despre geneza „spiritului capitalist”: Spiritul întreprinzător, dorința de câștig, de câștig bănesc, de câștig bănesc cât mai mare nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul. Această dorință a existat și există la chelneri, medici, birjari, artiști, cocote, funcționari venali, soldați, tâlhari, cruciați, jucători la ruletă, cerșetori. Am putea spune că ea este
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
noastră artistică și vrem să împărtășim în continuare, întregii lumi, mesajul nostru muzical, etnic și artistic. FANFARA LUI CUCOȘ DIN COMUNA FÂNTÂNELE JUD. SUCEAVA SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI FÂNTÂNELE Comuna Fântânele este parte a județului Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin existența formației de fanfară, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu precum și
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
părinților Boala gravă a tatălui Boala gravă a mamei Handicap sau accident grav al tatălui Handicap sau accident grav al mamei Grave dispute și neînțelegeri între părinți Niciunul dintre acestea 7. În timpul copilăriei ați avut grave probleme de: sănătate afecțiune bănești în familie separare niciuna Petrecerea timpului liber 1. Sunteți membru al vreunui club sau asociații? Da Nu 2. De la începutul anului universitar, ați fost la vreo petrecere studențească? Da, adesea Da, câteodată Da, o dată sau de două ori Nu, niciodată
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ornarea lor în farfurii, la calorii etc.; și viziunea lor despre artă s-ar axa pe utilul fără "finețuri"; și în privința îmbrăcămintei se poate observa că ei caută funcționalitatea, nu eleganța, nu moda etc. De ce? Fiindcă viața oamenilor fără resurse bănești induce căutarea strict-necesarului, spune Bourdieu. Sigur că diversificarea "țăranilor" face să se înmulțească și practicile lor (sunt mulți, mai ales printre cei care au ieșit prin lume, au luat contact cu alte culturi, care nu mai pot trăi fără baie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tibh-, înrudită cu gr. tiphós, „mocirlă“ cu sanscr. tim, „ud“ și cu celt. tam „a se răspîndi“ + -isc „apă“, din care s-ar fi putut forma numele originar, moștenit de actualul toponim (așa cum s-a întîmplat cu alte două hidronime bănă țene, Cerna și Bîrzava, continuatoare ale unor antice Dierna, Tierna, Zierna, respectiv Berzovia, Berzobis) Numele maghiar este Temes (adaptare fonetică a formei romînești), cel german Temesch (preluat din romînă sau maghiară), iar cel sîrbesc Tamis (preluat din romînă). S-a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care ajunge: În tabloul general al situației definitive a bugetului general pe exercițiul 1878 (pag. 2 - 3) găsim balanța așezată de ministrul de finanțe în modul următor: încasări efectuate 117 710 360, 42 Plăți efectuate 166 916 099, 99 Deficit bănesc 49 205 739, 57 Prin urmare, în loc de escedentul de 29988 196 lei 73 bani, avem un deficit de 49 205 739, 57, ceea ce face că d. ministru de finanțe s-a înșelat în prevederile sale optimiste cu-o bagatelă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
producție și nu de către o calculație. Alți autori, într-o accepțiune mai largă, definesc costul de producție ca fiind “totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea unor bunuri sau servicii de catre o unitate economică” sau în mod concret, “costul reflectă în expresie bănească consumul de factori de producție (capital fix și variabil, muncă, utilaje, clădiri, mediu, etc.) pentru obținerea unei cantități de bunuri și servicii”. Eliminând noțiunea de consumațiuni, dar nu și pe cea de cheltuieli, costul mai este definit ca fiind “un
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
se află locuința de domiciliu. ... (3) Depunerea cererilor se va face individual sau prin asociațiile de locatari, până la data de 25 a fiecărei luni, pe baza veniturilor din luna precedentă celei pentru care se acordă ajutorul bănesc. Articolul 5 Ajutorul bănesc lunar, acordat potrivit dispozițiilor prezenței ordonanțe de urgență, nu constituie venit impozabil și nu se ia în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații prevăzute de normele legale în vigoare. Articolul 6 (1) Primăriile verifica veridicitatea documentelor depuse și eliberează
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 1 noiembrie 1997 privind acordarea unui ajutor pentru plata cheltuielilor suplimentare, determinate de creşterea consumului de energie termica în lunile sezonului rece şi de majorarea preţului acesteia, pentru unele categorii ale populaţiei, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 3/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117493_a_118822]
-
Hotărârea Guvernului nr. 747/1997 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 19 noiembrie 1997, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Punctul 1 se completează cu un alineat, care va avea următorul cuprins: "Ajutorul bănesc lunar prevăzut la lit. a) și b) constituie limita maximă, individualizarea lui pentru fiecare familie îndreptățită făcându-se în funcție de cheltuielile efective pentru energia termică aferentă lunii respective." 2. Punctul 8 se completează cu două alineate, care vor avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 72 din 16 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice cu privire la acordarea unui ajutor pentru plata cheltuielilor suplimentare pentru energia termica în perioada 1 noiembrie 1997-31 martie 1998, pentru unele categorii ale populaţiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 747/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120331_a_121660]
-
activitatea asociației se determina ca diferent între încasările din valorificarea producției obținute, prestări de servicii, alte venituri și cheltuielile de producție aferente, precum și cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare; cheltuielile cu pregătirea cadrelor și practica în producție; contribuția bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc; cotizatia la Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție, calculată în cota de 1% din producția neta; alte cheltuieli prevăzute de lege. Beneficiul planificat se repartizează pentru: a) cote-părți cuvenite unităților asociate, cel
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126868_a_128197]