976 matches
-
moldovenilor, îndrăznesc să folosesc sintagma , bazându-mă pe adevărul inconstestabil că există un astfel de neam. Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila, ci într-un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
cu tot e, desigur, inutil. Nici Emil Constantinescu, nici consilierii săi n-au fost adepții acestei soluții de-o simplitate - după cum s-a văzut - înmărmuritoare. Chiar și acum, ca o ultimă șicană a "serviciilor", dosarele sunt transportate undeva în Câmpia Bărăganului, ca să îngreuneze cât se poate de mult accesul la ele. Dac-aș fi un reporter de televiziune deștept, aș cere să filmez partea de documente rămase în arhivele SRI-ului. Adică acele așa-zise "dosare de siguranță națională" și hârțogăraia
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
-și vadă o fiică măritată acolo, iar acum se întorcea acasă, în comuna Români din județul Neamț. Trecuse și prin București, dar Capitala nu-l impresionase prea mult; om al munților, el se minunase mai mult de întinderile nesfârșite ale Bărăganului. și m-am întrebat atunci, dacă nu cumva, pentru el, Capitala înseamnă Români. ...Ne-am despărțit cu urări de bine și invitația de a-i face o vizită acolo, în Capitala lui, la Români. „Întreabă de mine - zice - am un
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
închisorile și lagărele de exterminare de la Jilava, Gherla și Periprava. Deoarece s-a considerat că acel chin nu a fost suficient, i s-a aplicat un supliment de doi ani și șase luni, ca domiciliu obligatoriu în peisajul arid al Bărăganului. Motivul pentru care a ajuns în satul Rubla s-a datorat faptului că a încercat, în închisoare, împreună cu alți studenți să înființeze organizația anticomunistă România Tânără. în vara anului 1961, fiind într-o formă de moarte aparentă, datorită unei epidemii
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
a lor! Semnalez ingeniozitatea creării de către prozatorul oltean Virgil Pătrașcu a unei atmosfere ardelenești, dar nu și a unui limbaj aferent - gen Slavici, Rebreanu, Agârbiceanu, Pavel Dan etc.: între două anotimpuri, Noapte de iarnă. Dar și a unei atmosfere de bărăgan - ca la Panait Istrati, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu în Hăul lupilor. în Noaptea singurătății trec fiorii prozei lui Gala Galaction din perioada interbelică: Femeia ațipi pe malul lacului. Era iarăși copil și vroia să vadă strigoii. Un strigăt disperat, lovindu
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
este recomandată și în afecțiuni ale căilor respiratorii. Din Timișoara se poate ajunge la Slănic Moldova cu trenul accelerat 1971, care pleacă din Timișoara la ora 6,07, până la gara Saline, de unde există curse auto regulate. Amara. Situată în inima Bărăganului, la 7 km de municipiul Slobozia. Renumele stațiunii a fost impus de calitățile izvoarelor subterane încărcate de săruri... amare (sulfatate, magneziene, sodice-clorurate, slab bromurate etc.), care alimentează lacul Amara. Stratul de nămol din lac, sapropelic, gros de 30-60 cm, unsuros
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
orașul Chitila, străzile Speranței, Victoriei, Aurel Vlaicu, Duzilor, Tudor Vladimirescu, Castanilor, Păcii, Troiței, Șos. Chitila-Mogoșoaia, Vasile Bideac, cartierul Tineretului; comuna Ciorogârla, localitatea Ciorogârla, str. Câmpului, str. Stația de Apă; între orele 09:00 - 15:00, locuitorii din orașul Popești-Leordeni, străzile Bărăganului, Costaforu, Fermei, Pavlicheni, Pavel Ciamur, Șos. Leordeni și străzi adiacente; orașul Otopeni, str. Crăițelor, str. Griviței. În același timp, se va acționa, între orele 09:30 - 12:30, în comuna Ciolpani, localitatea Ciolpani, Șos. Pacea, str. Mănăstirea Țigănești, Șos. București-Ploiești
Enel întrerupe alimentarea cu energie electrică în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/22816_a_24141]
-
râsul, coborând de la munte. Vizitatorii de dincolo de graniță Există situații în care fauna sălbatică a județului cunoaște, temporar, o ușoară creștere numerică, datorată interesului „turistic” manifestat de unii vizitatori sau mai degrabă... vizitatoare înaripate. Populând altă dată în număr mare Bărăganul și Câmpia de Vest, dropia face parte în momentul de față din categoria speciilor la care vânarea este interzisă prin lege. Iar legea - cea a fondului cinegetic și a protecției vânatului - nu glumește deloc, sancțiunile aplicate contravenienților fiind deosebit de aspre
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
de sănătate și alte bugete și au un număr mult prea mare de salariați în raport cu posibilitățile lor financiare. I. B. Timișul vizitat de dropii l Campanie de observare a păsărilor Specie rar întâlnită în România (zona ei obișnuită fiind Câmpia Bărăganului și încă pe arii foarte restrânse), dropia - numită în limbaj popular curcan sălbatic - a poposit și pe meleaguri timișene. În această săptămână - informația provenind chiar de la dl Aurel Lera, președintele Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș - la Bacova au fost
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
M. Cosmescu Delasabar Despre George Petcu, cântărețul Bărăganului de la sfârșitul deceniului al paptrulea, se știe și s-a scris prea puțin. Secerat de o boală nemiloasa, numai la 22 de ani, timpul și tăvălugul războiului l-au aruncat în neant într-o zi de mai (19 mai 1939
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri...// Dacă aș avea timp,/ aș scrie un poem despre/ Magiștrii îngropați în bărăgane,/ printre abecedare și icoane// Dacă aș avea timp/ aș scrie un poem despre/ diaconul Ion Creangă,/ despre sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri..." (Vedere din pridvorul Bojdeucii). Sau această devotată închinare, pe o trama antitetica, la statuia
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
salvatoare. Practic, ce diferențiează satul de-acum de cel de altădată? Ce l-ar putea reabilita? Satul românesc în forma actuală nu trebuie abilitat, ci modificat din temelie, dacă nu distrus. Satul românesc, așa cum l-am cunoscut eu în Câmpia Bărăganului, nu are nimic de invidiat și nici de transmis. Oamenii trăiesc ca în epoca de piatră, fără cel mai mic confort, departe de cele mai elementare norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
și începea să sufle tare în ea, în timp ce cei de jos își agitau brațele salutînd demonstrația lui Bebe, - simpatiul Sulamitei, locotenentul îndrăgostit de ea, care nu auzea nimic, trezindu-se de obicei tîrziu de tot după oră douăsprezece... * Vocile din bărăgan, toamna, în co pilărie, cîrciumile pline, turburelul abia ieșit, țambalurile, oborul de vite, vocile din cap ascuțite, răgușite, disperate de ba utură , glasul unuia: Vara-torc cojoc pe dos,/ Iarna-l port cu mita-n jos/ Greu, greu de uitat. * Curioasă
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
localului. Normal. Nu-i crîșma un'să nu cînte băutorul. Dar, sînt cîntece și cîntece. De jale, de of, de dor, de facut omul să mai riza,... "Si-aolicălică d-aolicăăăăă ș.a.m.d. Urechea mea se deprinsese din copilărie cu sunetele Bărăganului și cu vocile. Dar zbieretele colosale ce se auzeau de dincolo de ușă birtului... Mi-am făcut curaj, am apăsat pe clanță ușii și am intrat. Nici n-am mai auzit clinchetul clopoțelului de deasupra ușii care avertizează birtașul, ca un
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
Sihleanu, C. Creteanu, M. Zamphirescu, G. Baronzi, N. Nicoleanu, Radu Ionescu, N.T. Orăsanu, C.V. Carp... * Dar, poate că, în loc de , doriți să terminăm cu un scriitor, deși nu poet sadea, în orice caz scriitor major, Odobescu. Acest mare fiu intelectual al Bărăganului, iubitor pătimaș al Franței, unde își dăduse și bacalaureatul, si care îl va fi văzut și el pe Hugo, iată ce poezie scria în 1855 după terminarea facultății de litere, salutînd cu pasiune pămîntul patriei, retardatare (notă noastră): O, țara
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
fi vorba de-un geniu, si nu de-un pleșcar posedând obișnuitul IQ al politicianului român, tot ar fi făcut sah-mat la ăntrebarea (esențială!): "Câți kilometri de autostradă aveți?" Cu cei vreo șaptesprezece care leagă nimic de nimic din Câmpia Bărăganului și cu sută ucigașa Pitesti-Bucuresti (care, orice s-ar zice, nu spre Europa duce!) ne facem de râsul curcilor. Ar fi fost suficient că vreun isteț de prin politică să studieze hartă autostrăzilor continentale ca să vadă cum se face integrarea
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
Câmpia Bărăganului se află într-o situație extrem de gravă. Afectată de o secetă care nu s-a mai văzut din 1945, agricultură din zonă este pur și simplu paralizată. Culturile sunt arse, iar țăranii nu mai știu ce să mai facă. Jurnalistul
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
a mai văzut din 1945, agricultură din zonă este pur și simplu paralizată. Culturile sunt arse, iar țăranii nu mai știu ce să mai facă. Jurnalistul Mihai Vișoiu a povestit pentru situația cumplită în care se află culturile din Câmpia Bărăganului. În județele din sud-estul țării, seceta este mai mult decât tragică. Țăranii trăiesc tragedia care este mult mai cumplită decât a celor care au apucat-o în anii 1945-1946. De o săptămână, în județele Ialomița, Călărași, Brăila și Buzău au
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
1945-1946. De o săptămână, în județele Ialomița, Călărași, Brăila și Buzău au fost temperaturi de 38-40 de grade, la umbră. Pământurile au crăpat de scapă picioarele animalelor mari în ele. Porumbul este uscat precum tutunul. Sunt lucruri pe care Câmpia Bărăganului nu le-a mai întâlnit de mai bine de o jumătate de secol. Țăranii sunt efectiv disperați, grădinele de legume s-au ars și ele”, a spus Vișoiu VEZI SOLUȚIA LUI OBAMA ÎMPOTRIVA SECETEI Seceta nu a afecat doar culturile
Mărturii din Câmpia Bărăganului. Oamenii nu beau apă, ci iau și ultimul mililitru pentru a-l da animalelor () [Corola-journal/Journalistic/21897_a_23222]
-
aplicat și mai consistent într-un domeniu contemporan de vârf, de o sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă vreme de decenii, primele însemnări recuperate datând încă din 1921. Replică și
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
va fi fermecat degeaba de "Dunărea împărătească", într-o călătorie pe ape la invitația și cu premeditarea prietenului brăilean. Spengler și Frobenius pot fi întâlniți, ne argumentează Vasile Băncilă, mai mult sau mai puțin incognito și pe drumurile prăfuite ale Bărăganului - deși, paradoxal, într-un sens mai literar. Pe o asemenea urzeală de împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
forța risipită a cărții semnifică nu ratare ori irosire, ci voia firii autorului - chiar peste voia lui. Consecințele bune ale acestei "strategii" sunt un ton liber asumat, curgător, absența salutară a mizanscenei și transparența confortabilă a bibliografiei. Vasile Băncilă, Spațiul Bărăganului, Editura Muzeul Literaturii Române și Editura Istros - Muzeul Brăilei, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, 2000, 305 p. O uitare prea manifestă Un alt brăilean, Sorin Pavel, rămâne un autor în genere necunoscut. Necunoscut, căci uitat. Crud rezultat pentru inițiatorul a
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
ca atare, la examenul de capacitate? Iată însă ce spune dl Iancu însuși despre proza lui Fănuș Neagu: "Scrierile lui Fănuș Neagu se disting în proza românească printr-un limbaj pitoresc și rafinat. Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și a împrejurimilor Brăilei, Fănuș Neagu se alătură, prin viziune și stil, seriei de prozatori ce îi cuprinde pe Gala Galaction, Panait Istrati, V. Voiculescu și Șt. Bănulescu". De astă dată sînt convins că autorul speră că formularea sa va
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
ca al Berlinului, trăind toți în 15000 de case. Și iată impresia generală despre arhitectonica Bucureștiului: "Crearea Bucureștiului nu a fost stăpînita însă de necesitate și calcul, ci de înclinație și capriciu. Nu s-a făcut nicăieri economie de spațiu, bărăgan de jur-împrejur cît încape. Aici s-a ridicat un palat, dincolo un bordei, aici s-a tăiat un parc, dincolo a rămas un loc liber, un iaz, un crîng printre case. Nicăieri ordinea lipsită de farmec a locuințelor paturilor de
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]