144 matches
-
a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens familiile: Galan, Huștiu, Țarălungă, Bertea, Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care izvorăște la nord de Mărăști și traversează satele Mărăști, Filipeni, Fruntești și se unește cu pârâul Berheci la punctul „Podu Morii”, pe teritoriul comunei Oncești. În urma mutării satului în vale, cum este așezat astăzi pe ambele maluri ale pârâului Bărboasa pe o lungime de 3 km nord-sud, unde familii ca Huștiu, venite din satul Hârbu, Constantin Țarălungă, apoi Chicuș de la Matca, Galan Ioan, împreună cu băștinașii au continuat tradiția strămoșilor din Epoca pietrei și bronzului, consemnate în „Geto-Dacica” (punctele „Lângă Biserică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din satul Hârbu, Constantin Țarălungă, apoi Chicuș de la Matca, Galan Ioan, împreună cu băștinașii au continuat tradiția strămoșilor din Epoca pietrei și bronzului, consemnate în „Geto-Dacica” (punctele „Lângă Biseric㔄La Gălănești”și „Pădureț”). Între timp, se construiește o biserică pe Dealul Bărboasei, biserică ce va funcționa până în anul 1908, când s-a zidit noua biserică din cărămidă, ceva mai spre sud. Învățământul se organiza în cadrul bisericii de către preot. Școala a funcționat prin diferite case prin sat, până în anul 1928, când s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
G. (după relatările lui Dumitru Soltuzu). Învățătorii care au urmat au fost Virginia Burcă (căsătorită Stamate), Jenică Popa, Vasile Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Margareta Carp (Curteanu), Ada Huștiu (Bertea) ș.a. Pământul a fost lucrat la Zarea Crețului, la vest de satul Bărboasa, moșie expropriată în 1945, împărțindu-se câte o jumătate de hectar de teren și locuitorilor comunei Oncești care au luptat pe front în războiul 1940-1945. Moșia a aparținut boierului Jenică Crețu (care avea ca fii pe Puiu, Mariana și Ioana
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care îl muncesc este dobândit din 1864 și după primul și al doilea război mondial
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.Z.), înființându-se în 1951 la Oncești Gospodăria Agricolă Comunală - G.A.C. „Victoria socialismului”, de 426 ha, la Dealul Perjului G.A.C. „7 Noiembrie”, de 230 ha și la Bărboasa G.A.C. „Cel de-al treilea Congres”, de 166 ha (aceasta s-a unit, ulterior cu cea de la Dealul Perjului), conform unei situații trimisă Direcției agricole raionale Bacău de către Sfatul popular al comunei Lozinca (numele de atunci al comunei), la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Școala cu clasele I-X Oncești, 2006, construită cu fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la Oncești (căi de acces și sectorizare); La toate școlile din comună s- au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era comandant de maistrul mecanic Constantin Greblă și cuprindea luptătorii care erau mecanizatori agricoli de la S.M.A.; acesta era plutonul model. Plutonul al II-lea activa sub comanda lui Filip Dorneanu (președinte C.A.P.) cu luptători neinstruiți din Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, cu excepția comandanților de grupă care dispuneau de o minimă pregătire militară. Plutonul al III-lea era comandat de Octavian Iftimie care, deși satisfăcuse o parte din stagiul militar la mina de cărbune Lupeni, a fost numit în această
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căi rutiere din cadrul comunei păstrează artera principală din timpul orânduirii feudale, dar care a fost dimensionată corespunzător traficului actual și de perspectivă. S-au pietruit drumurile, s-au construit poduri din beton și s-au amenajat unele curbe în satele Bărboasa, Taula, Onceștii Noi, în anii 2001-2004. Traficul rutier pe șoseaua principală, ajunge la câteva sute de autovehicule în 24 de ore. Se transportă și mărfuri, legume, fructe, cereale, animale ș.a. Transportul de călători este organizat în zonele I: Bacău - Bârlad
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tarnița și Făgheni. Nu este modernizat și are o singură bandă de circulație din pământ. Starea de viabilitate a drumului este rea și permite circulația anevoioasă a autovehiculelor, datorită pantei mari. Drumul comunal 73 face legătura între localitățile Oncești și Bărboasa. Traseul drumului are o lungime de 4,8 km. Pe o lungime de aproximativ 3 km, drumul dispune de două benzi de circulație și calea sa de rulare este realizată din anul 2005 din balast, modernizare realizată cu ajutorul fondurilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pensie în 1989. Oficiul central funcționa la Stănișești în perioada deceniului cinci al secolului trecut și era condus de dirigintele Vasile Cozma. Activau în acea perioadă doi factori poștali: Vasile Dimofte ce deservea satele Taula, Dealu Perjului, Onceștii Vechi și Bărboasa și Ion Samoilă, în partea de nord a comunei, în satele Onceștii Noi, Satu Nou, și Tarnița. Factorii poștali se deplasau cu calul ce trăgea o șaretă, până la oficiul P.T.T.R. Stănișești, raionul Zeletin. Dirigintele Vasile Cozma, a fost înlocuit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de oficiul de la Izvoru Berheciului, împreună cu comunele Colonești și Filipeni (diriginte a fost și Neacșu, Șerban). În 1979 s-a înființat Oficiul P.T.T.R. Filipeni, diriginte fiind Vasile Știrbu. La Oncești, ca diriginți, au funcționat: Veronica Bertea (căsătorită Curteanu) din satul Bărboasa, Dana Chitic, Geanina Popa, Rica Făghian și Nelia Puțeanu. Ca telefoniste menționăm pe Dana Cara, Maricica Gheoica și Geanina Popa. Oficiul poștal a funcționat în localul primăriei până în 2003, când acesta a fost demolat și s- a mutat într-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Primele familii care au avut televizor în anul 1966, în satul Tarnița, au fost familiile Iftimie Octavian și Popa Nicolae, de asemenea și telefon, în 1981. Electrificarea s-a efectuat în anul 1964, la Oncești, Dealu Perjului, Satu Nou și Bărboasa în 1966, prin linie de 25 km de la termocentrala Borzești, iar în anul 2003 s-a electrificat satul Taula. Transportul energiei electrice la Oncești este după 1966 prin axul LEA 20 km. Și prin posturile de transformare: - pentru consumatorii casnici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Racordul este trifazat. Alimentarea se face din releul de joasă tensiune. Pe stâlpi sunt și firele de telefon. MONUMENTE Cele mai reprezentative monumente și clădiri de pe teritoriul comunei sunt: clădirea veche a primăriei (în prezent demolată), lăcașele de cult din Bărboasa, Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și semitardive HD 305, 310 și 330. Producția medie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și semitardive HD 305, 310 și 330. Producția medie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 10- 15 t/ha. Cultura rădăcinoaselor pentru nutreț se mai practica pentru sfecla furajeră, folosinduse soiurile „Record”, „Ursus” și „Polifurajer 26”, doar pe 0,4% din suprafața furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au dat naștere la interminabile procese care fac să se adeverească zicala „un petic de pământ - un sac de hârtii”, ce face referire la volumul mare de acte justificative pe care îl implică asemenea demersuri juridice. Locuitorii satelor Oncești, Laz, Bărboasa și Dealul Perjului păstrează în firea lor o mândrie aparte ce-și are originea în neamul lor de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul Nou
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
produsele obținute. Principalele lucrări de întreținere a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu se mai practică pomicultura în livezi cu suprafețe mai mari, exceptând satul Bărboasa. La Oncești, suprafața cu pomi fructiferi reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a acestora este următoarea: - satul de reședință Oncești: 3 societăți cu răspundere limitată, două asociații familiale și o unitate a Cooperativei de Consum; - satul Onceștii Vechi: 1 AGROSEM, o societate cu răspundere limitată, o asociație familială și o moară; - satul Bărboasa: două asociații familiale; - satul Tarnița: 4 societăți cu răspundere limitată, o asociație familială și o moară; - satul Satu Nou: o asociație familială. Dintr-un număr de 21 de agenți economici, unul, respectiv S.C. „Herciu” S.R.L. are ca profil activități agrozootehnice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de agenți economici, unul, respectiv S.C. „Herciu” S.R.L. are ca profil activități agrozootehnice, iar restul prestări servicii și comerț cu produse alimentare, 76% dintre aceștia își desfășoară activitatea în satele Oncești, Dealu Perjului și Tarnița, iar 24% în Onceștii Vechi, Bărboasa și Satu Nou. Un procent de 96% din agenții economici de pe teritoriul comunei au ca profil de activitate comerțul cu produse alimentare și nealimentare, iar restul de 4% au ca profil activitatea de prestări servicii. Viața economică a locuitorilor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de rachiu ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în Tarnița (Tănase Tătărășanu, Gheorghe Chirilă și Gheorghe Coca), 4 în Oncești (Huștiu, Țarălungă, Lehănceanu și Ciuche), unul la Bărboasa (Galan), două la Dealu Perjului (Oprișan și Jugaru) și două la Taula (Paraschiv și Dimofte). Cazanul cu capac, prevăzut cu 1-3 țevi, era montat pe un cotlon cu vatră. Țevile de la cazan se prelungeau printr-o cadă sau butoi cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]