44 matches
-
arabii îi înfrâng pe bizantini în Cretă, Pampilia și Siria, dar flotă bizantina obține o victorie în 853. De asemenea, bizantinii trebuie să facă față invazilor slave din Peloponez. Cand Mihail a crescut, el l-a numit pe unchiul său, Bărdaș, "Caesar" și a acceptat asasinarea lui Theoktistos în noiembrie 855, iar în 856, tot cu ajutorul lui Bărdaș, a înlăturat regenta, trimițându-și mama și sora la mănăstire. Mihail III a reînceput răzbiul cu Califatul Abbasid. În 859 a început asediul
Mihail al III-lea Bețivul () [Corola-website/Science/307286_a_308615]
-
853. De asemenea, bizantinii trebuie să facă față invazilor slave din Peloponez. Cand Mihail a crescut, el l-a numit pe unchiul său, Bărdaș, "Caesar" și a acceptat asasinarea lui Theoktistos în noiembrie 855, iar în 856, tot cu ajutorul lui Bărdaș, a înlăturat regenta, trimițându-și mama și sora la mănăstire. Mihail III a reînceput răzbiul cu Califatul Abbasid. În 859 a început asediul Samosatei, dar în 860 a fost nevoit să părăsească expediția deoarece Rusia Kieveana devenise ostilă imperiului, amenințând
Mihail al III-lea Bețivul () [Corola-website/Science/307286_a_308615]
-
Însă tarul Boris I al bulgarilor s-a creștinat în riț catolic. Mihail III a invadat Bulgaria și l-a convins pe Boris I să devină ortodox, în 864. În 866, șambelanul Vasile Macedoneanul l-a convins pe împărat că Bărdaș ar fi complotat împotriva statului, Mihail punând astfel că Bărdaș să fie ucis. În Mai 867, Vasile a fost ridicat la rangul de co-împărat. În noaptea de 23/24 septembrie 867, Vasile l-a asasinat pe Mihail în somn, devenind
Mihail al III-lea Bețivul () [Corola-website/Science/307286_a_308615]
-
riț catolic. Mihail III a invadat Bulgaria și l-a convins pe Boris I să devină ortodox, în 864. În 866, șambelanul Vasile Macedoneanul l-a convins pe împărat că Bărdaș ar fi complotat împotriva statului, Mihail punând astfel că Bărdaș să fie ucis. În Mai 867, Vasile a fost ridicat la rangul de co-împărat. În noaptea de 23/24 septembrie 867, Vasile l-a asasinat pe Mihail în somn, devenind astfel împărat. Cu soția sa, Eudokia Dekapolitissa, Mihail III nu
Mihail al III-lea Bețivul () [Corola-website/Science/307286_a_308615]
-
din Cluj, vezi materialul fotografic)" http://www.youtube.com/watch?v=H NSfeWluxU Nemeș Alexandru Călin (actor), Nagy Eugenș, Danea Mihaiș, Nagy Abaș, Lupșa Dorelș, Csudom Ștefanș, Machek Mircea Eduardș, Farkas Csilla Ildikoș, Suciu Ladislauș, Lăpușan Dorelș, Czegheni MArianaș, Feher Victorș, Bărdaș Liviaș, Mureșan Emilș, Ilea Danielș, Păscu Traianș, Ducla Augustinș, Pastor Gheorghelș, Lung Ioana Dans, Doboș Mihai Odonș, Jașcău Vasileș, Nemeți Cristea Niculaeș, Falup Alexandrina Laurențiaș, Borhidi Ioanș, Durdeu Mariusș (6 ani), Bălan Ioan "(notă: persoanele marcate cu simbolul s au
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
fi fost strănepotul lui Leon V Armeanul. În 813, a fost prins împreună cu familia sa și alți greci de către bulgari. A reușit să scape, împreună cu alți captivi, în c.836. Peste câțiva ani mai tarziu, a intrat în serviciul Caesarului Bărdaș, unchiul împăratului Mihail III Bețivul. După o luptă cu un campion bulgar, Vasile a devenit gardă de corp a împăratului ("parakoimomenos"). Din ordinul lui Mihail III, Vasile a divorțat de soția sa Maria și s-a căsătorit cu Eudokia Ingerina
Vasile I Macedoneanul () [Corola-website/Science/307289_a_308618]
-
Din ordinul lui Mihail III, Vasile a divorțat de soția sa Maria și s-a căsătorit cu Eudokia Ingerina, amantă lui Mihail, în 865. Pe 21 aprilie 866, în timpul unei expediții împotriva arabilor, Vasile l-a convins pe împărat că Bărdaș ar fi complotat împotriva statului; astfel Vasile a putut avea mână liberă în executarea lui Bărdaș. Pe 26 mai 867, Vasile a fost încoronat co-împărat, iar în noaptea de 23/24 septembrie, l-a asasinat pe împăratul Mihail III, proclamându
Vasile I Macedoneanul () [Corola-website/Science/307289_a_308618]
-
cu Eudokia Ingerina, amantă lui Mihail, în 865. Pe 21 aprilie 866, în timpul unei expediții împotriva arabilor, Vasile l-a convins pe împărat că Bărdaș ar fi complotat împotriva statului; astfel Vasile a putut avea mână liberă în executarea lui Bărdaș. Pe 26 mai 867, Vasile a fost încoronat co-împărat, iar în noaptea de 23/24 septembrie, l-a asasinat pe împăratul Mihail III, proclamându-se împărat. Ca să fie sigur de continuitatea dinastiei, Vasile i-a numit pe fii săi co-împărați
Vasile I Macedoneanul () [Corola-website/Science/307289_a_308618]
-
Arh. Grigore Ionescu nr. 73 bl. T27, sc. A, et. 3, ap. 12 sector 2 țel. 2430327 11342 BĂRBULESCU GEORGETA (n. 1935) Str. Hatmanul Arbore nr. 3-7 bl. A, sc. B, et. 6, ap. 66 sector 1 țel. 2311409 17020 BĂRDAȘ LUMINIȚA CAMELIA (n. 1970) Str. Nerva Traian nr. 23-25 bl. M71, sc. 2, et. 3, ap. 52 sector 3 țel. 091233807 4450 BARDU DUMITRU (n. 1926) Într. Alexe Marin nr. 6 sector 1 țel. 6506402 5001 BARLOGEANU GHEORGHE (n. 1937
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
eroice, de mare noblețe spirituală, care au învins bestialitatea și cruzimea feroce a unor brute (ca Moromete sau Goiciu), prin forța credinței. Monseniorul Ghika, Episcopul Suciu, filosoful Ion Petrovici, Episcopul catolic Marton Aron, preotul Iancu Baltheiser, Arhimandritul Benedict Ghiuș, Ioan Bărdaș, italienistul Alexandru Marcu și mulți alții, au fraternizat în trăirea mistică de mare intensitate, a slujirii împreună. Dincolo de rit, de naționalitate, de rangul social avut, toți au slujit împreună, fiind martorii biruinței lui Cristos în om, în orice împrejurare. Ecumenismul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ștafeta flăcării olimpice de la arădeni; peste cca o oră, în prezența a câtorva mii de timișoreni, după cum consemnează presa vremii: „Onoarea de a fi ultimul schimb și de a aprinde cupa instalată în Piața Operei a revenit maestrei sportului Doina Bărdaș, campioană europeană la canotaj în 1971“. În dimineața zilei următoare, flăcăra își va continua drumul spre München, via Stamora Moravița. Cură de slăbire Doamna Doina Benedek (fostă Bărdaș) s-a născut la Inant, localitate între Salonta și Oradea, dar a
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
a aprinde cupa instalată în Piața Operei a revenit maestrei sportului Doina Bărdaș, campioană europeană la canotaj în 1971“. În dimineața zilei următoare, flăcăra își va continua drumul spre München, via Stamora Moravița. Cură de slăbire Doamna Doina Benedek (fostă Bărdaș) s-a născut la Inant, localitate între Salonta și Oradea, dar a fost crescută în Timișoara, de la un și jumătate, de sora tatei. Existau mami și tati - mama și tata, la țară, când mergea în vacanțe, iar lucrurile au decurs
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
vâsle. Canotajul feminin a devenit sport olimpic odată cu Jocurile Olimpice de la Montreal (1976). Cu patru ani mai devreme, la München, fetele au participat la un puternic concurs preolimpic, având drept scop și verificarea pistei; echipajul României din care făcea parte Doina Bărdaș, mare favorit, a câștigat până la urmă; schifistele au trebuit însă să se întrebuințeze serios (după cursă nu-și mai simțeau picioarele și nu se mai puteau ridica din barcă, pentru festivitatea de premiere!) Dintre fostele colege de ambarcațiune, la Arad
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
ierarhia, după ce se descoperă că au câștigat, cu puțin în față rusoaicele, într-o vreme când nu exista fotocelula și era mai greu de contestat cronometrajul. Fetele noastre coboară de pe prima treaptă pe cea secundă. La revenirea în țară, doamna Bărdaș a fost dărâmată, a plâns două zile... Au primit totuși recompensa corespunzătoare medaliei de aur. Da, era anul după Primăvara de la Praga, iar U.R.S.S. făcea legea, ai noștri neavând nici o șansă pentru contestație. De altfel, presa românească nu a
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
ștafeta flăcării olimpice de la arădeni; peste cca o oră, în prezența a câtorva mii de timișoreni, după cum consemnează presa vremii: „Onoarea de a fi ultimul schimb și de a aprinde cupa instalată în Piața Operei a revenit maestrei sportului Doina Bărdaș, campioană europeană la canotaj în 1971“. În dimineața zilei următoare, flăcăra își va continua drumul spre München, via Stamora Moravița. Cură de slăbire Doamna Doina Benedek (fostă Bărdaș) s-a născut la Inant, localitate între Salonta și Oradea, dar a
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
a aprinde cupa instalată în Piața Operei a revenit maestrei sportului Doina Bărdaș, campioană europeană la canotaj în 1971“. În dimineața zilei următoare, flăcăra își va continua drumul spre München, via Stamora Moravița. Cură de slăbire Doamna Doina Benedek (fostă Bărdaș) s-a născut la Inant, localitate între Salonta și Oradea, dar a fost crescută în Timișoara, de la un și jumătate, de sora tatei. Existau mami și tati - mama și tata, la țară, când mergea în vacanțe, iar lucrurile au decurs
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
vâsle. Canotajul feminin a devenit sport olimpic odată cu Jocurile Olimpice de la Montreal (1976). Cu patru ani mai devreme, la München, fetele au participat la un puternic concurs preolimpic, având drept scop și verificarea pistei; echipajul României din care făcea parte Doina Bărdaș, mare favorit, a câștigat până la urmă; schifistele au trebuit însă să se întrebuințeze serios (după cursă nu-și mai simțeau picioarele și nu se mai puteau ridica din barcă, pentru festivitatea de premiere!) Dintre fostele colege de ambarcațiune, la Arad
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
ierarhia, după ce se descoperă că au câștigat, cu puțin în față rusoaicele, într-o vreme când nu exista fotocelula și era mai greu de contestat cronometrajul. Fetele noastre coboară de pe prima treaptă pe cea secundă. La revenirea în țară, doamna Bărdaș a fost dărâmată, a plâns două zile... Au primit totuși recompensa corespunzătoare medaliei de aur. Da, era anul după Primăvara de la Praga, iar U.R.S.S. făcea legea, ai noștri neavând nici o șansă pentru contestație. De altfel, presa românească nu a
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
aprilie - 6 mai 2004 Patriche Amalia, 84 ani l Lupescu Ioan Cornel, 76 ani l Furdean Ana, 77 ani l Șerban Iuliana, 71 ani l Trișcaru Maria, 71 ani l Blăjenar Maria, 71 ani l Hărăguș Petru, 82 ani l Bărdaș Catița, 67 ani l Vasile Nicu, 52 ani l Damian Marcel Nicolae, 67 ani l Iliescu Anastasia, 97 ani l Dumitru Victoria, 87 ani l Blaj Ana, 77 ani l Pantis Floare, 75 ani l Nitu Ileana, 69 ani l
Agenda2004-19-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282400_a_283729]