184 matches
-
a ridiculiza grandomania unor «ajunși» care încalcă normele eticii și echității socialiste, abuzul de putere, servilismul, spiritul de șicană, micile și marile combinații, goana după chiverniseală, atâtea tare morale moștenite de la burghezie, care contravin idealului revoluționar al societății noastre." (Margareta Bărbuță, Informația Bucureștiului, 1 noembrie 1980) PARADIS DE OCAZIE (Cuibul), Martie 8, 1979, Teatrul de stat, Sibiu; Aprilie 22, 1979, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; Mai 16, 1979, Teatrul "Ion Vasilescu", București; Mai 5, 1979, Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Iași; Martie 11, 1980
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
serie. Nu scene de bătălie între daci și romani, nu mari mișcări de mase ne prezintă Tudor Popescu în piesa sa, ci mișcări în conștiință, ecou al situațiilor încordate, al bătăliilor în care era în joc însăși soarta țării." (Margareta Bărbuță, Teatrul, 6/1979) DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR, Februarie 11, 1980, Teatrul "Ion Vasilescu", București; Martie 6, 1980, Teatrul de stat, Reșița; Martie 13, 1980, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; Iunie 19, 1980, Teatrul de stat, Oradea; Iulie 11, 1980, Teatrul Național
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
întrebarea, abruptă, neașteptată, în calmul aparent al unei vieți cotidiene banale: «Eu am trăit bine până acum?» - el se amplifică, angrenând un mic grup de personaje în sistemul de întrebări și răspunsuri despre cum trăim, cum trebuie să trăim..." (Margareta Bărbuță, Informația Bucureștiului, 24 decembrie 1980) "Directă, sinceră, nelipsită de o undă lirică, beneficiind de simplitate, cât și de ironia specifică omului simplu, piesa se integrează teatrului politic propunând în termeni convingători o meditație intimă asupra necesității de a fi tu
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Ioan, 1894-1897. Ieromonahul Macarie, 1897-1898. Arhimandritul Antim, 1898-1900. Egumenul Sinesie, a stărețit între anii 1900-1909. În timpul lui a fost zidit corpul cel mare de case de piatră. Afost cumpărată o vie de 3 desetine pe moșia Țigănești. În 1903 Sava Bărbuță și Simeon Garnati din s. Țigănești au dăruit mănăstirii un lot de pământ arabil. De asemenea, în 1908, Teodor Țaca la fel a dăruit sfântului locaș un lot de pământ. Egumenul Teodosie, a stărețit în perioada 1909-1912. Prin stăruința lui
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
declarat de a demonstra că în cele două țări se vorbesc ”limbi diferite”. Lingviștii Academiei Române au declarat că toate cuvintele moldovenești sunt de asemenea cuvinte românești. Și în Republica Moldova, șeful Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Ion Bărbuță, a descris dicționarul ca fiind o „"absurditate, servind scopuri politice"“. Aceste reacții academice au fost catalogate ca tendințe expansioniste românești de către Stati, care a acuzat guvernul român de aceasta în fața forurilor internaționale.Încercările lui Stati de a denigra Limba Română
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
iar în anul 1976, primește premiul ATM pentru interpretarea din „Regele Ioan” de Friedrich Durrenmatt. Cronicarii de teatru care, de-a lungul timpului, au apreciat creațiile actoricești ale lui Corado Negreanu, au fost: Radu Popescu, Ion Cocora, Alexandru Cornescu, Margareta Bărbuță, Valentin Silvestru, Natalia Stancu, Aurel Bădescu, Traian Șelmaru, Nelu Ionescu, Radu Anton Roman, Ileana Berlogea, Victor Parhon, Valeriu Râpeanu, Virgil Brădățeanu. Printre alte activități artistice scrie și 4 cărți dintre care 2 povestiri despre pescuit, „Artiști și alții cu undița
Corado Negreanu () [Corola-website/Science/334366_a_335695]
-
a fost de 5.000 de oameni, 300 de călăreți și 10 tunuri). Acestea au fost susținute de un tren blindat, care a trecut podul de peste Nistru. Printre trupele atacatoare din această zonă s-a găsit și banda lui Gheorghe Bărbuță. Atacatorii au fost susținuți de o parte a populației locale, care s-a răsculat în spatele trupelor române. Datorită legăturilor anterior stabilite, inamicii au putut beneficia astfel de ajutorul unor elemente din partea locului, cărora le-au pus la dispoziție arme și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
de grăniceri și ostași din subunitățile cantonate în satele din zonă fiind uciși. În contextul confuziei produse, la Călărașeuca pe 7/20 ianuarie a fost ucis comandantul Brigăzii 17 Infanterie generalul Poetaș, de un grup de săteni din banda lui Bărbuță. După ce acesta a fost ucis, cadavrul său a fost batjocorit. Comanda trupelor din zonă, după uciderea generalului a fost preluată de colonelul Ion Petrescu. În contextul evenimentelor care s-au dovedit grave, pe 9/22 ianuarie generalul Prezan a emis
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Ștefan de Repta. Ca student, și mai apoi, în Suceava, are grijă de fratele său, Ilie Dugan-Opaiț, dovedindu-se un profesor exemplar, sever, corect, nepărtinitor. Parcursul sucevean al profesorului se termină dramatic, decedându-i socrul - Ioan Ferlievici - apoi soția, Olga Bărbuță și la numai două săptămâni, Despina, fiica sa. În 1912 se mută la Cernăuți, recăsătorindu-se abia aproape de pensionare, în 1936. Arcadie Dugan-Opaiț se înscrie în Junimea încă de la debutul studenției, desfășurând, începând cu anul 1912, o amplă activitate în cadrul
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule”. Acestea sunt considerate interjecții, de exemplu de către Grevisse 1964 ("ciel" „cerule”, "courage" „curaj”), Dubois 2002 ("ciel", "encore" „mai”), Barić 1997 ("naprijed" „înainte”, "živio" „trăiască”) și Bărbuță 2000 ("ajutor", "rușine"). Acesta include aici și sintagme ("Doamne sfinte și părinte"), și chiar propoziții ("Acu-i acu!"). Pentru Avram 1997 cuvintele de acest fel sunt doar alte părți de vorbire folosite exclamativ, însă sintagme și propoziții ca "pe naiba
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
2007 se lansează site-ul farazahar.com și apare primul videoclip Fără Zahăr animat, la piesa "Lav stori". În 2008 apare inevitabil albumul 3, "Neamul lui Peneș Curcanul". La o serie de concerte apare un nou component la tobe, botoșăneanul Bărbuță. Dan și Andrei părăsesc trupa din motive personale, fiind înlocuiți de ieșenii George Maxim la chitară bas și Alex Neagu la tobe. Fără Zahăr creează un spot publicitar radiofonic pentru Fujitsu Siemens Computers. Tot acum se pun bazele unei colaborări
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
unitățile teroriste treceau liber în Basarabia. În nordul Basarabiei, după cum scrie istoricul român Costin Scurtu, au existat trei sectoare de trecere din Ucraina în Basarabia: 1) Żwaniec-Hotin, 2) Berezówka-Lomacineți și 3) Moghilău-Otaci. În zona Hotinului era concentrată banda lui G.I. Bărbuță. La 5/18 ianuarie 1919 au fost primite anumite informații despre pregătirea bandelor bolșevice și petliuriste de a trece Nistrul. S-au luat măsuri de întărire a frontierei. La orele 9 dimineața generalul Stan Poetaș a primit informații că bolșevicii
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
generalul Stan Poetaș a decis să inspecteze sectorul din dreapta Batalionului 2 din Regimentul 34 Infanterie. S-a îndreptat pe șoseaua Otaci-Călărașeuca. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță - un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță - un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși și executați de către forțele hatmanului Simon Petliura dincolo de Nistru. Istoricul Constantin Kirițescu a
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță - un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși și executați de către forțele hatmanului Simon Petliura dincolo de Nistru. Istoricul Constantin Kirițescu a scris astfel despre moartea generalului Stan Poetaș: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
Dee, dintr-un renume ca ăsta, prosperă. Am fost să-l vizitez la Mortlake și tocmai cerceta o hartă. N-a spus decât ceva vag, bătrân diabolic ce e. Fulgerări sinistre În ochii lui vicleni, mâna osoasă care-i mângâia bărbuța de țap. — E un manuscris al lui Roger Bacon, mi-a spus, și mi-a fost Împrumutat de Împăratul Rudolf al II-lea. Cunoști Praga? Te sfătuiesc s-o vizitezi. Ai putea găsi acolo ceva care ți-ar schimba viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
direct cu degetele, dintr-o farfurie mare în care se găsește un amestec de orez, mirodenii și carne tocată. Amestecul este aproape inacceptabil din punct de vedere olfactiv pentru un european. Doi tunisieni unul extrem de înalt, altul foarte scurt, cu bărbuța albă și djelaba de convertit la Islamul radical prepară niște ouă bătute într-o oală înaltă de cel puțin 10 litri, cam cum sunt cele de supă. Evident că după coacere nu reușesc să le scoată la suprafață, în râsetele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în moscheea improvizată într-una din sălile de lectură ale complexului. Îi observ mai bine și ... surpriză! Cel mai înalt și impozant dintre ei era de fapt un canadian convertit la Islam, cu fizic de jucător de hochei, ochi albaștri, bărbuță blondă și rară și accent puternic, québécois. Un taliban canadian în pregătire. Atunci am înțeles mai bine și logica internă a gestului de convertire la o altă religie: orice convertit este expus, valorificat și teatralizat pentru a extrage un maxim
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am crezut că recunosc în aceste serviete o tentă politică. O persoană spunea ceva, zâmbitoare și vorbăreață, în receptorul telefonului șoferului. Și apoi a ieșit persoana principală, cu o săritură agilă; era foarte roșcovan și energic, nonșalant, ager, cu o bărbuță ascuțită. Imediat, fără să mai piardă un moment, s-a apucat să studieze fațada catedralei. Purta o scurtă cu guler de blană, ochelari mari, avea un obraz oarecum flasc dar care nu reducea în nici un fel aerul ascetic pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
toți să dea dovadă de dragoste. Au apărut unele personalități extrem de stranii. Griswold, de pildă, unul din stewarzi. Fost cioclu, fost mare sculă în costum vărgat, cântăreț de jazz. Un mulatru cu pielea deschisă, tare chipeș și arătos, cu o bărbuță scurtă care sclipea grațios, cu părul bogat și dat cu pomadă; arsurile de pe obraji și le dăduse cu Unguentină. Pantalonii îi coborau voluminoși și dungați până la pantoful cu două curelușe. Fuma frunze de ceai ca să se recreeze și studia gramatica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Gavin? a izbucnit ea. Cea care tot investighează cine e adevăratul ucigaș al Lindei? — Ei bine, așa bănuiesc... Gavin nu arăta prea fericit. Își mângâia nervos bărbia, iar când Își Îndepărtă mâna, am observat că Încerca să-și lase o bărbuță de țap. Până În prezent, nu obținuse decât ceva ce semăna cu părul de la sub braț. — ăăă, nu doriți să luați loc? mă invită el, străduindu-se să redevină stăpân pe situație. Dumneata trebuie să fii dna Jones. — Spuneți-mi Sam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
două... Trebuia să spună ceva, orice, Doamne, erau În direct! Mă gîndeam că amintirile tale... trebuie să fie deosebite de ale celorlalți oameni, avînd În vedere că ești un veritabil expert În Dumnezeu. Oftă abia perceptibil. John Își mîngîie satisfăcut bărbuța bine Îngrijită, confirmînd printr-o ușoară Înclinare a capului că Într-adevăr așa stăteau lucrurile. Dar nu spuse nimic. Încît Christina se văzu nevoită să continue, adresîndu-se ascultătorilor și luîndu-i ca martori. Da, dragi prieteni, ascultători fideli ai emisiunii Întîlnire
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Camil Petrescu (1956-1957), redactori-șefi: Horia Deleanu (1956-1969), Radu Popescu (1969-1987), Ion Cristoiu (1987-1989), Dumitru Solomon (1990-1997), Florica Ichim (din 1998). Din colegiul redacțional au mai făcut parte Florin Tornea, Theodor Mănescu, Marian Popescu (redactori-șefi adjuncți), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, George Vraca, Laurențiu Fulga, Mihnea Gheorghiu, Horia Lovinescu, Matei Călinescu, Paul Everac, Gheorghe Ionescu-Gion, Alecu Popovici, Dinu Săraru, Natalia Stancu, Mira Iosif, Virgil Munteanu, Victor Parhon, Ilie Rusu, Paul Tutungiu, Virgil Poiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
piesa scriitorului nostru primise numele de Cadîr se vindea gaz, borș și mărunțișuri. Pe partea stângă tot până-n pod se găseau prăvăliile: a lui Iavorschi de tinichigerie, prețuit pentru cum își îndeplinea meseria și cum își servea clienții; a lui Bărbuță care oferea cereale; a lui Ițic tot de tinichigerie, căruia târgoveții îi spuneau ”moș Kaner” și care în piesa scriitorului purta numele de Ianke (avea și diferite lucruri trebuitoare gospodăriilor) și, în fine, Peiu, care avea un magazin mai rudimentar
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
ne încălziserăm vocile, mă chemă lângă el și, apucându-mi ușor mîinile prin spate, dirijă cu ele câteva măsuri. Bacăului îi datorez mult. Școala Pedagogică avea profesori de elită: Emil Tudor la psihologie, pedagogie, logică; Emil Leahu, la română; Petre Bărbuță și Emil Zaborilă la muzică; Remus Vrânceanu și Elvira Enea la desen. La orele lor n-aveai cum să nu înveți, să nu rămâi cu ceva, să nu simți că trebuie să știi și, până la urmă, chiar că știi ceva
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]